Regina Maria începe campania #CuMamaLaMamo, prin care fiicele sunt încurajate să își aducă mamele la mamografie. Dr. Ianculescu: „I-am spus mamei: «Pentru ca eu să fiu liniștită, am nevoie să faci mamografia aceasta. Și a funcționat!»”

Se consideră că una din opt femei va face cancer de sân, la un moment dat în viață. Rețeaua de Sănătate Regina Maria derulează în fiecare an, în luna octombrie, campania #CuMamaLaMamo, prin care fiicele își încurajează mamele să-și facă mamografia de screening.

Dr. Maria-Laura Ianculescu, medic primar Radiologie si Imagistică Medicală, la Ponderas Academic Hospital, ne-a explicat de sunt foarte importanțe investigațiile imagistice, mai ales după vârsta de 50 de ani, când riscul de cancer de sân crește foarte mult. Anul acesta, campania vine cu noutăți: pe lângă discountul de 25% valabil pentru orice tip de mamografie, acum, orice fiică abonată la Rețeaua de Sănătate Regina Maria care are mamografia inclusă 100% în abonament va putea dona mamografia mamei. Mai multe detalii, pe www.reginamaria.ro/mama-la-mamo

Sănătatea este bunul nostru cel mai de preț. Pe care însă îl putem pierde foarte ușor dacă nu îl ocrotim suficient. Stilul de viață dezordonat, aliemntația nesănătoasă, lipsa de mișcare, poluarea aerului, vârsta înaintată, dar și mutațiile genetice sunt factori frecvent invocați atunci când vine vorba despre apariția multor boli, printre care și cancerul.

Există peste 200 de tipuri de cancer, una dintre cele mai frecvente localizări fiind la nivelul sânului. Se estimează că una din opt femei va face cancer de sân, la un moment dat, pe parcursul vieții. Rata de vindecare a cancerului este direct proproțională cu stadiul la care s-a depistat boala: cu cât mai devreme, cu atât mai mari sunt șansele de vindecare, iar mamografiile sunt o parte esențială în acest proces.

Mamografia, de la vârsta de 40 de ani

În România însă multe dintre paciente ajung târziu la medic, atunci când boala este deja avansată. Însă lucrurile nu trebuie să stea neapărat așa. O metodă imagistică de depistare precoce a cancerului de sân este mamografia de screening. „Atunci când nu avem niciun simptom sau semn că s-ar întâmpla ceva cu sânii noștri e bine să facem mamografie începând cu vârsta de 40 de ani. Dacă nu sunt factori de risc, această investigație trebuie repetată din doi în doi ani. Dacă este necesar, la o mamografie adăugăm și o ecografie sau le alternăm – un an mamografie, un an ecografie. Adică, ar trebui ca în fiecare an să avem o investigație dedicată sânului”, recomandă dr.  Maria-Laura Ianculescu, medic primar Radiologie și Imagistică medicală la Ponderas Academic Hospital.

Cu atât mai mult dacă în familie avem persoane care au avut la rândul lor cancer de sân sau de ovare. „Dacă, să spunem, mama a făcut cancer la vârsta de 70 de ani, nu înseamnă că fiica este expusă nepărat riscului. Riscul de cancer crește după vârsta de 50 de ani – se consideră că una din opt femei va face cancer de sân pe parcursul vieții.  Riscul, din punct de vedere științific, înseamnă că există o mutație genetică dovedită. În aceste condiții, screeningul pentru populația afectată se face cu totul altfel decât în populația generală”, mai spune dr. Ianculescu.

Așadar, pentru persoanele care au în familie istoric de cancer la sân mamografiile se încep înainte de vârsta de 40 de ani, cam cu cinci ani înainte, în funcție de vârsta la care s-a depistat cancerul în familie. Cunoașterea istoricului familial este foarte importantă. „Iar dacă nu avem pe nimeni în familie cu cancer, dar există mutația genetică începem ecografia la vârsta de 25 de ani și în același timp facem și RMN. În momentul în care am un pacient, să zicem, în cabinet la ecografie eu întreb mereu dacă există istoric de cancere în familie. Și dacă mi se spune am pe tata cu cancer de pancreas și pe mama cu cancer de ovar – două cancere extrem de agresive – eu trimit imediat la consult genetic. Geneticianul aplică panelul de gene și dacă rezultatul este pozitiv la una dintre genele respective începem screening-ul”, ne-a mai explicat medicul radiolog.

Știința a avansat, dar nu știm tot

Dacă o persoană din familie descoperă o mutație genetică este datoare moral să informeze familia și toți să-și facă analizele referitoare la această genă, „iar cei afectați trebuie să intre în programe de screening altfel decât populația generală”, insistă medicul radiolog.

Există și pacienți/paciente care aleg să-ți facă testare genetică pentru liniștea lor. Mai ales că și bărbații pot face cancer de sân și, în plus, există mutații genetice comune pentru cancerul de sân, dar și pentru alte tipuri de cancere, de exemplu, de pancreas.

În ultimul deceniu, mai spune dr. Ianculescu, știința a avansat foarte mult și s-au descoperit o serie de gene implicate în declanșarea cancerului, dar nu toate. „Bărbații care fac cancer de sân au o predispoziție genetică. Și testăm niște gene pentru acest lucru. Însă, trebuie spus că avem încă pacienți care pot avea rezultate negative la testele genetice, dar care fac totuși cancer. Chiar recent am avut un caz al unui tânăr de 29 de ani cu cancer de sân și rezultate negative la testările genetice. Foarte posibil că există totuși o altă genă pe care încă nu o cunoaștem a cărei mutație duce la cancer. Practic, la ora actuală, avem foarte multe informații, dar nu știm chiar tot. Înainte aveam 16 gene pe care le urmăream pentru cancerul de sân, de ovar, de endometru, de pancreas, toate combinate, acum, avem 125. Tehnologia avansează foarte mult și ajungem să facem din ce în ce mai bine aceste lucruri”, mai spune medicul.

Fiicele cu abonament la Regina Maria își pot dona mamografia mamei

Pentru a ajuta la depistarea precoce a cancerelor de sân, Rețeaua de Sănătate Regina Maria derulează de câțiva ani, în luna octombrie, campania #CuMamaLaMamo, prin care fiicele sunt încurajate să-și aducă mamele la investigații imagistice.

Dr. Ianculescu explică rațiunea pentru care an de an se derulează această campanie: „Ne-am dat seama că pacientele la risc de a face cancer de sân sunt, în general, femeile între 50 și 70 de ani. Iar această categorie de femei – a mamelor noastre – este cea care nu vin la investigații medicale. Pentru că au mentalitatea învechită potrivit căreia dacă nu mă doare nimic, nu mă duc la medic. Și nu vin. Nevenind, nu facem screening, adică depistare precoce. Generația femeilor 30 de ani plus este una extrem de informată și care vrea să facă screening. Fenomenul este evident mai ales în Occident, dar a început să se manifeste și în România. Și, la un moment dat, am observat că fetele care veneau la ecografie își aduceau și mamele, soacrele, cumnatele. Și ni s-a părut o idee drăguță accea de a-ți aduce mama la mamografie pentru a găsi devreme eventualele cancere pe care să le tratăm și să le vindecăm. Este un concept foarte bun ca femeile să se adune împreună și să aibă grijă de ele.”

Un lucru foarte trist în România este că femeile după vârsta de 60 de ani tind să nu-și mai îngrijească sănătatea. „Femeile nu au învățat să aibă grijă de ele. Nu au această cultură de a-și palpa sânii, de a pune mâna. Nu au acest reflex și dacă simt ceva la sân consideră că așa era și înainte. Dar ele nu știu cum este normal”, subliniază medicul radiolog.

Plus că, mai spune dr. Ianculescu, există și această mentalitate a părinților care nu vor să-și împovăreze copiii : „Și ne-am dori să promovăm conceptul de solidaritate între generații, astfel încât mamele noastre să se deschidă către noi, să mergem împreună, să le ajutăm cu ceea ce știm, cu ceea ce avem ca tehnologie, să le putem salva viața. Eu i-am spus mamei mele: uite, mamă, pentru ca eu să fiu liniștită, am nevoie să faci mamografia aceasta. Și a funcționat! Asta le-aș transmite fiicelor: să le facă pe mame să se deschidă către ele și așa cum mamele au avut grijă de fiice și fiicele să se îngrijească de cele care le-au dat viață. Aceeași grijă să o întoarcem cumva mamelor noastre.”

Articol susținut de Regina Maria