INTERVIU Cum explică de ce energia e atât de scumpă șeful unei mari companii din România / „Cineva din zona de utilități s-a scăpat. Mi s-a urcat tensiunea”

În piața de energie există companii care cumpără acum toată electricitatea care este scoasă la vânzare, ca apoi să o revândă la suprapreț, în pragul liberalizării care este așteptată la 1 aprilie 2025, a afirmat, într-un interviu pentru HotNews.ro, Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație Alro Slatina și președintele Asociației Marilor Consumatori de Energie din România. Este un cartel de facto, greu de dovedit, iar instituțiile statului trebuie să-și facă foarte bine treaba. În opinia sa, prețul energiei va fi principala vulnerabilitate a economiei românești anul viitor.

Producătorul de aluminiu Alro Slatina este cel mai mare consumator de energie din România, utilizând anual în jur de 6% din consumul net al țării. Alro a făcut parte din grupul de companii care au avut în trecut contracte pe termen lung cu Hidroelectrica, așa-numiții „băieți deștepți din energie”, acele contracte fiind reziliate în 2012, când producătorul de energie a intrat în insolvență. Odată cu criza energetică, în 2021, Alro a închis 60% din capacitatea de producție a aluminiului. În paralel, construiește la Ișalnița, în parteneriat cu Complexul Energetic Oltenia, o centrală pe gaze de 850 de MW, cu finanțare europeană din Fondul de Modernizare.

„Un cartel de facto”

–HotNews: De unde cumpără Alro acum energie?
–Marian Năstase: De unde găsim. Pe bucățele.

– Nu aveți un contract pe termen lung?
– Nu există contracte pe termen lung. Chiar dacă acum Comisia Europeană dorește ceea ce acum 10 ani interzicea. Vă aduceți bine aminte cum am fost anchetați pentru contracte pe termen lung, la un moment dat (în 2012, pentru contractul cu Hidroelectrica – n.r.). Acum Comisia își dorește contracte pe termen lung.

– Ați primit și amendă atunci?
– Nu, Alro a primit decizie de „No Aid” (nu a fost ajutor de stat – n.r.). Fără amendă, fără nimic. Și era și normal să fie așa, pentru că luam energie pentru consum.

Acum Comisia vine și spune „Faceți contracte pe termen lung”, pe care noi le predicăm de 25 de ani. Și-au dat seama că, dacă vrei să finanțezi parcuri fotovoltaice, ferme eoliene și așa mai departe îți trebuie contracte pe termen lung. Băncile vor să fie sigure că își pot primi banii înapoi. Băncile nu-și mai asumă niciun risc.

– Pentru anul viitor aveți energie?
– Avem câte ceva.

– De ce „câte ceva”?.
– Cât am găsit.

– Nu există energie în piață sau de ce?
– Energie există în piață. Dar în ultimele luni a fost așa: sunt câțiva operatori care cumpără tot ce există în piață la orice preț, pe principiul că în decembrie când consumatorii o să dorească să-și cumpere energia… Este un cartel de facto. Nu-l poți dovedi din punctul de vedere al concurenței. Va fi ceea ce se numește „foreclosure of the market”, adică ei fac ceva de genul: „Vrei energie? Îți dau la prețul meu. Nu vrei, te duci în PZU (piața pentru ziua următoare – n.r.) unde tot eu îți dau, dar mai scump.

Ca să vă faceți o idee: La un moment dat, discutam cu cineva din sectorul energetic din zona utilităților care era foarte indignat că Hidroelectrica, de exemplu, are acea ofertă care era foarte atractivă pentru populație și sunt convins că e profitabilă și pentru Hidroelectrica.

Era foarte indignat și folosea un limbaj destul de neadecvat, iar eu nu înțelegeam, l-am întrebat „De ce te deranjează?”. Omul s-a scăpat. Nu era român. A zis așa: „Hidroelectrica să-mi dea mie cu 250 de lei ca să-ți dau eu ție cu 1.250 de lei”. Moment în care eu m-am făcut roșu la față și mi s-a urcat tensiunea.

„Sunt alte instituții care trebuie să vadă cine face speculă cu energia”

– Deci asta se practică în piață, asta spuneți?
– Da, e o piață puțin adâncă, în care nu ai realmente o concurență și unde așa se închide piața. Eu mă aștept și mi-e frică. Teoretic, din noua liberalizare, așa-zisa liberalizare, nu ar trebui să fie probleme. Dar eu cred că se va aștepta sfârșitul lui martie ca să se creeze o aparență de trecere la piața liberă în care speculatorii vor presa foarte mult piața să crească prețul.

– Cine sunt acești speculatori?
– Se știe cine sunt. Nu cred că trebuie să spun eu. Sunt alte instituții care trebuie să vadă cine face speculă cu energia. Dar oriunde există restricții sau influențe administrative poate apărea speculă. Nu e numai la noi. Sunt în Italia, spre exemplu, în Spania mai puțin, în Franța nu mai sunt deloc. Au fost și acolo, dar statul a intervenit brutal peste ei cu Administrația Financiară, s-au uitat cum se fac profiturile, a venit și Consiliul Concurenței și s-a terminat relativ repede.

Eu sunt convins că dacă ANAF… V-am zis, Consiliul Concurenței va avea dificultăți să aibă dovezi de cartel. Dar, dacă se dorește, autoritățile statului pot urmări ce se întâmplă, pentru că energia se plimbă pe fir, nu o duci cu camionul. Toată energia care se mișcă este înregistrată la Transelectrica, la distribuții și așa mai departe, te uiți în cifre și vezi. Faci anchetă și l-ai prins, l-ai ras, simplu. Deci nu e un mister. Nu există mistere aici.

– Ce va fi de la 1 aprilie (când piața se va liberaliza – n.r.)?
– Nu știu cum o să fie. La speculă e ca la piață: până nu vine poliția comunitară să-i ia pe ăia care vând la suprapreț, n-ai ce să faci. Îți iei roșii la prețul care e. Când apare poliția, mai vezi pe unul că fuge cu sacul de roșii, că poate nu și-a plătit taxele, că poate vinde la negru sau are cântarul stricat. Dar altfel nu se întâmplă.

– Credeți că avem instituții destul de puternice?
– Eu cred că da. Eu sunt foarte profund impresionat că statul de astăzi e mult mai puternic decât acum 15-20 de ani. Ceea ce este un lucru bun, statele trebuie să fie puternice.

Despre reindustrializarea României: „Mortul de la groapă nu se mai întoarce”

În urmă cu o lună, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că, de la 1 aprilie, vor mai plăti prețuri subvenționate la energie doar consumatorii vulnerabili și cei industriali, pentru ca România să nu piardă competitivitatea industriei. Năstase spune că nu au fost până acum discuții pe acest subiect cu autoritățile statului.

„Tot ce ar trebui să se întâmple la nivel european ar trebui să se întâmple și în România. România poate face înainte. Dar trebuie făcut acum, înainte să se închidă și alte fabrici, pentru că, odată închise, nu se mai deschid. Mortul de la groapă nu se mai întoarce”, spune reprezentantul Alro.

În opinia sa, țintele de energie verde și tehnologie nouă din Green Deal la nivel european vor fi rediscutate.

„Industria suferă la nivel european, în special cea auto, ceea ce afectează tot lanțul lor integrat de furnizori. Este cea mai mare industrie europeană.

Tranziția spre mașinile verzi, din păcate, nu s-a dovedit viabilă pentru marii producători auto, vânzările au scăzut, iar unul dintre motive este concurența din partea mașinilor electrice din China care au invadat toate porturile europene la prețuri mult mai mici decât în Europa și performanțe mai bune, având în vedere că acum China domină piața bateriilor.

Subvențiile pentru mașinile electrice au scăzut. S-au oprit subvențiile, s-a oprit și achiziția

În plus, subvențiile pentru achiziția mașinilor electrice au scăzut sau s-au redus complet. S-au oprit subvențiile, s-a oprit și achiziția de mașini electrice în foarte multe țări, inclusiv în România.

Dacă nu ai grijă de competitivitatea industriei tale, ea va dispărea încet-încet. Nu va dispărea în sensul că se va închide, ci că se va delocaliza, se va muta în altă parte. Vor închide fabricile din Europa și vor crește operațiunile din alte zone ale globului: America de Sud, China, America, Africa. Renault, spre exemplu, este foarte prezent în Maroc, unde are o bază și nu l-ar deranja să deschidă acolo alte zece fabrici”, a spus el.

– HotNews: Credeți că există riscul să plece din România?
– Marian Năstase: Eu nu cred. România este un caz aparte, din punctul meu de vedere. Situația este mult mai sub control pe piața de automotive, pentru că bugetele au fost făcute mult mai realist, mai vizionar, ceea ce este meritul echipelor de management. Vorbesc de Renault. Se confruntă și ei cu situații dure și o discuție cu ei nu ar strica.

Dar, în general, industria românească este paralizată. Noi, spre exemplu, am redus 60% din electroliză, chimia stă cam toată sau produce on/off, ceea ce duce la penurie de îngrășăminte în România, deci importăm, cu impact asupra deficitului balanței de plăți”.

Prețul energiei va fi principala vulnerabilitate a economiei românești anul viitor, a mai spus Năstase.

Marii consumatori de energie care au făcut investiții pentru reducerea emisiilor ar trebui să aibă acces prioritar la energie. „Așa cum ai făcut o ordine de merit pentru producătorii de energie, cei din surse regenerabile să fie preluați cu prioritate în sistem, așa fă o ordine de merit și pentru consumatorii care și-au înverzit procesele de producție să aibă prioritate de a accede la energie ieftină”.

Despre rolurile lui Marinel Burduja și Vitali Machitski

– Marinel Burduja, tatăl ministrului Energiei, este membru în Consiliul de Administrație al Alro. Ce atribuții are?
– Marinel Burduja este membru nonexecutiv în Consiliul de Administrație, este un director independent din 2018, cu mult înainte ca fiul dânsului să ajungă ministru.

– Ce influență a avut acest lucru pentru activitatea companiei?
– În afară de articolele de presă negative la adresa companiei, niciuna.

– Moral vi se pare în regulă ca o companie unde lucrează tatăl ministrului să ceară subvenții sau ajutoare?
– În primul rând, noi nu cerem ministrului, ci Guvernului și ministerului, să nu facem confuzie între persoane și instituții. Faptul că situația a făcut ca un ministru să ajungă pe un portofoliu care are impact asupra industriei noastre nu trebuie să impieteze cu nimic asupra modului în care ne desfășurăm activitatea. Eu nu văd de ce.

Când vorbim de guvernanță corporativă, vorbim de oameni care știu care sunt drepturile și obligațiile lor. Adică răspunderea la nivelul Consiliului de Administrație este solidară la Alro, conform legii.

Al doilea aspect, care mie mi se pare important. Nu cred că ați auzit la nivel de Alro, fiind și o societate listată, de scandaluri. În schimb, dacă ne uităm la alte companii, inclusiv în străinătate, au fost scandaluri uriașe de corupție și de tot felul unde nu existau legături de rudenie între actori guvernamentali și din interiorul companiei. Dacă ne uităm la asta înseamnă că avem o viziune foarte îngustă.

– Proprietarul companiei Vimetco (acționarul majoritar al Alro – n.r.) este sau nu Vitali Machitski (oliharh rus – n.r.)?
– Nu. Am mai spus-o și o mai spun o dată. Dar cel mai simplu e să cereți un extras de la Registrul Comerțului. Încă din 2017 există obligația de a raporta cine este beneficiarul final al fondurilor. Doamna Olga Volochova, născută Kanach, persoană fizică din Israel, este înregistrată la Registrul Comerțului încă de atunci.

– Deci Rusia nu are nicio treabă cu Alro?
– Nu. Și voi continua să o spun: nu am vândut, nu am cumpărat, nu am luat finanțări din Rusia, nu am avut niciun fel de schimb cu Rusia, de 22 de ani de când sunt eu în firma asta.

Năstase a mai spus că Alro vinde în prezent aluminiu către Germania, Statele Unite, Coreea de Sud, Mexic și o mică parte în Africa. În România rămâne în jur de 20% din producție, principalii clienți fiind Prysmian și alte companii producătoare de cabluri.