De ce se transformă un copil care mânca orice într-un mofturos? 7 motive explicate și sfaturi pentru părinți

Pentru mulți părinți, momentul mesei poate deveni o sursă de stres și frustrare atunci când copilul refuză orice mâncare. Pe măsură ce copilul crește, apare un fenomen pe care mulți părinți îl găsesc frustrant: mofturile la masă. De ce se întâmplă asta? Care sunt cauzele transformării unui copil mâncăcios într-un mofturos? Ce provoacă această schimbare și cum pot părinții să o gestioneze?

Manifestarea independenței la copii se poate manifesta la un moment dat și sub forma refuzului oricărui fel de mâncare, chiar dacă copilul era cunoscut a fi un mâncăcios fără probleme. Este modul lor de a explora lumea. Între 25 și 46% dintre copiii între 1,5 și 5 ani devin mofturoși la mâncare, arată un studiu. Un comportament tipic în rândul copiilor mici.

Ce face ca un mâncăcios să se transforme într-un mofturos? Iată câteva motive:

1. Reperele de dezvoltare: explorarea independenței

Pe măsură ce copiii cresc, simt nevoia de a-și afirma independența, inclusiv la masă. Refuzul alimentelor pe care le consumau cu plăcere poate fi modul lor de a-și exprima voința.

Ce e de făcut: Dacă copilul refuză brusc fructele pe care le adora, oferiți-le sub alte forme: felii colorate aranjate sub forma unui curcubeu sau smoothie-uri pe care copilul să le poată crea singur dintr-o varietate de ingrediente.

2. Presiunea de a mânca: un efect… invers

Părinții, cu cele mai bune intenții, pot pune presiune pe copii să mănânce tot din farfurie. Această abordare poate provoca reacții negative și o aversiune față de anumite alimente.

Sfat: Evitați expresii precum „Măcar gustă” sau „Nu pleci de la masă până nu termini tot”. În schimb, creați un mediu relaxat, unde copilul poate decide cât și ce mănâncă. Ideal ar fi să mâncați mai multe persoane la masă.

3. Introducerea târzie a unor alimente

Momentul potrivit pentru introducerea alimentelor poate influența obiceiurile alimentare viitoare. Studiile arată că cei care sunt expuși devreme la legume și texturi diverse tind să fie mai deschiși la mâncăruri noi. Un studiu a constatat că introducerea târzie a alimentelor care trebuie mestecate – cum ar fi ouăle, carnea, cartofii, pastele, cerealele –, după 9 luni a fost asociată cu o probabilitate crescută de a transforma copilul într-un mofturos.

Soluție: Introduceți alimente noi treptat, combinându-le cu preparate pe care copilul le adoră deja. Spre exemplu, adăugați spanac în piureul de cartofi sau broccoli tăiat fin în paste.

4. Părinții, ca modele alimentare

Copiii imită obiceiurile alimentare ale familiei. Dacă adulții evită anumite alimente, copiii pot prelua aceste preferințe selective, arată un alt studiu.

Ce este de făcut: Faceți din mese un moment de sărbătoare pentru întreaga familie. Arătați entuziasm pentru fiecare aliment nou, cum ar fi un fruct exotic, și implicați copilul în descoperirea lui.

5. Provocări senzoriale

Unii copii pot fi mai sensibili decât alții la texturi, gusturi, culori sau mirosuri. Această sensibilitate poate duce la evitarea anumitor alimente.

Strategie: Permiteți copilului să exploreze alimentele folosindu-și simțurile. Lăsați-l să atingă, să miroasă sau chiar să se joace cu mâncarea fără a-l obliga să guste imediat.

6. Dificultăți fiziologice

Dificultățile fiziologice reprezintă o categorie importantă de probleme care pot afecta capacitatea copiilor de a consuma anumite alimente. Acestea nu sunt legate de preferințele alimentare sau de comportamentul copilului, ci de aspecte fizice sau neurologice care îngreunează procesul de mâncare. Care sunt acestea și ce soluții există:

Probleme de mestecare. Unii copii întâmpină dificultăți în a mesteca alimentele dure sau cu texturi complexe. Acest lucru poate fi cauzat de slăbiciunea musculaturii maxilarului, malocluzie dentară sau întârzieri în dezvoltarea motorie orală.

Soluții:

• Oferiți alimente mai moi, cum ar fi piureuri, supe sau preparate bine gătite.
• Consultați un ortodont sau un logoped specializat în terapia miofuncțională, dacă problema persistă.

Probleme legate de deglutiție (disfagie). Disfagia reprezintă dificultatea de a înghiți alimentele sau lichidele. Aceasta poate apărea din cauza unei coordonări deficitare între mușchii implicați sau a unor probleme neurologice.

Soluții:

• Optați pentru lichide mai groase și alimente bine pasate.
• Consultați un specialist, cum ar fi un terapeut ocupațional sau un logoped, pentru exerciții specifice care să îmbunătățească funcția de înghițire.

Sensibilități la texturi și consistențe. Copiii cu sensibilități senzoriale pot avea reacții negative față de anumite texturi (de exemplu, alimente crocante, lipicioase sau cu granule). Acest lucru este frecvent întâlnit la copiii cu tulburări din spectrul autismului sau alte afecțiuni neurologice.

Soluții:

• Introduceți treptat alimente noi, începând cu texturi familiare.
• Permiteți copilului să exploreze mâncarea folosindu-și degetele sau alte simțuri, fără a pune presiune.

Probleme gastrointestinale. Durerea cauzată de refluxul gastroesofagian, constipație sau alte afecțiuni digestive poate determina evitarea alimentelor asociate cu disconfortul.

Soluții:

• Observați dacă refuzul alimentelor este legat de episoade de durere.
• Consultați un medic pediatru pentru diagnostic și tratament adecvat.

Probleme de coordonare oral-motorie. Unii copii au dificultăți în coordonarea mișcărilor limbii, buzelor și obrajilor necesare pentru a manipula alimentele în gură. Aceste probleme sunt frecvente la copiii cu paralizie cerebrală sau alte afecțiuni neurologice.

Soluții:

• Lucrați cu un specialist în terapie ocupațională sau logopedie pentru a dezvolta aceste abilități.
• Alegeți alimente care necesită mai puțin efort pentru a fi consumate.

Intoleranțe alimentare sau alergii. Unele alimente pot provoca disconfort digestiv sau reacții alergice, ceea ce duce la evitarea acestora de către copil.

Soluții:

• Identificați alimentele problematice și eliminați-le temporar din dietă.
• Consultați un alergolog sau un nutriționist pediatru pentru un plan alimentar sigur.

7. Experiențe negative din trecut

Un aliment care a provocat o reacție alergică, un episod de sufocare sau pur și simplu un gust neplăcut poate fi evitat ulterior cu insistență.

Abordare: Nu insistați pe alimentul respectiv imediat. Reintroduceți-l peste o perioadă, într-un context diferit și fără presiune.

Sfaturi pentru a gestiona mesele unui copil mofturos

Mofturile alimentare sunt adesea o etapă normală în dezvoltarea copiilor, dar cu răbdare și abordări creative, părinții pot transforma mesele în momente de conectare și explorare. Fiecare pas mic contează în formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase pe termen lung!

• Răbdare și consecvență. Este posibil ca un copil să aibă nevoie de 10-15 expuneri la un aliment nou înainte de a-l accepta.
• Creativitate. Transformați mesele într-o joacă creativă. De exemplu, creați forme haioase din legume sau faceți “pizza” pe lipie cu ingrediente variate.
• Implicare activă. Invitați copilul să vă ajute în bucătărie. Dacă alege ingredientele și participă la gătit, va fi mai curios să încerce ce a preparat.
• Relaxare. Evitați conflictele la masă. Mesele trebuie să fie o experiență plăcută, nu o luptă de putere.

SURSA FOTO: Dreamstime.com