Sari direct la conținut

CCR lasă Secția de anchetare a magistraților la mâna Parlamentului / Cum a interpretat Curtea Constituțională hotărârea Curții de Justiție a UE

HotNews.ro
Curtea Constitutionala a Romaniei, Foto: Agerpres
Curtea Constitutionala a Romaniei, Foto: Agerpres

​Soarta Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este lăsată la latitudinea Parlamentului. Judecătorii constituționali susțin că hotărârea Curții de Justiție a UE, luată după ce magistrați români au dat în judecată România pe tema înființării SIIJ, „nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial”.

CCR a decis că înființarea SIIJ este constituțională, respingând sesizările făcute în acest caz.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat pe 18 mai decizia în procesele deschise de asociații de magistrați din România privind înființarea controversatei Secții speciale de anchetare a magistraților și arată că exemple practice luate din activitățile SIIJ sunt de natură să confirme realizarea riscului ca această secție să se asemene unui instrument de presiune politică și să intervină pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de corupție la nivel înalt într‑un mod care ridică îndoieli cu privire la obiectivitatea sa.

CJUE a lăsat totuși la latitudinea instanțelor naționale „să verifice dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor nu este de natură să facă secția permeabilă la influențe exterioare”. Decizia a fost pronunțată într-un proces deschis la CJUE de către mai multe instanțe și de Forumul Judecătorilor din România și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului privind legalitatea înființării acestei secții speciale, în guvernarea PSD.

Curtea de Justiție a UE subliniază că o astfel de reglementare trebuie să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor.

Comunicatul CCR de marți, 8 iunie:

„În legătură cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.88 ind.1 – ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, Curtea precizează următoarele:

Având în vedere că la termenul de 20 mai 2021, când a avut loc dezbaterea în şedinţa publică din faţa Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată, atât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – procurorul general al României, în calitate de parte în dosar, cât şi procurorul de şedinţă au solicitat ca, în analiza de constituţionalitate pe care o efectuează, Curtea să ţină seama de Hotărârea din 18 mai 2021, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-355/19, considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial sub aspectul constatării incidenţei Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituţionalitate şi, implicit, a încălcării art.148 din Constituţie, Curtea a analizat cererea astfel formulată şi a constatat următoarele:

Din perspectiva controlului de constituţionalitate, Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 şi rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, aşa cum o făcuse în prealabil şi instanţa constituţională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 şi caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., şi nici cu privire la conţinutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credinţă cu Comisia Europeană „pentru a surmonta […] dificultăţile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referinţă menţionate”.

Prin urmare, Curtea şi-a menţinut jurisprudenţa anterioară şi a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituţionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituţie -Decizia 2006/928 -, prin dispoziţiile şi obiectivele pe care le impune, nu are relevanţă constituţională, întrucât nu complineşte o lacună a Legii fundamentale şi nici nu stabileşte un standard mai ridicat de protecţie decât normele constituţionale în vigoare.

Cu privire la reglementările referitoare la înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin Hotărârea din 18 mai 2021, C.J.U.E. a stabilit că, pentru ca acestea să respecte dreptul Uniunii, trebuie:

(i) să fie justificate de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei,

(ii) să fie însoţită de garanţii specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenţei judecătorilor ş iprocurorilor

şi

(iii) în cadrul procedurii de investigare, judecătorii şi procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, de prezumţia de nevinovăţie şi de dreptul la apărare.

Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunţat C.J.U.E., care decurg din dreptul Uniunii şi în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE, Curtea Constituţională a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul naţional, în art.1 alin.(3) din Constituţia României, este afectat prin reglementările care guvernează înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a constatat că acestea reprezintă o opţiune a legiuitorului naţional şi îndeplinesc garanţiile stipulate în Hotărârea C.J.U.E., în acord cu prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi în art.21 alin.(1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabilşi, implicit, în acord cu prevederile art.2 şi art.19 alin.(1) TUE.

Referitor la competenţa instanţei de judecată cu privire la interpretarea şi aplicarea dreptului european, Curtea a reţinut, în primul rând, că o instanţă judecătorească are competenţa să analizeze conformitatea unei dispoziţii din „legile interne” cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie şi, în cazul în care constată contrarietatea, are competenţa să aplice cu prioritate dispoziţiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor. În toate cazurile, prin noţiunea de „legi interne”, Constituţia are în vedere exclusiv legislaţia infraconstituţională. Legea fundamentală îşi prezervă poziţia ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României, astfel că o instanţă judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din „legile interne”, constatate ca fiind constituţională printr-o decizie a Curţii Constituţionale, cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie.

În al doilea rând, Curtea a constatat că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligaţiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României, şi, pe de altă parte, că obligaţiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE.

Din ambele perspective, obligaţiile nu pot incumba instanţelor de judecată, organeale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene.

În al treilea rând, Curtea a constatat că dispozitivul Hotărârii C.J.U.E., potrivit căruia o instanţă de judecată „este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziţie naţională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 şi pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curţii, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE” nu are niciun temei în Constituţia României, întrucât art.148 din Constituţie consacră prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Or, rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conţinutul şi efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanţa de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma naţională. Aşa fiind, judecătorul naţional nu poate fi pus în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislaţiei naţionale, declarată conformă Constituţiei naţionale de către Curtea Constituţională, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislaţia internă.

În concluzie, întrucât Hotărârea din 18 mai 2021, pronunţată de C.J.U.E. în cauza C-355/19, nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial sub aspectul constatării incidenţei Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituţionalitate şi, implicit, a încălcării art.148 din Constituţie, Curtea Constituţională a decis:

1. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art. 88 ind.2- ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) şi e) şi alin.(2), precum şi ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport cu criticile formulate;

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară;

3. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.- Deciziile sunt definitive şi general obligatorii. Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

ARHIVĂ COMENTARII
finutza • 2021-06-08 19:42:37
Fosilele de la CCR n-or să cedeze în ruptul capului în a face scut în jurul celor care i-au pus acolo. Decizii în favoarea țării, a poporului? N-ai să vezi...
1 13
Ritzi Pitzi • 2021-06-08 20:10:48
Astept si condamnatii pentru nesimtirea din 10 august fata de populatia Romaniei, comandata de acelasi partid...
1 12
GemstonesPig • 2021-06-08 20:48:08
O arunca in parlament ca acolo este psd , este iudemere, este si ceva pnl, aurașii, o sa ramana cum am stabilit se rezolva mai la anul
2 4
transpenibilus • 2021-06-09 07:39:33
CCR Dorneanu psd incalca cu BUNA STIINTA Constitutia Romaniei care prevede ca teatatele internationale la care Romania este semnatara primeaza asupra prostiilor votate de shparlamentarii romani. Deci CCR care are rolul sa vegheze la respectarea Constitutiei INCALCA CONATITUTIA. QED ARTICOLUL 11 (1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
1 5
INTERVIURILE HotNews.ro