Control la autoritatea care reglementează operațiunile petroliere din Marea Neagră: Nu este interesată de aplicarea legislației europene, iar tarifele pe care le percepe nu sunt fundamentate
Tarifele percepute titularilor de acorduri petroliere din Marea Neagră de către Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO) nu sunt fundamentate și nu țin cont de complexitatea și specificitatea unor servicii, se arată într-un document al Corpului de control al prim-ministrului. Acesta a verificat activitatea ACROPO, fiind vizată perioada iulie 2016 până în prezent, adică de la înființarea instituției până acum. Documentul Corpului de control al premierului mai arată că ACROPO nu se implică în rezolvarea problemelor legate de aplicarea legislației europene privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore.
Precizăm că șeful ACROPO este Constantin Gheorghe, un apropiat al omului de afaceri Gabriel Comănescu, care controlează Grup Servicii Petroliere (GSP)
Ce a descoperit corpul de control despre modul de stabilire a tarifelor
Tariful pentru lucrările şi serviciile efectuate în favoarea titularilor de acord petrolier, operatorilor şi proprietarilor a fost stabilit la 165 euro/oră*om, fiind aprobat în data de 08.09.2018 prin Ordinul președintelui ACROPO 34/2018, cu doi ani întârziere. Tarifele trebuiau reglementate prin legislația secundară emisă de ACROPO în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Legii 165/2016, adică până la data de 30.09.2016.
Tariful unic de 165 de euro/oră*om a fost stabilit fără a avea la bază o Metodologie de calcul transparentă și fără a ține seama de solicitarea inițială a membrilor CA ACROPO, consemnată în cadrul ședinței din data de 13.06.2018, cu privire la prezentarea unei astfel de metodologii.
La nivelul ACROPO s-a stabilit un tarif unic, de 165 de euro/oră*om perceput titularilor de acord petrolier, operatorilor şi proprietarilor, fără a ține cont de complexitatea și specificitatea lucrărilor şi serviciilor efectuate de către ACROPO. Lucrările și serviciile desfășurate de către evaluatori și inspectori presupun costuri asociate diferențiate pe tipuri de activități (evaluări, inspecții ori activități desfășurate în vederea efectuării investigațiilor), acestea implicând riscuri mai mari sau mai mici, aspecte neluate în considerare printr-o metodologie de calcul care ar presupune în acest caz, aplicarea unor tarife diferențiate în funcție de lucrările/serviciile prestate.
Referitor la modul de fundamentare a tarifelor la nivelul ACROPO, din verificările efectuate de Corpul de control al premierului s-a constatat că nu există documente din care să rezulte că la fundamentarea tarifului de 165 Euro/om*/oră au fost consultate și implicate direcțiile și/compartimente din cadrul entității controlate cu atribuții în acest sens, respectiv Direcția control, inspecții și verificări (DCIV) și Direcția sisteme de management, inginerie sonde, Integritate structurală și situații de urgență (DSMISISSU).
Tariful perceput titularilor acordurilor petroliere,care desfășoară operațiuni petroliere în zonele din Marea Neagră, aflate sub jurisdicția României, nu a fost actualizat, acesta rămânând în cuantum de 165 Euro/om*oră, astfel cum a fost stabilit prin Ordinul 34/2018 emis de președintele ACROPO.
În perioada 01.01.2018 – 30.09.2020, ACROPO a încasat suma de 9.822.872,68 lei din veniturile facturate la tariful de 165 euro/om*oră, pentru evaluarea documentațiilor și inspecție instalații, clientul OMV Petrom SA deținând un procent de 78,78% din total, respectiv de 7.738.365,24 lei, din suma totală încasată.
Între ACROPO și operatorii care, într-un an calendaristic, desfășoară operațiuni petroliere offshore, nu au fost încheiate acorduri-cadru, deși obligația era instituită încă din data de 25.09.2019 prin Ordinul președintelui ACROPO nr. 15/2019. Acest fapt a condus la imposibilitatea suplimentării veniturilor proprii ale ACROPO, prin neîncasarea sumelor ce s-ar fi cuvenit din această sursă și care urmau a fi vărsate într-un cont distinct destinat virării eșalonate a acestora, cont care nu a mai fost deschis, în lipsa încheierii acordurilor – cadru.
Cum este ignorată legislația europeană
Termenul de transpunere a Directivei 2013/30/UE privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore și de modificare a Directivei 2004/35/CE (Directiva 2013/30/UE sau DSAO) a fost 19 iulie 2015. În condițiile în care autoritățile române nu au comunicat actul legislativ de transpunere, Comisia Eurpează (CE) a deschis împotriva României Cauza 2015/0478 – de punere în întârziere pentru necomunicarea măsurilor naționale de transpunere a DSAO. Adică a fost deschisă procedura de infringement.
În 2015, Guvernul a decis ca transpunerea să se facă într-un grup de lucru, în coordonarea Ministerului Economiei. Grupul includea experți din numeroase instituții, inclusiv Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM). Proiectul de lege rezultat în urma lucrărilor Grupului a fost aprobat de Guvern în primăvara anului 2016 și ulterior adoptat de Parlament, devenind Legea nr.165/2016, fapt comunicat CE, cu scopul clasării Cauzei 2015/0478.
În aprilie 2020, CE a transmis în baza de date EU PILOT o solicitare de informații privind modul de transpunere și implementare a DSAO în România, cu termen de răspuns luna iunie 2020, în cauză fiind declanșată, încă de la transmiterea de către CE a avizului motivat, cea de-a doua etapă a fazei precontencioase a procedurii de infrigement.
Ministerul Afacerilor Externe a atras atenția în mod consecvent faptul că transpunerea unor prevederi din DSAO ar fi incompletă.
Între cele două principale entități responsabile pentru aplicarea prevederilor Legii 165/2016, respectiv ACROPO ȘI ANRM, a fost purtată o corespondență ce a vizat existența unor posibile neconcordanțe între prevederile acestui act normativ și ale Legii petrolului 238/2004, identificate de ANRM. Astfel, ANRM a formulat o serie de observații către Corpul de Control al premierului, referitoare la atribuțiile care interferează în activitatea ANRM și ACROPO, în raport cu unele prevederi ale Legii nr. 165/2016, menționând și „faptul că aceste incertitudini și neclarități ar trebui să fie corectate printr-o intervenție la nivel legislativ.
Din analiza punctelor de vedere susținute de ACROPO și ANRM, reiese că există anumite aspecte, cu referire la insuficienta definire a unor concepte cuprinse în Legea 165/2016, precum și obiecții privind modul în care se pot implementa anumite prevederi, asupra cărora entitățile se mențin pe poziții divergente. Această concluzie este întărită și de corespondența dintre Agentul Guvernamental al Curții de Justiție a Uniunii Europene, din care rezultă că, în continuare, după mai bine de patru ani de la adoptarea Legii 165/2016, timp în care au fost aprobate modificări și completări la aceasta, prin trei acte legislative, CE solicită clarificări.
Pentru a elabora un răspuns consolidat la solicitarea CE din platforma EU PILOT, Ministerul Economiei a informat ACROPO și ANRM asupra dosarului EU PILOT – EUP (2020)9628 și a solicitat sprijin în elaborarea poziției României în conformitate cu rolul și atribuțiile celor două instituții. Ministerul Economiei „a primit răspuns oficial doar din partea ANRM”. Răspunsul consolidat către CE a fost încărcat în baza EU PILOT de către Ministerul de Externe în iunie 2020, în prezent, acesta fiind în curs de evaluare la nivelul instituției UE.
ACROPO, cu toate că a fost solicitată de Ministerul Economiei să contribuie la formularea răspunsului către CE, nu și-a adus aportul, în condițiile în care ancheta preliminară CE vizează în mod direct modul de transpunere și implementare a DSAO, în strânsă legătură și cu rolul și atribuțiile entității controlate.
INTERVIURILE HotNews.ro