Ce detaliu esențial a omis ambasadorul lui Trump la NATO în cazul dronei de la Galați. Critica adusă de un cunoscut politolog

„Suntem alături de România și condamnăm această incursiune pe teritoriul său”, a transmis vineri ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, într-o primă reacție a guvernului american după ce o dronă a lovit un bloc din Galați.

„Gândurile noastre se îndreaptă către răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a continuat Whitaker.

Reacția lui a fost criticată de cunoscutul politolog american Ian Bremmer, fondatorul organizației de evaluare a riscului Eurasia Group și al platformei de analize politice globale GZERO. Acesta a atras atenția că ambasadorul a omis, în mesajul său, implicarea Rusiei.

„Ar fi mai convingător și mai eficient dacă ai menționa direct Rusia aici”, a scris Bremmer într-o postare pe X. Media, citată de site-ul liberal de știri din SUA AlterNet.org.

Cine este Matthew Whitaker

Matthew Whitaker este un aliat de lungă durată al lui Donald Trump, potrivit AlterNet.org. În timpul primului mandat prezidențial al lui Trump, după demiterea lui Jeff Sessions, Whitaker a fost numit procuror general interimar al Statelor Unite.

El a fost ulterior înlocuit permanent de Bill Barr. În primăvara anului 2025, Whitaker a fost nominalizat din nou de Trump și confirmat în funcția de ambasador la NATO.

O reacție diferită la Washington

În timp ce Whitaker nu a numit Rusia, congresmenul republican Joe Wilson a spus că „descurajarea este singura modalitate de a opri acțiunile perverse ale Rusiei”, întrucât „Rusia înțelege doar limbajul forței”.

„Rusia, în mod beligerant și neprovocat, a atacat România. Familii care dorm în casele lor sunt ținta rachetelor și a dronelor iraniene ale criminalului de război Putin”, a scris acesta, într-un mesaj pe X.

„Rusia, un pericol pentru noi toți”

Imediat după incidentul de la Galați, oficiali europeni și ai NATO au menționat Rusia atunci când au condamnat atacul.

„Comportamentul nesăbuit al Rusiei reprezintă un pericol pentru noi toți. Noaptea trecută a demonstrat încă o dată că implicațiile războiului lor ilegal de agresiune nu se opresc la graniță”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte. Acesta a mai spus că „NATO este gata să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților.”

La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că „războiul de agresiune” al Rusiei „a depășit încă o limită”. Ea a promis că blocul comunitar va spori măsurile de descurajare la frontiera estică.

Și președintele Consiliului European, Antonio Costa, a transmis un mesaj de „solidaritate și sprijin deplin pentru România” în care menționează Rusia.

„Escaladarea acțiunilor Rusiei pe teritoriul UE este imprudentă și iresponsabilă. Condamn cu cea mai mare fermitate această încălcare a spațiului aerian național al României și a dreptului internațional. UE este unită în eforturile de a intensifica presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni și prin consolidarea capacităților de apărare, în special de-a lungul frontierei noastre de est”, a afirmat oficialul.

Reacții asemănătoare au venit din Marea Britanie, Austria, Germania, Franța sau Ucraina. Premierul britanic Keir Starmer a avertizat că acțiunile Rusiei „amenință securitatea întregului nostru continent”, în timp ce șefa diplomației austriece, Beate Meinl-Reisinger, a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei din Viena „pentru a exprima în mod clar protestul Austriei față de escaladarea Rusiei”.

Cancelarul german Friedrich Merz a condamnat acțiunile „nesăbuite” ale Rusiei și a avertizat că acestea demonstrează disponibilitatea Moscovei de a escalada tensiunile, iar Franța a anunțat că îi va cere ambasadorului rus explicații cu privire la incident.

Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sybiha, a avertizat, într-o declarație, că „agresiunea rusă reprezintă o amenințare reală pentru regiunea Mării Negre și pentru întreaga Europă”.

Volodimir Zelenski a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan prin care cei doi lideri au convenit ca România și Ucraina să accelereze cooperarea în domeniul producției comune de drone.

Cum au reacționat oficialii români

Vineri dimineață, după ce drona lovise blocul de la Galați, MApN a transmis că echipe de specialiști fac cercetările la fața locului, dar că, din primele informații, a rezultat că a fost vorba de un aparat de zbor de proveniență rusească, de tip Geran 2, care a explodat la momentul impactului.

Ulterior, MApN a oferit detalii tehnice suplimentare și a explicat că drona rusească a survolat spațiul aerian al României timp de doar 4 minute. Reprezentanții ministerului au precizat că „nu au existat oportunități reale de angajare a dronei în condiții de siguranță”, adăugând totodată că situația nu a reprezentat un atac militar direct asupra României.

Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a reacționat ferm și a declarat că acest incident reprezintă „un risc de securitate nu doar la adresa României, ci și la adresa UE”.

Țoiu a subliniat că evenimentul se încadrează în criteriile care justifică utilizarea unor mecanisme aliate, afirmând că „incidentul justifică invocarea articolului 4 din Tratatul NATO”, care presupune consultări imediate între statele membre atunci când securitatea unui aliat este amenințată.

Incidentul de la Galați este „cel mai grav incident de securitate produs pe teritoriul României de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat și președintele Nicușor Dan. El a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte și a anunțat închiderea Consulatului rus de la Constanța ca măsură de represalii.

Despre cazul de la Galați, reporterul NBC News, Alexander Smith, a scris că este „exact genul de repercusiuni ale războiului din Ucraina de care mulți europeni se temeau de mult timp”, conform AlterNet.org.

 Putin: „Să ne trimită resturile”

În dimineața atacului din România, agenția de presă rusă de stat TASS a relatat despre prăbușirea dronei pe blocul din Galați, însă inițial nu a precizat originea aparatului de zbor.

Într-un material publicat ulterior, TASS a menționat în subtitlu că „Ministerul Apărării nu a oferit detalii cu privire la originea dronei”, deși MApN transmisese deja oficial că este vorba despre un aparat de tip Geran 2, de proveniență rusească.

Apoi, a venit și reacția liderului rus Vladimir Putin, care  a pus la îndoială proveniența rusească a dronei care a căzut pe blocul din Galați, spunând că Moscova și-ar dori să facă propria anchetă.

„Nu știu ce fel de dronă a explodat în România. Să ne trimită resturile”, le-a spus Putin reporterilor, citat de Kyiv Post.

Într-o conferință de presă vineri seară la Ministerul Apărării, Radu Miruță a infirmat speculațiile „cum că drona, care a creat incidentul din această dimineață, nu ar fi rusească”.

„Îi invităm pe cei din Rusia care consideră că există detalii în urma cărora drona asta nu ar fi rusească, de mâine, să vină la sediul Direcției Generale de Informații a Armatei, unde să își caute numărul de serie de pe produsele cu producție în Rusia. Înțeleg ceața asta indusă în jurul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, însă ceea ce s-a găsit acolo este, în baza seriei componentelor respective, fără îndoială un produs de fabricație rusească”, a declarat ministrul interimar al Apărării.