George Simion, președintele AUR, susține declarații de presă alături de membri ai partidului la Palatul Parlamentului din București, 22 iunie 2026. Inquam Photos / George Călin
Marea „onorabilizare” a partidului lui George Simion, de care vorbea într-un interviu pentru „Rațiunea, înapoi!” fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu, a început oficial chiar de ieri.
„Noi, românii, suntem cu toții pro-occidentali. De ce AUR e nefrecventabil?”, se întreba în fața jurnaliștilor Marian Neacșu, cel propus ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Veștea, uitând parcă toate declarațiile dinainte făcute de liderul partidului, Sorin Grindeanu, dar și de președintele țării Nicușor Dan. „PSD a greșit când s-a dezis de AUR. Românii au votat 20% AUR”, a spus ieri și Paul Stănescu, fost secretar general al partidului.
George Simion a jucat cât se poate de bine cărțile pe care le-a avut în mână. Mai întâi i-a cerut lui Veștea să vină personal la sediul partidului, „până la ora 20”, pentru a negocia voturile AUR pentru învestirea guvernului. Veștea s-a conformat, dar la finalul discuției Simion a lansat o nouă cerere publică, aceea ca Nicușor Dan să-și retragă vorbele că AUR nu poate face parte din noua coaliție de guvernare.
Președintele nu a făcut acest lucru, până la momentul începerii ședinței de Parlament, ora 21,30. De la tribuna Parlamentului, George Simion a proclamat că „AUR va părăsi această sală sinonimă cu trădarea și de mâine așteptăm să ne croim un alt viitor”. După care a plecat din sală, însoțit de senatorii și deputații partidului.
„Există un singur om care astăzi a câștigat. Nu este în sală, dar talentul trebuie recunoscut, Felicitări, George Simion, ai dat șah mat”, a declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor, un politician pe care nu l-am putea suspecta că ar fi vreun aliat al AUR.
Ce s-a întâmplat
Prima întrebare legitimă după povestea de aseară este pe ce s-au bazat susținătorii Guvernului Veștea? Răspunsul îl putem găsi în declarațiile supărate ale unui alt important membru AUR și anume Mohammad Murad. Acesta a vrut să voteze Guvernul Veștea, dar până la urmă s-a conformat îndemnului lui Simion de a părăsi sala de ședință. Au existat negocieri între PSD și parlamentari AUR, iar unele surse spun că George Simion ar fi cerut chiar funcția de președinte al Senatului pentru Petrișor Peiu în schimbul votului. În cazul suspendării președintelui, deținătorul acestei funcții devine președinte interimar al României. Iar tot Simion ne-a mai spus ieri că nu renunță la demersul de suspendare a președintelui pe care-l consideră nelegitim.
Petrișor Peiu a amenințat însă că se va retrage din AUR dacă partidul va vota Guvernul Veștea. În orice caz, nu am fi avut aseară vot de învestitură în Parlament, dacă nu ar fi existat asigurări clare din tabăra lui Simion că se va strânge numărul necesar de voturi. Doar 207 voturi au fost exprimate, dintre care 189 pentru cabinetul Veștea. Cu mult sub numărul necesar de 233.
Ce urmează
Președintele Nicușor Dan mai poate face o singură propunere de premier, înainte de alegerile anticipate. Vom afla foarte repede cine este această persoană. Sorin Grindeanu spune că nu va vota un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, în cazul în care președintele Nicușor Dan va desemna un prim-ministru din partea celor trei formațiuni.
Cotat în sondaje cu 37-38%, AUR are prima șansă la următoarele alegeri, fie că vor fi anticipate, fie că vor fi la termen.
Cine a pierdut
Dintre actorii politici, marii pierzători de până acum, nu sunt Veștea sau Grindeanu, ci președintele Nicușor Dan. Putem să-i acordăm prezumția că nu a avut de ales, după moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan, dar o serie de întâmplări au dat senzația că președintele este mai degrabă captiv serviciilor secrete, care nu vor altceva decât să-și păstreze privilegiile în România și pe care Ilie Bolojan le amenința. Să nu uităm că cel mai apropiat om de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu, a fost pus sub acuzare de DNA cu două zile înainte de Congresul PNL unde urma să-și anunțe candidatura pentru funcția de prim-vicepreședinte. Nu a mai făcut-o.
Nu sunt conspirații de pe TikTok, lansate de georgiști, ci o spun oameni cu experiență și care cunosc bine peisajul politic de după 1990, de la fostul consilier prezidențial de pe vremea lui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, la filozoful și editorul Gabriel Liiceanu și până la politicianul Ciprian Ciucu.
Și chiar dacă nu vedem această teorie spusă cu subiect și predicat, atunci apar în presă poze cu șefi de servicii secrete care participă la întâlnirile dintre președinte și politicieni. Am dezvoltat subiectul pe larg în acest articol de opinie.
Dar marii pierzători suntem noi, oamenii obișnuiți din această țară. Nu știu ce ne rezervă viitorul, dar aș înclina să-i dau dreptate liderului UDMR care, vizibil tulburat a spus: „o țară mică, o țară slabă, o țară fără putere economică și militară, la periferie și la granița de ciocnire între marile puteri globale poate supraviețui doar dacă ține de principii, ține de valori și caută aliați. Astăzi se încheie o perioadă importantă din istoria contemporană a României şi începe o etapă despre care încă nu ştim nimic”.
În continuare, rubrica PUZZLE este disponibilă doar membrilor HotNews Premium.
PUZZLE: Exemplul Meloni sau ce pățesc politicienii europeni care se apropie prea mult de Trump
Giogia Meloni și Donald Trump. FOTO: Handout / AFP / Profimedia
Crize politice nu sunt doar în România, diferența este că alții le rezolvă mai elegant și fără servicii secrete. Principalul subiect în presa europeană de ieri era demisia premierului britanic Keir Starmer, după doi ani de mandat. Ar fi a șasea demisie a unui prim-ministru în zece ani (România a schimbat 13 premieri în această perioadă), cea mai mare rotație a conducerii din ultimele două secole în Regatul Unit. Acest lucru reflectă nemulțumirea populației față de eșecurile guvernelor de a îmbunătăți serviciile sociale și de a rezolva problema imigrației ilegale. Starmer va rămâne totuși până în toamnă pentru a asigura tranziția către următorul prim-ministru laburist, care cel mai probabil va fi Andy Burnham.
Comentatorii au remarcat scăderea extrem de abruptă de popularitate a lui Starmer, din cauza „cinismului alegătorilor”, tot mai preocupați de problemele interne. Am putea spune că Ilie Bolojan și Nicușor Dan se încadrează și ei într-un trend european.
„Starmer a fost întotdeauna un partizan al menținerii relațiilor dintre Marea Britanie și Rusia la nivelul zero”, a reacționat și Moscova.
O lecție ar trebui să învățăm și din ceea ce pățește Giorgia Meloni, premierul Italiei, care a depus eforturi considerabile pentru a-și asigura prietenia lui Donald Trump, în ciuda criticilor primite în țară. Deși nu a obținut mare lucru de pe urma acestei relații, Meloni plătește acum un preț mare, fiind jignită de Trump, care a spus că și-a făcut poze cu ea la Summitul G7 „din milă”. Poate înțeleg ceva de aici și politicienii din România care încearcă să-i intre în grații președintelui american. Acestuia trebuie să-i dai ceva tot timpul, pentru că atunci când nu-i mai dai, șterge pe jos cu tine.
Se circulă prin strâmtoarea Ormuz
Traficul de nave prin strâmtoarea Ormuz se apropie de normal, după cum se poate vedea din captura de mai sus, din aplicația Marine Traffic. SUA și Iran au negocieri „promițătoare” în Elveția, dar discuțiile „tehnice” vor continua în aceste zile, fiind mediate de Qatar și Pakistan. Ministrul de externe iranian a anunțat că sancțiunile asupra petrolului din țară au fost ridicate, iar o parte din activele înghețate au fost eliberate. În ceea ce privește Libanul, SUA și Iran s-au angajat să formeze „o celulă de încheiere a conflictului”, care să medieze încetarea operațiunilor militare ale Israelului. Un acord final va fi semnat într-un termen de 60 de zile, au mai anunțat mediatorii din Qatar și Pakistan.
În Germania, vârsta de pensionare de 67 de ani este considerată prea mică
În timp ce nouă ne este frică să deschidem subiectul reformei sistemului de pensii, ca să nu ne sară în cap categoriile cu pensii speciale, în Germania, o comisie însărcinată de guvern pentru a face recomandări de reformă propune creșterea treptată a vârstei de pensionare la peste 67 de ani, în funcție de creșterea speranței de viață. Iar pensionarea anticipată, la 63 de ani, pentru cei care au 45 de ani de contribuții, să fie eliminată.
Ucraina lovește Rusia din ce în ce mai dureros
Una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, aflată la 15 kilometri de Kremlin, a fost bombardată pentru a doua oară, joi dimineață, iar alte drone au căzut în Moscova, în ceea ce Tass și Kommersant numesc „cel mai mare atac ucrainean” asupra capitalei Rusiei. Duminică, dronele ucrainene au distrus un feribot folosit la transportul de țiței în strâmtoarea Kerci, un depozit de petrol și mai multe sisteme antiaeriene care asigurau paza podului din Kerci și care leagă peninsula Crimeea de Rusia continentală, a anunțat duminică președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
„Personal, sunt convins că în scurt timp războiul din Ucraina va înceta”, a declarat în timpul audierilor din Parlament, ministrul propus la Apărare, Sorin Câmpeanu. Nu știu pe ce se bazează, dar cred că, în loc de predicții de tip Baba Vanga, politicienii ar trebui să fie mai preocupați de dronele încărcate cu explozibil care ajung în spațiul românesc.
