Sari direct la conținut

Cum ar putea fi mutilat bd. Ferdinand de Primăria Capitalei, instituția care trebuia să-l protejeze: blocuri de până la 7 etaje printre case construite în urmă cu peste 100 de ani / Vecini: Este scandalos cum se transformă zona într-o mică Pipera

HotNews.ro
Bulevardul Ferdinand 1, Foto: Google Maps
Bulevardul Ferdinand 1, Foto: Google Maps

Bulevardul Ferdinand este unul dintre cele mai frumoase din București, cu case construite în urmă cu peste 100 de ani, copaci pe margine și spații verzi, fiind reprezentativ pentru ”orașul burghez”. Pe lângă faptul că foarte multe case de aici sunt lăsate în paragină, iar arborii vechi de pe margine au fost mutilați de toaletările succesive, bulevardul este în pericol de a-și pierde identitatea. Administrația Firea a aprobat două proiecte imobiliare care prevăd construirea unor blocuri de până la 7 etaje printre casele vechi, iar în dezbatere publică se află două proiecte asemănătoare. Unul dintre ele urmează a fi supus aprobării Consiliului General la următoarele ședințe.

Bulevardul Ferdinand este zonă protejată, cu grad maxim de protecție, iar aspectul său trebuie păstrat ca atare, fiind permise doar intervenții care nu alterează caracterul zonei, se arată în regulamentul de urbanism al zonei.

Bd. Ferdinand 72-74-76-78 – bloc de 7 etaje

Planul Urbanistic Zonal a fost aprobat pe 30 aprilie 2020, în baza unui aviz de urbanism dat pe Primăria Capitalei pe 17 februarie 2020. Acesta prevede construirea unui ansamblu rezidențial, cea mai înaltă clădire având 7 etaje. Clădirea are de fapt două subsoluri, demisol, parter, 4 etaje, iar etajele 5,6 și 7 sunt retrase. Bebeficiar este Conlux Development, iar proiectant KXL Studio.

Bulevardul Ferdinand este zonă protejată, înălțimea maxim admisă fiind de 16 m. Prin PUZ-ul aprobat regimul de înălțime a crescut la 29 m.

Bd. Ferdinand nr. 75-77 – bloc de 6 etaje

Planul Urbanistic Zonal a fost apbat pe 23 octombrie 2012, în baza unui aviz de urbanism dat de Primăria Capitalei pe 1 august 2019. Acesta prevede construirea unui bloc de locuințe cu două subsoluri, parter și 6 etaje. Terenul are o suprafață de circa 1600 mp. Beneficiar este firma Veriss One Residence, iar proiectant Improve Architecture. Înălțimea maximă stabilită prin regulamentul zonei protejate este de 26 m, iar înălțimea aprobată prin acest PUZ este de 26 m.

bd. Ferdinand 65-67 – bloc de 6 etaje

Aici proprietarii doresc să construiască un bloc de locuințe cu subsol, parter și 6 etaje, pe terenul în suprafață de nici 400 m. Blocul va avea o înălțime de 24 m. Planul Urbanistic Zonal a primit aviz de urbanism pe 23 iulie 2020, iar acum se află în dezbatere publică, înainte de a fis uspus aprobării Consiliului General.

Investitor este firma Max Estate / Belrom Invest, iar proiectant Metropolitan International Architects.

Pe site-ul Primăriei, la dezbaterea publică, vecinii cer Primăriei Capitalei să nu fie aprobat proiectul.

”Este scandalos cum se transformă zona protejată 7 Ferdinand într-o mică Pipera!! Nu dorim acest PUZ derogatoriu, nu dorim să înalte acest bloc la 24 m, nu dorim să fie spații verzi atât de puține. Pe terenul de la Ferdinand nr 72, 74 A, 76, 78 s-a mai aprobat un PUZ scandalos în ciuda sesizărilor noastre, PUZ pe care îl vom atacă în instanța. Mai încolo pe str Pictor Ion Andreescu se înalta iarăși un bloculeț pentru că s-a demolat o altă vila. Ne-am săturat, va rugăm să încetați cu aceste PUZ-uri derogatorii aprobate de fostul arhitect șef care și-a bătut joc de locuitorii Bucureștiului. În orice oraș normal, dacă există o clădire pe colț un pic mai înalta asta nu înseamnă că trebuie mutilată zona și îndesate peste tot clădiri și mai înalte sau la fel de înalte cât cea de pe colț. Va rugăm să țineți seama de caracterul zonei și interesele oamenilor”, a scris Asociația proprietari Ion Andreescu nr. 1.

Bd. Ferdinand colț cu str. Olari – bloc de 4 etaje

Pe strada Olari 18, proprietarul dorește să construiască un bloc de locuințe de 4 etaje. Terenul are o suprafață de aproape 400 mp. Proiectul este în stare incipientă, neavând aviz de urbanism, iar din 2019 nu s-a mai întâmplat nimic cu el.

Beneficiarul PUZ-ului este Munteanu Mihai, iar proiectant CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXECUTIE SI CONSULTING BUCURESTI S.R.L.–UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM „ION MINCU”, BUCURESTI.

Despre Bulevardul Ferdinand

Bulevardul unește scuarul Pache Protopopescu cu Șoseaua Mihai Bravu, include strada Olari și Piața Foișorul de Foc, fiind traversat de faimoasa stradă Mătăsari. Bulevardul a fost trasat la sfârșitul secolului XIX pentru a continua axa vest-est a orașului și a evoluat potrivit reglementărilor din 1897: construcție pe aliniere, înălțimea între 10 și 13m, limita terenului neocupată (în 1928 regimul de înălțime a crescut la 18m) iar în interbelic au apărut câteva clădiri cu înălțimea de până la 24 m. Majoritatea clădirilor au fost construite însă cu înălțimea de până în 18 m.

”Elementele definitorii și care-i conferă caracterul sunt: profilul transversal constant și echilibrat (front continuu și o înălțime a fronturilor egală cu lățimea străzii), scuarurile verzi ca momente de ritmare (Pache și Horei) legate de plantația de aliniament, racordarea la țesutul învecinat pe care-l structurează. Bulevardul este o axă monumentală caracteristică pentru perioada de configurare a orașului “burghez”. Gradul de protecție: maxim – se protejează valorile arhitectural – urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul și valoarea urbanistică. Sunt permise intervenții care conservă și potențează valorile existente, conservarea fronturilor și spațiilor constituite existente- refacerea continuității spațiale și volumetrice în zonele destructurate (zona scuarului Horei), interzicerea rupturii de scară / gabarit- reabilitarea spațiilor publice majore (scuaruri) și punerea în valoare a clădirilor monument sau a celor susceptibile a fi declarate monument (consolidare, restaurare, întreținere), protecția vegetației, refacerea spațiilor verzi agresat”, se arată în regulamentul zonei protejate Ferdinand.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro