Trei concluzii după prima săptămână a lui Donald Trump ca președinte ales al Statelor Unite

Donald Trump s-a mișcat rapid după câștigarea unui nou mandat de președinte al Statelor Unite pentru a pune bazele celei de-a doua președinții, iar toate semnele arată că are prioritățile stabilite și că a ales pentru cabinetul său persoane cu o loialitate de nezdruncinat față de el, scrie BBC.

Trump a obținut o victorie categorică la alegerile prezidențiale organizate de Statele Unite în 5 noiembrie. În Colegiul Electoral și-a adjudecat 312 de voturi, față de doar 226 obținute de rivala sa democrată Kamala Harris. Fostul magnat din New York a reușit asta după ce a obținut victoria în toate cele 7 state indecise, așa-zisele „swing states”, disputate la alegerile de anul acesta.

Spre deosebire de scrutinul prezidențial din 2016, când a câștigat alegerile grație victoriei în Colegiul Electoral, Trump și-a adjudecat de data aceasta și victoria la votul popular și a făcut-o la o diferență de aproape 3 milioane de voturi. Ultimul candidat republican care a reușit să câștige votul popular a fost George W. Bush, cu 20 de ani în urmă.

Trump a bifat, de asemenea, o performanță istorică, devenind doar al doilea președinte din istoria Statelor Unite care va avea două mandate neconsecutive. Ultima oară când s-a întâmplat acest lucru a fost în 1892. Victoria sa la prezidențiale a fost dublată de cea a republicanilor la alegerile la jumătate de mandat („midterm”) pentru Congres.

Republicanii au reușit, deopotrivă, să preia controlul asupra Senatului, cât și să își mențină majoritatea din Camera Reprezentanților, camera inferioară a legislativului de la Washington. Acest mandat puternic primit din partea poporului american se reflectă deja în deciziile pe care le-a luat între timp și semnalele pe care le-a transmis prin ele.

Trump și-a înțesat cabinetul cu loialiști

Președintele ales a început aproape imediat după alegeri să își aleagă echipa și să nominalizeze persoane pentru funcțiile importante din cabinetul său, atât în ceea ce privește consilierii săi importanți, cât și alegerile pentru secretarii diferitelor portofolii cheie.

Alegerile pe care le-a făcut transmit clar că el intenționează o schimbare radicală a guvernului, lăsând la o parte politicieni mai respectați și experimentați în favoarea unor candidați care îi sunt loiali și îi împărtășesc în întregime viziunea asupra cum ar trebui să arate o administrație republicană de la Washington.

Excepția notabilă o reprezintă Marco Rubio, unul dintre cei mai experimentați senatori americani pe probleme de politică externă. Trump l-a ales pe senatorul din Florida pentru funcția de secretar de stat, șeful diplomației americane.

Pentru șefia comunității de informații a SUA a ales-o, în schimb, pe Tulsi Gabbard, o fostă reprezentată a statului Hawaii în Congres, cunoscută în ultimii ani pentru o serie de declarații controversate. Gabbard, o fostă membră a Partidului Democrat, s-a alăturat echipei lui Trump în timpul campaniei electorale și s-a numărat printre cei care l-au pregătit pentru dezbaterile cu Joe Biden și Kamala Harris.

În ceea ce privește conducerea Pentagonului, Trump l-a ales pe Pete Hegseth, un prezentator TV de la Fox News, care l-a invitat de numeroase ori în emisiunea sa. Hegseth a fost căpitan de infanterie în Garda Naţională a Armatei şi a servit în Afganistan, Iran şi Guantanamo Bay. Hegseth a declarat că a părăsit armata în 2021 după ce a fost considerat extremist de o armată care nu-l mai dorea. „Sentimentul a fost reciproc – nici eu nu mai doream această armată”, a afirmat Hegseth într-o carte pe care a scris-o.

Nominalizarea a provocat consternare în rândul comunității de securitate din SUA, numeroase voci afirmând că Hegseth nu are experiența și competențele necesare pentru a conduce Departamentul Apărării.

Cea mai recentă nominalizare a sa, Robert F. Kennedy Jr. pentru postul de secretar al Sănătății, a produs și mai multă consternare în condițiile în care acest membru al dinastiei Kennedy este cunoscut pentru răspândirea mai multor teorii ale conspirației legate de vaccinuri.

Robert F. Kennedy Jr. s-a înscris ca independent la alegerile prezidențiale organizate de SUA anul acesta, însă a anunțat în luna august că își suspendă campania și că îl va susține pe Donald Trump la alegerile de pe 5 noiembrie.

„Imaginea de ansamblu este că echipa propusă de Trump este aproape universal loială și în favoarea restructurării departamentelor lor guvernamentale”, scrie BBC.

Trump va avea un Congres favorabil de partea sa, dar senatorii s-ar putea să ridice obiecții

Întrucât Partidul Republican va avea acum majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, Trump se poate baza pe un Congres loial în următorii doi ani, până când SUA vor organiza următoarele alegeri „midterm”.

Pentru agenda lui Trump asta înseamnă că va putea trece mai ușor legislație prin Congres și pune prioritățile sale pe primul loc. Asta înseamnă totodată că Partidul Democrat va avea la dispoziție mai puține mijloace prin care să încerce să îi blocheze propunerile.

Cel mai important, controlul republicanilor asupra Congresului va fi cheie pentru unele dintre promisiunile făcute de Trump în campania electorală, precum expulzările în masă ale imigranților ilegali, introducerea de taxe vamale usturătoare asupra importurilor din China și UE și eliminarea reglementărilor din domeniul protejării mediului.

Însă Senatul, cel puțin, s-ar putea să ridice unele obiecții. Controlul lui Trump asupra Partidului Republican a fost testat mai devreme în cursul acestei săptămâni, când senatorii republicani și-au ales noul lider. Mitch McConnell, cel mai longeviv lider al Senatului SUA din istorie, anunțase în luna septembrie că nu va candida din nou să fie șeful republicanilor din camera superioară a legislativului.

Deși Trump nu a numit direct un favorit al său în cursa pentru înlocuirea lui McConnell, cei mai vocali susținători ai președintelui și organizațiile mass-media loiale față de el au organizat un efort concertat de a obține alegerea lui Rick Scott în funcție. Senatorul din Florida este considerat un membru al aripii dure pro-Trump.

Însă republicani din Senat l-au ales ca lider al lor pe John Thune. Thune, un senator din Dakota de Sud, este considerat o opțiune mai „ortodoxă” și el a avut o relație ceva mai turbulentă cu Trump în trecut.

Trebuie subliniat însă că votul a fost unul secret și că rezultatul nu reprezintă neapărat un gest de frondă al senatorilor republicani față de Trump. Loialitatea republicanilor din Senat va fi testată însă cu adevărat când ei îi vor audia pe unii dintre candidații propuși de Trump pentru cabinetul său.

Nominalizările trebuie confirmate de camera superioară a Congresului iar unii senatori republicani și-au semnalat deja opoziția față de numirea lui Matt Gaetz în funcția de procuror general al SUA. Nominalizarea i-a șocat inclusiv pe liderii Partidului Republican în condițiile în care Gaetz, un reprezentant al statului Florida, este subiectul unei investigații în Congres pentru relații sexuale nepotrivite cu o minoră.

Gaetz este însă un alt loialist al lui Donald Trump.

China pare mai importantă decât Ucraina

Nu e un secret faptul că, în ceea ce privește politica externă, Trump are o viziune foarte diferită pe anumite subiecte față de Joe Biden și actuala administrație democrată de la Washington. Trump a criticat în mod repetat livrările de armament către Ucraina și a declarat că Kievul ar fi trebuit să renunțe la Crimeea și la aspirațiile de a se alătura NATO pentru a ajunge la o „înțelegere” cu Vladimir Putin.

Cu două luni înaintea alegerilor, J.D. Vance, vicepreședintele ales de Trump, a prezentat în linii mari în ce constă planul de pace al lui Trump pentru Ucraina: crearea unei zone demilitarizate între cele două țări, fortificarea ei puternică pentru a descuraja o nouă agresiune rusă și adoptarea de către Kiev a unei politici de neutralitate, cu renunțarea la intențiile de a se alătura NATO sau altor „instituții aliate”.

Bryan Lanza, un strateg al Partidului Republican și consilier al lui Trump, a declarat săptămâna trecută că Ucraina ar trebui să renunțe la ideile de a recupera Crimeea, fiindcă aceasta „este pierdută” și că „dacă președintele Zelenski vine la masă și spune, ei bine, putem avea pace doar dacă recuperăm Crimeea, asta va arăta că nu e serios”.

Echipa de tranziție a lui Trump, cea care coordonează transferul de putere de la administrația Biden, a declarat o zi mai târziu că Lanza nu a vorbit în numele preşedintelui ales.

Ce pare sigur după numirile făcute până acum de Trump e că administrația sa va fi dominată de „șoimi” anti-China care consideră că Beijingul reprezintă cea mai mare amenințare la adresa dominației economice și militare a SUA pe plan mondial.

Iar aceștia vor fi prezenți la toate nivelurile administrației de la Casa Alba.

Marco Rubio, cel mai convențional nume dintre cele anunțate până acum de Trump, a descris China ca fiind „cel mai avansat adversar cu care America s-a confruntat vreodată”.

Mike Waltz, un critic al NATO și sceptic față de asistența pentru Ucraina, a declarat că SUA se află într-un „război rece” cu China. El a fost ales de Donald Trump pentru a-i fi consilierul pe probleme de securitate națională.

Elise Stefanik, pe care Trump a propus-o pentru funcția de ambasador al SUA la ONU, a acuzat direct China de ingerințe în alegeri.

În timpul primei administrații a lui Trump relațiile dintre Washington și Beijing au fost tensionate și ele nu s-au încălzit foarte mult nici în timpul mandatului lui Joe Biden, în pofida eforturilor în acest sens.

La cum se prezintă deocamdată lucrurile, Trump pare pregătit să adopte o linie și mai dură față de Beijing comparativ cu primul său mandat.