Adolescentul care a atacat o profesoară și un elev într-o școală din Bistrița are 13 ani și 6 luni, au precizat reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, pentru HotNews.
- În cazul minorilor sub 14 ani, care comit infracțiuni, pot fi luate doar măsuri specializate, precum supravegherea, consilierea psihologică sau plasamentul.
- După crima șocantă din Timiș, când doi minori și-au ucis un coleg, a fost depusă o inițiativă legală prin care vârsta răspunderii penale scade la 12 ani. Ce s-a întâmplat cu proiectul.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud a deschis dosar penal pentru tentativă la omor calificat în cazul atacului de la Școala gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița.
Tentativa se pedepsește întocmai infracțiunii propriu-zise, cu detențiune pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani, potrivit Codului Penal.
„Câtă vreme Codul Penal românesc prevede în mod clar că pragul minim este de 14 ani, elevul-agresor din cazul de față nu va putea fi tras la răspundere penală”, au explicat surse judiciare pentru HotNews.
Crima oribilă din Cenei
Cazul de la Bistrița a stârnit revoltă în spațiul public și a readus în discuție tema răspunderii penale a minorilor.
Aceasta a fost amplu dezbătută și la începutul anului, după un alt caz grav în care au fost implicați minori: crima din Timiș.
În 19 ianuarie, un băiat de 15 ani din localitatea timișeană Cenei a fost ucis de alți doi adolescenți de 13, respectiv 15 ani, care invidiau victima că avea lucruri scumpe. Minorul de 13 ani nu a putut fi pus sub acuzare.
Nemulțumiți, localnicii au reacționat virulent, protestând la locuința acestuia și cerând alungarea familiei din sat.
Peste 250.000 de oameni au semnat atunci o petiție online prin care au cerut ca răspunderea penală să fie posibilă de la 10 ani, nu 14, cum este în prezent.
Proiect de lege, respins în Comisii
La o lună distanță după crima din Cenei, mai mulți parlamentari au depus la Senat un proiect de lege prin care propuneau scăderea vârstei privind răspunderea penală a minorilor, de la 14 la 12 ani, pentru infracțiunea de omor.
Proiectul de lege a fost respins de Senat în 27 aprilie, în prezent aflându-se în procedură la Camera Deputaților. Singurul for care a avizat favorabil această propunere legislativă a fost Consiliul Legislativ, potrivit raportului depus la Camera Deputaților.
Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Economic și Social, Comisia pentru drepturile omului au avizat negativ proiectul. De asemenea, Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care nu susține adoptarea propunerii legislative.
În 6 octombrie, proiectul a fost dezbătut în Comisia Juridică a Camerei Deputaților. În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, s-a decis respingerea propunerii legislative.
Proiectul urmează să intre pe ordinea de zi a ședinței de plen a Camerei Deputaților care este for decizional.
Ce se întâmplă în cazul minorilor care comit infracțiuni
În contextul dezbaterilor după crima din Cenei, fostul judecător Cristi Dănileț a explicat care sunt pârghiile pe care statul român le are în cazul minorilor care comit infracțiuni.
Minorii sub 14 ani sau cei care au vârsta cuprinsă între 14-18 ani, dar declarați fără discernământ, nu răspund penal, însă legea prevede măsuri în cazul lor, preciza fostul magistrat.
Acestea sunt:
- supravegherea specială: copilul rămâne în familia sa, sub condiția respectării de către acesta a unor obligații, cum ar fi: frecventarea cursurilor școlare, utilizarea unor servicii de îngrijire de zi, urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie, interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane.
- plasamentul: copilul va fi încredințat temporar, în ordine, către: o persoană sau familie, un asistent maternal, un serviciu de tip rezidențial, care oferă găzduire mai mare de 24 ore, pentru copiii mai mari de 7 ani și care e obligatoriu pentru copiii care comit fapte foarte grave, case de tip familial: maxim 12 copii; apartamente: maxim 6 copii; centre de primire în regim de urgență: maxim 30 copii pentru cel mult 6 luni.
Cristi Dănileț atrăgea atenția că în România nu există centre dedicate minorilor delincvenți decât în trei județe: un centru rezidențial în Brașov și două centre de zi în Brăila și Dâmbovița. În restul județelor, copiii făptuitori sunt găzduiți în centre împreună cu copii victimă.
În cazul Crimei de la Cenei, Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș a anunțat că băiatul de 13 ani, acuzat că și-a ucis prietenul, a fost preluat în regim de urgență din familie, iar drepturile părinților au fost suspendate.
Cum s-a produs atacul din Bistrița
O profesoară de la Şcoala gimnazială „Ştefan cel Mare” din Bistriţa a fost înjunghiată, luni dimineaţa, de un elev de clasa a VII-a. Un alt elev, care a sărit în ajutorul profesoarei, a fost și el rănit. Elevul agresor a fost imobilizat de poliţişti şi este în custodia acestora, a anunțat IPJ Bistrița-Năsăud.
De la fața locului, inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie a spus cum s-a produs atacul. Potrivit acestuia, elevul agresor căuta un alt elev, „căruia dorea să îi facă rău”.
„Din păcate, avem un eveniment neplăcut. Un elev de clasa a VII-a a intrat în școală cu un cuțit, căuta un elev de clasa a VI-a căruia dorea să îi facă rău, a bătut la ușă, profesoara a deschis și nu i-a dat voie să intre. În acel moment a atacat profesoara, i-a aplicat câteva lovituri de cuțit în zona frunții și în zona laterală abdominală. Profesoara a strigat după ajutor, copilul a intrat în clasă căutând elevul pe care îl viza. N-a reușit să îl rănească, au sărit ceilalți colegi, unul dintre elevi fiind lovit la rândul său cu cuțitul”, a declarat Vasile Șteopoaie, citat de TimpOnline.
Victimele au fost duse la UPU, fiind în afara oricărui pericol, a precizat Vasile Șteopoaie. Potrivit acestuia, „se pare că acel copil are ceva tendințe de radicalizare”.
