„Am fumat prea mulți ani. Ce rost are să mă mai las?". Top cele mai răspândite mituri despre cancerul pulmonar

Cancerul pulmonar este una dintre cele mai frecvente și letale forme de cancer peste tot în lume. Conform Globocan, peste 12.000 de români sunt diagnosticați anual cu cancer bronhopulmonar, iar rata de deces este de 75%, fiind pe primele locuri, atât în ceea ce privește incidența, cât și mortalitatea. Chiar dacă este considerată adesea o boală a fumătorilor, oricine poate dezvolta cancer pulmonar, indiferent dacă a fumat vreodată sau nu. Riscul este influențat și de factori precum expunerea la poluanți, radon sau istoricul familial și există mitul potrivit căruia inhalarea pudrei de talc poate favoriza dezvoltarea tumorilor în plămâni.

Mituri frecvente care circulă în jurrul acestui tip de cancer, care de foarte multe ori este diagnosticat în stadii prea avansate.

MIT 1: Doar fumătorii pot face cancer pulmonar

Fals! Ideea greșită conform căreia cancerul pulmonar este exclusiv o afecțiune a fumătorilor poate avea consecințe tragice. Nefumătorii au tendința să ignore simptomele crezând că nu are cum să fie cancer pulmonar dacă nu au fumat, așa că pierd timp prețios în care ar putea începe tratamentul.

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA (CDC), aproximativ 20% dintre persoanele diagnosticate cancer pulmonar nu au fumat niciodată sau au fumat mai puțin de 100 de țigarete în toată viața lor.

MIT 2: „Am fumat prea mulți ani. Ce rost are să mă mai las?”

Fals! Renunțarea la fumat reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar, constituind și o măsură eficientă în prevenirea altor afecțiuni precum bolile cardiovasculare, osteoporoza și diabetul. Este important de subliniat că renunțarea la fumat aduce multiple beneficii, indiferent de vârstă sau durata fumatului.

Dacă decizi să renunți la fumat, beneficiile pentru sănătate sunt semnificative și progresele apar rapid:

După 20 de minute: Tensiunea arterială începe să scadă;
După 8 ore: Nivelul de monoxid de carbon din sânge revine la normal, iar oxigenul din sânge ajunge la niveluri optime;
După 24 de ore: Riscul de accident vascular și de moarte subită scad;
După 48 de ore: Simțul gustului și al mirosului se îmbunătățesc;
După 72 de ore: Respirația devine mai ușoară, iar capacitatea pulmonară crește;
• Între 2 și 3 săptămâni: Circulația sanguină și funcția pulmonară se îmbunătățesc cu până la 30%. Tusea, oboseala și dificultățile de respirație se ameliorează sau dispar;
După 1 an: Riscul de boli cardiovasculare se reduce cu 50%, iar riscul de accident vascular cerebral este similar celui al unei persoane care nu a fumat niciodată;
După 5 ani: Riscul de cancer oral, laringian și esofagian se reduce cu 50%;
După 10 ani: Riscul de cancer pulmonar scade cu 30-50%;
Între 5 și 15 ani: Riscul de a dezvolta alte tipuri de cancer devine la fel de scăzut ca și în cazul unei persoane care nu a fumat niciodată.

MIT 3: Dacă ai fost diagnosticat deja cu cancer pulmonar poți continua să fumezi

Fals! Mulți se gândesc că odată ce au au fost diagnosticați cu cancer pulmonar nu mai are niciun rost să se lase de fumat, răul a fost deja făcut. Însă, fumatul poate afecta eficacitatea tratamentului și poate agrava complicațiile asociate bolii. Prin renunțarea la fumat, pacienții pot experimenta o îmbunătățire a răspunsului la tratament și pot avea o recuperare mai rapidă după intervențiile chirurgicale sau alte proceduri terapeutice.

MIT 4: Fumatul de cannabis nu crește riscul de cancer pulmonar

Posibil fals! Unele studii au evidențiat că țigaretele cu cannabis pot conține substanțe cu potențial carcinogen, cum ar fi gudronul și alte substanțe chimice, care, în teorie, ar putea crește riscul de cancer pulmonar. Totuși, comparația directă între fumatul de cannabis și fumatul de țigări convenționale în ceea ce privește riscul de cancer pulmonar rămâne un subiect de cercetare și dezbatere.

Unul dintre factorii care complică evaluarea precisă a riscului de cancer pulmonar asociat cu fumatul de cannabis constă în obiceiul consumatorilor de a utiliza frecvent și tutun sau alte substanțe nocive pentru sănătatea plămânilor. Această practică face dificilă separarea consecințelor specifice ale fumatului de cannabis.

MIT 5: Fumatul este singurul factor de risc al cancerului pulmonar

Fals! Fumatul este unul dintre cei mai cunoscuți și mai importanți factori de risc ai cancerului pulmonar. Cu toate acestea, nu este singurul. Există și alți factori care pot contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni, cum ar fi:

expunerea la azbest;
poluarea atmosferică (particulele PM1 şi PM2,5);
radonul;
predispoziţia genetică;
expunerea profesională de lungă durată la crom, siliciu, arsenic;
antecedentele familiale de cancer pulmonar;
boli pulmonare preexistente, cum ar fi bronșita cronică, emfizemul sau fibroza pulmonară;
expunerea prelungită la radiații ionizante, cum ar fi cele utilizate în tratamentele anterioare pentru alte tipuri de cancer sau în timpul anumitor investigații medicale (cum ar fi radiografiile toracice frecvente).

MIT 6: Inhalarea pudrei de talc favorizează devoltarea cancerului pulmonar

Posibil fals! Există unele studii care au sugerat o posibilă legătură între inhalarea pudrei de talc și riscul de cancer pulmonar. Aceste studii au fost însă limitate și rezultatele au fost contradictorii sau incerte.

Pudra de talc conține substanțe minerale care, în anumite circumstanțe, ar putea avea potențial carcinogen. Cu toate acestea, nu există încă suficiente dovezi pentru a confirma legătura dintre inhalarea pudrei de talc și dezvoltarea cancerului pulmonar.

Este important de menționat că majoritatea persoanelor care utilizează pudră de talc nu dezvoltă cancer pulmonar. Cu toate acestea, ca măsură de precauție, unii experți recomandă evitarea expunerii frecvente și îndelungate la pulberea de talc.

În general, pentru a minimiza riscurile, este întotdeauna recomandabil să se evite inhalarea excesivă a oricărui praf.

MIT 7: Poluarea din marile orașe crește riscul de cancer pulmonar mai mult decât fumatul

Posibil fals! Există dovezi convingătoare că poluarea generată de traficul rutier crește riscul de cancer pulmonar. De exemplu, autorii unei meta-analize care au investigat acest aspect au ajuns la următoarea concluzie:

„Expunerea la dioxid de azot, oxid de azot, dioxid de sulf și particule fine în suspensie a fost corelată pozitiv cu riscul de cancer pulmonar. Expunerea profesională la poluarea atmosferică în rândul șoferilor profesioniști a crescut semnificativ incidența și mortalitatea asociată cancerului pulmonar.”

Cu toate acestea, comparațiile dintre poluare și fumat sunt mai dificil de realizat. Cei care locuiesc în orașe poluate sunt mai expuși riscului de cancer pulmonar, dar nu se cunoaște cu certitudine dacă poluarea atmosferică este mai gravă decât consumul de produse din tutun, dar combinația dintre cele două ar putea să fie chiar mai periculoasă.

MIT 8: Doar adulții pot face cancer pulmonar

Fals! Deși cancerul pulmonar este mai frecvent întâlnit la adulți, boala poate apărea și la persoanele mai tinere, inclusiv la adolescenți și copii. Potrivit statisticilor, mai mult de jumătate dintre persoanele diagnosticate cu cancer pulmonar au peste 65 de ani, însă specialiștii atrag atenția că tot mai mulți tineri, sub 50 de ani, în special femei, dezvoltă această afecțiune.

Incidența cancerului pulmonar în rândul copiilor și adolescenților este mult mai redusă decât în cazul adulților. Cauzele exacte ale cancerului pulmonar la tineri pot fi diferite față de cele din cazul adulților și pot include factori genetici, expunere la anumiți factori de mediu sau istoric familial de cancer pulmonar.

MIT 9: Tusea la fumători e normală

Fals! Oamenii tind să accepte tusea ca pe ceva obișnuit, mai ales dacă sunt fumători sau au fumat anterior. Însă, când vorbim despre cancerul pulmonar, primul semn poate fi o tuse persistentă, care e diferită de tusea obișnuită. De exemplu, dacă un fumător care obișnuia să tușească în fiecare dimineață începe să expectoreze sânge sau tusea e mai frecventă și uscată, ar trebui să meargă la medic. Durerea toracică persistentă, neprovocată de activități fizice poate ridica, de asemenea, suspiciuni. Alte semne includ dificultatea în respirație, respirația șuierătoare și scăderea bruscă în greutate, fără o cauză evidentă.

MIT 9: Cancerul pulmonar e întotdeauna o condamnare la moarte

Fals! Cancerul pulmonar este adesea fatal din cauza depistării tardive, când peste 70% dintre cazuri sunt identificate în stadii avansate, mai dificil de tratat. Însă, în ultimii ani, specialiștii au făcut progrese importante în diagnosticul și tratamentul cancerului de plămâni. Terapiile țintite și imunoterapia pot fi o șansă la viață pentru pacienții diagnosticați cu acest tip de cancer, chiar și în stadii avansate.

În stadiile incipiente (I și II), tratamentul este mult mai eficient, cu rate de vindecare ce depășesc 70%. Screeningul este crucial pentru a depista cancerul în stadiile incipiente, când este mai ușor de tratat, reducând riscul de deces din cauza acestei afecțiuni cu aproximativ 20%.

MIT 10: Operația răspândește cancerul în organism

Fals! Intervenția chirurgicală în cancerul pulmonar nu determină răspândirea bolii. Este crucial ca operațiile să fie efectuate în stadiile incipiente pentru a asigura șanse mai mari de vindecare. În aceste etape precoce, operația poate să ofere șanse reale de vindecare.

Dacă tumora este extinsă sau are diseminare în zona apropiată, se poate recurge la terapii adjuvante precum chimioterapia sau imunoterapia înainte de intervenția chirurgicală. Aceste tratamente suplimentare au rolul de a reduce și mai mult riscul de răspândire al celulelor canceroase în sânge.

Rezultatele studiilor clinice demonstrează că această abordare nu numai că prelungește supraviețuirea, dar reduce și riscul de deces asociat acestei boli grave. (Sursa foto: Dreamstime.com)