VIDEO INTERVIU Cristian Lascu și Helmut Ignat, pe urmele lui Racoviță în Antarctica: Momente inedite /Toponime românești / Cât costă o excursie
La 15 august 1897, corabia Belgica a pornit spre Antarctica, într-o expediție științifică finanțată de guvernul belgian, dar cu echipaj internațional. Pentru importanta misiune de biolog a fost ales tânărul oceanograf român Emil Racoviță, proaspăt doctor la Sorbona. După mai bine de o sută de ani, o echipă românească i-a adus un omagiu marelui savant și explorator, refăcându-i traseul.
Cristian Lascu, arhicunoscutul speolog, și Helmut Ignat, fotograf National Geografic, au fost probabil primii români care au pășit pe Insula Cobălcescu, numită așa de Emil Racoviță, au dormit pe banchiză, au experimentat liniștea antarctică și ne explică cum am putea să ne bucurâm de acest ”tărâm cu totul altfel”.
Coperta
”Deși inițial am pornit doar cu Antarctica la înaintare, conform dorinței domnului Helmut de a face un album Antarctica, ne-am întins cu acest proiect destul de mult și am ajuns în anul centenarului creării de către Emil Racoviță a primului Institut de Speologie din lume, la Cluj, lucru ce a coincis practic cu nașterea speologiei românești. Prin urmare, am decis ca lângă Antarctica să stea și un nume simbol al speologiei românești, iar Scărișoara este probabil cel mai fericit exemplu. Această peșteră, pe lângă celebritatea mondială, este și peștera mult iubită a lui Racoviță.”, spune Cristian Lascu.
Racoviță a fost un om care și-a depăsit epoca, prin idei și concepții. De exemplu, el a spus: ”Cred cu tărie că aplicarea metodei științifice, nu numai în domeniul științelor, dar și în domeniul societății omenești, ar aduce numai beneficii oamenilor”. ”Nici în ziua de azi nu-i urmăm sfatul. Deciziile care se iau de către mai marii lumii sunt unele subiective, de multe ori emoționale, și care ulterior costă societatea omenească. Nu sunt decizii științifice, bazate pe experiment. Racoviță făcea aceste afirmății pe la 1937. 30 de ani mai târziu, un mare om de știință al lumii, ca dovadă că este singurul om cu două premii Nobel, chimie și pace, spunea aproape același lucru, cu aceleași cuvinte”, povestesc Cristian Lascu și Helmut Ignat.
Racoviță pe Belgica
Începuturile călătoriei spre Antarctica. Ce însemna o călătorie spre zona Antarctică atunci și cât de mult s-a schimbat ea până în prezent. Belgica și fiorul ei…
”Atunci, Belgica era pradă capriciilor vremii, cum a fost cazul furtunii uriașe care a măturat un matelot. Riscau oricând să fie izbiti de iceberguri. Condițiile de navigație nu se comparau cu cele de azi. Alte condiții de confort… Noi, cu Plancius, nava olandeză cu care am făcut călătoria pe urma Belgicai, am fost pe o nava de zece ori mai mare, cu motoare de 3.500 cp, cu navigație asistată de satelit. Am avut siguranță, confort. Marinarii de pe Belgica se înfruptau cu câte o focă, câte un penguin, trebuind să mănânce carne proaspătă, pentru a nu se îmbolnăvi. Tot ce diseca Racoviță, ajungea ulterior la bucătărie. Fiorul a fost diferit și datorită faptului că ei au stat o iarnă acolo. Două luni nu au văzut soarele. Noi am fost în vara antarctică, cu 20 de ore de lumina pe zi și cu temperaturi în jur de 10 grade. Ne-am cărat pufoaice de supraviețuire, iar domnul Cristi stătea la amiază în mânecă scurtă. A făcut și baie între ghețari. ”
Pe urmele unui alt personaj de film, savantul-aventurier Iulius Popper
Popper, un român evreu, devenise pe la 1890 un întreprinzător impetuos și un suveran neoficial al Țării de Foc, unde a întemeiat localități, o cale ferată, a bătut monedă proprie, popperii de aur de 1 si 5 grame. A realizat o hartă a Țării de Foc împreună cu Serviciul Topografic al amiralității bitanice. Pe această hartă, lanțul de munți înzăpeziți ce domină Ushuaia se chema cândva Cordiliera Carlos de Rumania, iar lacul Sinaia îl despărțea de Sierra Carmen Sylva. Iar toponimele românești nu se opresc aici…
Momente deosebite trăite sub cerul Antarcticii: Insulele Racoviță, să dormi o noapte direct pe banchiză, să mângâi un pinguin sau să mergi cu caiacul singur printre ghețuri
Cum poți vizita Antarctica
Care sunt costurile unei astfel de excursii. Cât de sigură este. Vrei mai mult? Poți schia la Polul Sud contra unei sume consistente. Cum se văd efectele schimbării climatice și bătălia pentru resurse care amenință acest tărâm pur tot mai mult.
„Rasfoind filele acestui volum veti vedea imagini stralucitoare, cu zapezi imaculate si gheturi de cristal, alaturi de fotografii in care personajul principal este intunericul ce invaluie fantomele minerale ale lumii subterane. Orizontul antarctic nemarginit alterneaza cu cotloanele cioplite de ape in calcar. Intre aceste coordonate s-a implinit destinul lui Emil Racovita.“ — CRISTIAN LASCU
CRISTIAN LASCU a lucrat ca geolog prospector, apoi ca cercetator la Institutul de Speologie Emil Racovita. A facut mai multe descoperiri, cea mai importanta fiind Pestera Movile din Dobrogea. A publicat articole, carti si albume legate de domeniul subpamantean. A primit Premiul Academiei Romane pentru cartea Pesteri scufundate (1987), diverse premii internationale pentru jurnalism de mediu si documentar stiintific, Premiul GEF–Erou al Marii Negre, Premiul UNESCO pentru jurnalism de stiinta. Activeaza ca fotograf al domeniului subteran, este pionier al scufundarilor in Romania si activist cu realizari concrete in domeniul conservarii naturii. Vreme de 12 ani a fost redactor-sef al revistei National Geographic Romania.
HELMUT IGNAT este fotograf pentru revistele National Geographic Romania si Traveler din 2009, pentru care a realizat articole pe subiecte internationale (Antarctica, Masai Mara, Thailanda, Venetia, Singapore, Malta) si locale (Delta Dunarii, Parcul Natural Vacaresti, Parcul Herastrau, Viscri). Expozitii personale: Antarctica: Dincolo de capatul lumii (TIFF, Cluj), Delta Dunarii si mica delta a Bucurestiului (ICR Paris), Parcul Natural Vacaresti (Piata Universitatii, Palatul Parlamentului, Palatul Sutu). A publicat albumul foto Cantecul lebedei mute.
INTERVIURILE HotNews.ro