Accesul la diagnostic și tratament al persoanelor cu simptome de TBC a scăzut drastic pe perioada pandemiei, iar pacienții necontagioși au fost externați

​Lupta împotriva tuberculozei va înregistra un regres de 5 până la 8 ani din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor de circulație cauzate de aceasta, iar la nivel global este așteptat un plus de 1,4 milioane de decese și 6,3 milioane de noi cazuri de îmbolnăviri de tuberculoză din cauza restricțiilor cauzate de pandemie, în perioada 2020-2025. Și în România, măsurile de restricţie a circulaţiei au afectat accesul persoanelor cu simptome de TBC la diagnostic, iar serviciile de identificare activă au fost reduse drastic. Numărul persoanelor care s-au prezentat la spitale pentru diagnostic a scăzut substanţial, iar pacienţii necontagioşi au fost externaţi, urmând a lua tratamentul în ambulatoriu, la domiciliu.

În România, începând din luna martie, atenţia autorităţilor din domeniul medical a fost orientată, în mod justificat, către gestionarea pandemiei COVID-19, ca urgenţă de sănătătate publică. În acelaşi timp însă, măsurile de restricţie a circulaţiei au afectat accesul persoanelor cu simptome de TBC la diagnostic, iar serviciile de identificare activă au fost reduse drastic. Numărul persoanelor care s-au prezentat la spitale pentru diagnostic a scăzut substanţial, iar pacienţii necontagioşi au fost externaţi, urmând a lua tratamentul în ambulatoriu, la domiciliu.

Fundaţia Romanian Angel Appeal se alătură Stop TB Partnership şi trage un semnal de alarmă cu privire la impactul măsurilor anti COVID-19 asupra gestionării celei mai vechi şi periculoase epidemii din istoria umanităţii – tuberculoza.

Un studiu realizat în ultimele luni de Stop TB Partnership, cel mai mare organism mondial de luptă împotriva tuberculozei, în colaborare cu Imperial College, Avenir Health, Johns Hopkins University şi USAID atrage atenţia asupra accesului redus al pacienţilor cu tberculoză la diagnostic și tratament în contextul pandemiei COVID-19, ceea ce afectează grav pe termen lung lupta împotriva tuberculozei la nivel mondial.

În România, începând din luna martie, atenţia autorităţilor din domeniul medical a fost orientată, în mod justificat, către gestionarea pandemiei COVID-19, ca urgenţă de sănătătate publică. În acelaşi timp însă, măsurile de restricţie a circulaţiei au afectat accesul persoanelor cu simptome de TBC la diagnostic iar serviciile de identificare activă au fost reduse drastic. Numărul persoanelor care s-au prezentat la spitale pentru diagnostic a scăzut substanţial iar pacienţii necontagioşi au fost externaţi, urmând a lua tratamentul în ambulatoriu, la domiciliu.

În lipsa măsurilor de suport în comunitate şi pe fondul tergiversării adoptării normelor de aplicare ale Legii 302 / 2018 privind măsurile de control al tuberculozei, complianţa la tratament, mai ales în cazul pacienţilor vulnerabili, cu situaţie socio-economică precară, este la risc, arată reprezentanții Fundaţiei Romanian Angel Appeal.

Ei solicită Guvernului României, Ministerului Sănătăţii şi autorităţilor locale să nu uite de tuberculoză pe fondul pandemiei COVID-19, întrucât efectele pe termen lung nu vor putea fi gestionate.

Ce măsuri cer reprezentanții Fundaţiei Romanian Angel Appeal:

• 1. Adoptarea normelor de aplicare ale legii 302/2018 este urgentă, astfel încât pacienţii trataţi în ambulatoriu să poată beneficia de drepturile stipulate în lege, mai ales date fiind condiţiile economice actuale.

• 2. Guvernul României şi Ministerul Sănătăţii trebuie să se asigure că bugetul Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei acoperă integral medicamentele împotriva tuberculozei sensibile şi a tuberculozei rezistente, în special noile medicamente recomandate de OMS.

• 3. Asigurarea tratamentului complet şi corect, conform recomandărilor OMS este vitală, în special medicamentele de ultimă generaţie, cu efecte adverse mai puţine. Nu este momentul ca managerii spitalelor ce tratează pacienţi cu TBC să facă economii la medicamente. Pe termen mediu şi lung o eventuală lipsă a medicamentelor ne va costa pe toţi mult mai mult.

• 4. Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene trebuie să se asigure că asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari pe care-i coordonează metodologic colaborează cu Dispensarele TBC pentru distribuirea tratamentului în ambulatoriu şi pentru monitorizarea pacienţilor cu TBC din comunităţile lor, conform Ordonanţei de Urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată cu modificări și completări prin Legea 180/2017.

• 5. Spitalele care au în evidenţă pacienţi cu TBC trebuie să se asigure că personalul medical care are contact cu pacienţii dispune de materialele de protecţie adecvate, inclusiv pentru COVID-19. De asemenea, în cazul personalului medical care transportă medicamentele la domiciliul pacientului, spitalele trebuie să asigure combustibilul necesar.

„Suntem acum într-un moment de cotitură în care măsurile adoptate de autorităţile române pentru controlul tuberculozei pot face diferenţa între menţinerea acesteia la nivelul actual sau explozia cazurilor într-un viitor nu foarte îndepărtat”, arată reprezentanții Romanian Angel Appeal.

Analiza realizată de Stop TB Partnership, „Impactul potențial al ​​măsurilor împotriva COVID-19 asupra tuberculozei în țările cu număr mare de cazuri” (https://bit.ly/ModelingReportStopTB), arată că:

• În timp ce măsurile stringente pentru gestionarea pandemiei COVID-19 pot dura doar câteva luni, acestea ar putea avea un impact de durată asupra luptei împotriva tuberculozei, prin efectele produse în principal în ceea ce priveşte accesul la diagnostic și tratament anti-TB.

• La nivel global, o perioadă de 3 luni de restricţii și o relaxare prelungită de 10 luni ar putea duce la 6,3 milioane de cazuri suplimentare de tuberculoză între 2020 și 2025 și la 1,4 milioane de decese TBC suplimentare în această perioadă.

• Astfel, incidența globală a tuberculozei și numărul de decese în 2021 ar putea crește până la nivelurile înregistrate ultima dată între 2013 și 2016, ceea ce înseamnă un regres de 5 până la 8 ani în lupta împotriva tuberculozei, din cauza pandemiei COVID-19.

• Rezultatele pe termen lung pot fi puternic influențate de ritmul recuperării pe termen scurt.

• Pentru a recupera progresul realizat în ultimii ani prin eforturi și investiții crescute în tuberculoză, este important să existe măsuri și resurse suplimentare care să identifice rapid persoanele bolnave de TBC dar care nu au fost diagnosticate în această perioadă. E nevoie de acţiuni de identificarea activă a cazurilor, alături de implicarea comunității și urmărirea contactelor. Asigurarea accesului la tratament neîntrerupt, de calitate și la îngrijire pentru fiecare persoană cu TBC va fi esențială.

Fundaţia Romanian Angel Appeal este partener al Stop TB Partnership din 2009, în eforturile internaţionale de reducere a impactului tuberculozei asupra populaţiei.