Lider sindical: Angajaţii buni din spitalele de urgenţă şi de la SMURD migrează către spitalele aflate în subordinea primăriilor, pentru sporuri

Cei mai buni salariaţi din sistemul sanitar, care nu au beneficiat de măririle salariale pentru medici şi asistente, încep să migreze dinspre spitalele şi institutele subordonate Ministerului Sănătăţii către spitalele subordonate autorităţilor locale, atât în Bucureşti, dar mai mult în celelalte oraşe din ţară, pentru venituri mai mari, a declarat vineri, pentru Agerpres, preşedintele Sindicatului SANITAS Bucureşti, Viorel Huşanu.

Practic, spitalele afectate sunt spitalele de urgenţă, institutele mari de cercetare în sănătate, gen Fundeni sau Matei Balş, dar şi SMURD, toate fiind subordonate Ministerului Sănătăţii, potrivit liderului SANITAS.

Motivul principal al acestor mişcări este faptul că în spitalele subordonate autorităţilor locale aceşti angajaţi pot primi sporuri mai mari decât în spitalele subordonate Ministerului Sănătăţii, a explicat Huşanu.

„Deja constat o migrare foarte mare, mai mare decât în trecut, a personalului din aceste unităţi unde se munceşte foarte mult către cele unde au venituri mai mari dar munca este un pic mai uşoară. Oamenii pleacă în unităţi aflate în subordinea autorităţilor locale, pentru că acolo se câştigă mai bine şi sunt şi alte oportunităţi. Concret, în Bucureşti, sunt cele 19 spitale din subordinea Primăriei care au, din fericire pentru salariaţi, sporurile spre maxim sau chiar la maxim, şi pe lângă acele sporuri au şi alte facilităţi, gen transport gratis în Bucureşti, au mai nou posibilitatea de a lua locuinţe gratis, pe când cei din spitalele de urgenţă au veniturile mult mai mici, fiind în subordinea Ministerului Sănătăţii, şi nu au nici aceste posibilităţi de a mai ‘ciupi’ acolo o locuinţă, un transport, o altă facilitate. În Bucureşti ei migrează din spitalele de urgenţă către spitalele din subordinea Primăriei, de la SMURD se duc către Gomoiu. Iar în Bucureşti oricum e relativ, dar în provincie oricum asta se vede mult mai bine”, afirmă liderul SANITAS Bucureşti.

Acesta a dat ca exemplu cazul unui angajat de la Institutul Matei Balş, care susţine că intenţionează să plece la un spital din subordinea Primăriei, în urma diminuării cu 85% a sporului acordat pentru munca în mediu de HIV/SIDA: „Spitalele de urgenţă, institutele mari – Institutul Fundeni, Institutul Matei Balş – au de suferit. Sunt salariaţi care au pierdut (bani, n.r.) am o speţă chiar de la Matei Balş. Toată lumea, toată populaţia ştie (are impresia, n.red.) că s-au triplat salariile, dar am avut o situaţie la Matei Balş (unde un angajat din sistemul sanitar, n.red.) care beneficia de un spor de 100% de tip HIV/SIDA anul trecut, în momentul de faţă are 15% şi mi-a arătat fluturaşul că a pierdut la venituri. Clar este demotivat acest salariat să lucreze la Matei Balş, chiar mi-a zis ‘de ce sa nu mă duc eu la un spital unde e mai uşor, câştig chiar mai mult, şi nu stau aici unde în fiecare zi este câte un nou episod, ori de gripă, ori de infecţie cu HIV/SIDA, ori cu boli tropicale’, adică unde există riscuri foarte mari”, a explicat Viorel Huşanu.

Liderul SANITAS Bucureşti a avertizat că aceeaşi situaţie se întâmplă și la SMURD şi a subliniat că aceşti angajaţi aflaţi pe picior de plecare sunt profesionişti şi devotaţi, dar se poate ajunge la un trend de scădere a calităţii angajaţilor din spitalele subordonate Ministerului Sănătăţii: „Încă nu e un trend de scădere a calităţii a angajaţilor din spitale, dar se poate ajunge şi la asta. Salariaţii buni au început să evite spitalele mari şi atunci se angajează doar cine nu mai poate, cine acceptă un salariu mai mic. Cei care sunt angajaţi acum sunt profesionişti, care sunt devotaţi, dar pe viitor ce se va întâmpla? Astea sunt concluziile, văd că la examene la spitalele din subordinea Primăriei este bătaie pe posturi, dincolo (la spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii, n.red.) nu prea mai este nimeni doritor”, mai spune Viorel Huşanu.

Liderul sindical susține că regulamentul de sporuri din Legea Salarizării a provocat ruptura dintre spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi cele din subordinea autorităţilor locale: „Regulamentul de sporuri a produs o ruptură între spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi cele aflate în subordinea autorităţii publice locale, în sensul că cele din subordinea Ministerului Sănătăţii câştigă mult mai puţin decât cei din autoritatea publică locală. Vă dau un exemplu, toate spitalele de urgenţă din Bucureşti, sau marile institute – Fundeni, Matei Balş, şi aşa mai departe, câştigă cu 10-20% mai puţin decât spitalele de provincie, spitalele orăşeneşti, şi asta doar din cauza regulamentului de sporuri. Regulamentul de sporuri a fost trenat aşa deoarece deranjează foarte mult un articol, articolul 25 din Legea Salarizării, care prevede că pe ordonatorul principal de credite sporurile nu pot depăşi o medie de 30%, ori Ministerul Sănătăţii se încadrează cu siguranţă în această medie, având doar spitale de genul acesta, deci toate spitalele, SMURD-ul, Ambulanţa, institute… Pe când autoritatea publică locală, având cu siguranţă şi alte servicii, gen ecarisaj, spaţii verzi, teatre, reviste, şi aşa mai departe, se poate închide pe media de 30%, deci acest lucru a dus la această ruptură.”

Ca soluţie la această situaţie, preşedintele SANITAS Bucureşti a solicitat renunţarea la plafonul de 30% al sporurilor sau acordarea unui spor suplimentar angajaţilor din spitalele de gradul I şi II din subordinea Ministerului Sănătăţii: „Nu vrem neapărat să crească sporurile, ci vrem o reaşezare. Nu am solicitat o creştere, dacă ne consultau de la început, probabil în acelaşi buget putea să echilibrăm lucrurile. Noi avem ca ţintă două modificări: prima ar fi modificarea articolului 25 din Legea Salarizării, ca să permită ordonatorului principal de credite – Ministerul Sănătăţii – să depăşească acel prag de 30%. Şi apoi am concluzionat noi că nu vrem să le luăm altora, cei din autoritatea publică locală dacă au posibilitatea să acorde salariaţilor venituri suplimentare să o facă, deci să nu le luăm lor, dar să creăm o anexă cu toate spitalele importante, în funcţie de complexitatea spitalului, adică cele de gradul I şi II, de exemplu, care să beneficieze de un spor în plus şi care să poate fi cumulat cu ce au acum, adică un 10% cred că ar mulţumi pe toată lumea. Banii pot veni din venituri proprii. Spitalele, prin definiţie, prin legea spitalelor, sunt definite ca unităţi care se finanţează integral din venituri proprii, adică prin contractul cu Casa de Asigurări. Adică cei care produc, şi spitalele de urgenţă produc bani, sincer vă spun, adică cei care sunt defavorizaţi acum au şi un volum de muncă astfel încât să îşi îndeplinească contractul cu Casa, cred că pot face un efort de 10% ca să dea un spor suplimentar. Dacă nu, prin Casa de Asigurări aşa cum vin banii acum pe act adiţional la contractul cu Casa, se pot distribui către aceste unităţi, pentru că altfel personalul pleacă”, a propus Viorel Huşanu.

El mai spune că peste 95% din repondenţii unui sondaj realizat printre angajaţii din sistemul medical consideră că revizuirea grilei de salarizare este absolut necesară, pentru că aceasta a produs dezbinare în rândul angajaţilor din domeniul sanitar: „Am făcut un studiu care în mare spune cum am putea repara ce s-a stricat în Legea Salarizării şi în Regulamentul de Sporuri. Am făcut acest sondaj în cadrul unui proiect POCA privind capacitatea sindicatelor de a formula politici publice alternative şi am efectuat o anchetă sociologică pe un chestionar de aproximativ de 5000 de salariaţi din domeniul sanitar. Spun aproximativ pentru că uneori a fost mai mare, dar doar 5000 au fost luaţi în calcul. Studiul l-am făcut începând cu finanţarea sistemului, şi ştim cu toţii că veniturile pentru servicii medicale provin din contribuţii de asigurări de sănătate într-un procent de aproximativ 50%. Acest procent, aceste venituri, nu reuşesc să finanţeze nevoile sistemului, iar Guvernul transferă bani de la impozitarea generală. Şi chiar dacă în prezent avem undeva la 5% din PIB alocat Sănătăţii, sistemul este tot subfinanţat, comparativ cu alte ţări, unde media este 7%, şi raportat la nevoile noastre actuale, pentru că ştim cu toţii că de ani de zile nu s-au mai făcut investiţii, au început să se facă acum, numai că e greu să cumperi aparatură la nivelul anului 2019 în toate unităţile. Cu siguranţă, nefăcându-se investiţii de ani de zile sau de zeci de ani nevoile sunt mari, iar aceşti 5% practic nu ajung. Dar, o importantă parte a întrebărilor noastre au vizat surprinderea percepţiei angajaţilor în ceea ce priveşte echitatea măsurilor de creştere salarială diferenţiată a personalului medical, pentru că ea a fost diferenţiată. Dacă pentru medici şi pentru asistente s-a produs o creştere directă în grilă la nivelul maximului prevăzut pentru anul 2022, toate celelalte categorii, psihologi, farmacişti, chimişti, fizioterapeuţi, plus personalul TESA, a rămas cu salariul ca la ceilalţi bugetari, adică trebuind să crească treptat în următorii patru ani. Şi s-a produs o diferenţă foarte mare între medici şi asistenţi şi între asistenţi şi restul personalului medical. Această măsură a dus clar la o ruptură a echipei medicale şi la o dezbinare cum eu nu am mai văzut până astăzi. Concret, în cadrul proiectului, cei 5000 de repondenţi au aflat că măsura creşterilor diferenţiate nu este corectă. Tot cu aproximaţie, trei sferturi, vreo 75%, au spus că Legea Salarizării nu corespunde aşteptărilor lor. Un procent foarte mare, adică undeva peste 96%, din câte îmi amintesc, consideră că revizuirea grilei de salarizare este absolut necesară.”