VIDEO Tăriceanu a demisionat de la șefia Senatului / Cine vrea să-i ia locul și care este procedura. UPDATE

Călin Popescu Tăriceanu și-a depus, luni, în Biroul Permanent, demisia din funcția de președinte al Senatului, decizia fiind anunțată și în plen.

UPDATE 18.15 Biroul Permanent al Senatului a decis ca noul președinte al Senatului să fie ales săptămâna viitoare, miercuri.

Până atunci, vicepreşedintele Senatului, Şerban Valeca, va exercita atribuţiile de preşedinte.

Senatorii au adoptat proiectul de hotărâre care prevede vacantarea funcției de președinte al Senatului, după ce Călin Popescu Tăriceanu și-a anunțat demisia în plen. Proiectul pentru vacantarea poziției de președinte al Senatului a fost adoptat cu 89 de voturi „pentru”, nicio abținere, niciun vot „împotrivă”. Totodată, senatorii au decis ca Biroul Permanent să rămână momentan în aceeași componență, până va fi ales noul președinte al Senatului.

UPDATE 17.00 Călin Popescu Tăriceanu și-a anunțat în plen demisia din fruntea Senatului. El a susținut un discurs în care invocat abuzurile din justiție, pe care opoziția nu le-ar fi înteles sau nu ar fi vrut să le înteleagă.

„Voi continua să mă implic politic și să lupt pentru idealurile cu care mi-am început cariera politică – respectarea drepturilor și libertăților individuale. Totul pleacă de la această necesitate absolut fundamentală, de a respecta Constituția și drepturile care ne sunt garantate”, a mai spus el.

Tăriceanu a deținut această funcție timp de cinci ani.

Fostul ministru de Externe Teodor Meleșcanu este susținut de grupul parlamentar al PSD pentru funcția de președinte al Senatului. Anunțul a fost făcut atât de premierul Viorica Dăncilă, la finalul întrunirii senatorilor social-democrați, cât și de Meleșcanu, care a precizat că nu a avut o discuție în acest sens cu liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.

Postul de șef al Camerei superioare este vizat și de senatoarea PNL Alina Gorghiu, președintele partidului, Ludovic Orban, declarând că va avea discuții cu formațiunile din opoziție pentru susținerea candidaturii.

Surse politice au declarat pentru HotNews.ro că ALDE, PNL și USR au discutat despre un candidat comun și au decis susținerea Alinei Gorghiu la șefia Senatului.

De precizat însă că PSD deține în continuare majoritate la Senat, comparativ cu senatorii Opoziției. Mai exact, PSD are în prezent 69 de senatori, iar opoziția 67 de mandate.

Procedura pentru alegerea președintelui Senatului și atribuțiile acestuia

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor şi reflectă configuraţia politică rezultată din alegeri, conform art. 64, alineat 2 din Constituţie.

Regulamentul Senatului prevede că preşedintele Senatului este ales prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Preşedintele Senatului este ales pe durata mandatului Senatului, spre deosebire de ceilalţi membri ai birourilor permanente, care sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni.

Este ales preşedinte al Senatului candidatul care întruneşte, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi. Dacă niciun candidat nu adună numărul de voturi necesar, se organizează alte tururi de scrutin, la care participă primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi.

Calitatea de preşedinte al Senatului încetează, înainte de expirarea mandatului, în două situaţii: demisie sau revocare.

Potrivit art. 29 din Regulamentul Senatului, revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, dacă încalcă prevederile Constituţiei sau dacă încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori pe cele ale Regulamentului celor două camere.

Alături de cei patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori, preşedintele Senatului face parte din Biroul permanent al Senatului, fiind totodată şi preşedintele Biroului permanent.

Preşedintele Senatului convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare, conduce lucrările camerei şi asigură respectarea ordinii de zi, acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, explică şi anunţă rezultatul votului, convoacă şi conduce lucrările Biroului permanent.

De asemenea, preşedintele reprezintă Senatul în relaţiile cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul, Curtea Constituţională, precum şi cu alte autorităţi şi instituţii interne sau internaţionale.

Un alt atribut important al preşedintelui Senatului este sesizarea Curţii Constituţionale înainte de promulgarea legilor, cu privire la constituţionalitatea tratatelor, cu privire la constituţionalitatea regulamentelor Parlamentului sau cu privire la conflictele juridice de natură constituţională între autorităţile publice.

Preşedintele acestei camere asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României, dacă această funcţie devine vacantă, dacă preşedintele este suspendat sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile.