DOCUMENT Guvernul joacă ultima carte pentru a atrage sute de milioane de euro din 5G în acest an: Lipsa licitației 5G va duce la deficit bugetar

Ministerul Comunicațiilor, condus de Alexandru Petrescu, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență menit să corecteze problemele aduse domeniului telecom de Ordonanța lăcomiei (OUG 114/2018), care fac imposibilă lansarea licitației pentru noile frecvențe 5G. ‘În cazul neadoptării de urgenţă a prezentului proiect, nu vor fi îndeplinite condiţiile necesare pentru colectarea până la sfârşitul anului 2019, la bugetul de stat, a sumelor estimate pentru valorificarea benzilor de frecvenţe radio destinate comunicaţiilor mobile, situaţie care va conduce la deficit bugetar.’, susține Ministerul.

Conducerea Arbitrului telecom (ANCOM) a avertizat în data de 11 iunie că dacă nu sunt abrogate prevederile aferente sectorului telecom din OUG 114/2018 până la sfârșitul lunii iunie, licitația pentru noile frecvențe 5G nu mai poate fi organizată în acest an.

Pentru detalii citește: Avertisment de la Arbitrul telecom: Dacă Guvernul nu abrogă rapid OUG 114, nu putem lansa licitația pentru servicii 5G în acest an

Săptămâna trecută, Ministerul Comunicațiilor a transmis un proiect de OUG care corectează OUG 114/2018 către Consiliul Economic și Social (CES) „cu rugămintea de a-l aviza cu celeritate.„

Guvernul nu poate da ordonanțe de urgență când Parlamentul este în vacanță. Săptămâna aceasta are loc o sesiune parlamentară extraordinară, înainte de vacanța parlamentară, fiind practic ultima șansă ca Guvernul să aprobe acest act normativ.

Vezi AICI integral proiectul de OUG

În Nota de Fundamentare, se spune că promovarea actului normativ este determinată de următoarele motive:

necesitatea asigurării unui cadru de reglementare flexibil și aplicabil pe termen lung de desfăşurare a procedurii de selecţie pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio destinate comunicaţiilor mobile, proiectul de act normativ care stabileste cuantumul şi condiţiile sumelor datorate bugetului de stat urmând a fi iniţiat de ANCOM.
în cazul neadoptării de urgenţă a prezentului proiect de act normativ, nu vor fi îndeplinite condiţiile necesare pentru colectarea până la sfârşitul anului 2019, la bugetul de stat, a sumelor estimate pentru valorificarea benzilor de frecvenţe radio destinate comunicaţiilor mobile, situaţie care va conduce la deficit bugetar.
necesitatea unor clarificări tehnice şi de reglementare privind determinarea tariful de monitorizare, noile reglementări urmărind să stabilească obligaţia pentru Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) de a încasa în fiecare an tarif de monitorizare, fără ca aceasta să implice o nerespectare a legislaţiei adoptate la nivelul Uniunii Europene.
necesitatea înlăturării, prin extinderea perioadei de suspendare a sancțiunilor până la data de 15 martie 2020, a efectului de inhibare a investiţiilor în dezvoltarea de reţele de comunicaţii generat de regimul sancţionator introdus prin OUG 114/2018 în completarea Legii nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, în condiţiile în care procesul de optimizare a cadrului normativ care să permită simplificarea procedurilor de obţinere a autorizaţiilor de construire de către furnizorii de comunicaţii electronice este unui complex si necesită o durată extinsă de timp pentru consultarea mai multor actori implicaţi precum şi armonizarea tuturor actelor normative incidente.”

Controversata OUG 114/2018 a modificat articole din Ordonanța 111/2011 care guverna comunicațiile electronice, așa că noul proiect de OUG corectează cea mai mare parte din aceste prevederi.

Iată cum este descrisă situația actuală generată de modificările introduse în decembrie 2018 de Guvernul Dăncilă prin OUG 114:

„În primul rând, pentru preţul de pornire în cadrul unei proceduri de selecţie competitivă sau comparativă este stabilită o valoare minimală in cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa pentru acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio prin procedură de selecţie competitivă sau comparativă în cazul licenţelor pentru benzile de frecvenţă radio 703-733 MHz/758-788 MHz (2×30 MHz), 738-753 MHz (1×15 MHz), 880-915 MHz/925-960 MHz (Zx35 MHz) şi în cuantum de 2% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa pentru acordarea licenţelor pentru benzile de frecvenţă radio 791-821 MHz/83Z-862 MHz (2×30 MHz), 1920- 1980/2110-2170 MHz (2×60 MHz), 3400-3800 MHz (400 MHz).
În al doilea rând prelungirea perioadei de valabilitate a licenţei de utilizare a frecvenţelor radio acordate prin procedură de selecţie este condiţionată de plata către bugetul de stat a unei taxe de licenţă în cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa.
Pe de altă parte, principiul de aplicare a tarifului de monitorizare perceput furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice este stabilit la un nivel fix de 3% din cifra de afaceri realizată în anul anterior celui pentru care se datorează.
În consecinţă, dispoziţiile actuale ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 pot avea ca efect, pe lângă întârzierea finanţării unor investitii din partea persoanelor interesate de adjudecarea unor drepturi de utilizare a frecvenţelor radio şi decalarea unor obiective ce privesc implementarea noilor tehnologii de comunicaţii mobile, astfel că prin lipsa modificărilor propuse nu se va asigura un mecanism care să permită maximizarea valorificării resurselor limitate ale statului, respectiv spectrul de frecvențe radio care sunt utilizate în domeniul comunicațiilor electronice.
De asemenea, prin dispoziţiile amintite legate de tariful de monitorizare (care trebuie să acopere numai costurile administrative ale autorităţii de reglementare din domeniul comunicaţiilor electronice în vederea îndeplinirii atribuţiilor acesteia de reglementare, gestionare a resurselor limitate şi control), nefiind instituit un mecanism de reglare de la an la an între sumele percepute ca tarif de monitorizare si valoarea cheltuielilor administrative ale reglementatorului, se creează riscul neîncadrării în prevederile articolului 12 paragraful (1) din Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice sau cele ale articolului 16 paragraful (1) din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice.
În afară de cele arătate anterior mai este de remarcat si faptul că textul în vigoare nu este clarificator sub aspect tehnic, în următoarele considerente: nu acoperă în integralitate spectrul de frecvente radio şi aduce inconsistente în determinarea taxei de licenţă ce ar putea fi achitată de către câştigătorii unei eventuale proceduri de selecţie, fapt care ar putea prejudicia procesul de selecţie pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor.
Legea nr. 159/2016 a fost completată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi de Ordonanţa de Urgenţă nr.19/2019 cu noi prevederi care sancţionează efectuarea de lucrări de acces pe proprietăţi de către furnizorii de reţele de comunicaţii electronice în absenţa obţinerii autorizaţiei de construire, ce au fost suspendate până la 1 septembrie 2019. Din raţiuni practice, care ţin pe procesul complex de creare a unui cadru normativ adecvat de facilitare a obţinerii autorizaţiilor de construire pentru reţelele de comunicaţii electronice şi infrastructurile fizice suport ale acestora, se impune în continuare suspendarea, până la data de 15 martie 2020, a aplicării acestor prevederi.”

Ce se schimbă și ce nu: Poșta Română va fi scutită în continuare de la plata tarifului de monitorizare

1. Tariful de monitorizare

Tariful de monitorizare este o taxă pe care, până la OUG 114/2018, toți furnizorii de comunicații electronice și de servicii poștale erau obligați să o plătească exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale arbitrului telecom (ANCOM).

Acest tarif era stabilit în lege (OUG 111/2011) la maxim 0,4% din cifra de afaceri și nu a mai fost aplicat de 10 ani. Motivul? Tariful se aplica numai dacă ANCOM nu-și acoperea cheltuielile administrative cu veniturile din celelalte surse de finanțare, ori autoritatea a fost mereu pe excedent și are acum în conturi peste 1 miliard de lei.

Prin OUG 114/2018 s-a impus plata către ANCOM a unui tarif fix de monitorizare de 3% din cifra de afaceri pentru furnizorii de comunicații, fiind exceptați furnizorii de servicii poștale și curierat, sector în care statul, prin Poșta Română, este cel mai mare jucător din piață.

Prin noul proiect, acest tarif de monitorizare nu poate depăşi 2% din cifra de afaceri totală a furnizorilor de comunicaţii şi trebuie să acopere numai costurile administrative ale autorităţii de reglementare în domeniu în vederea îndeplinirii atribuţiilor acesteia de reglementare, gestionare a resurselor limitate şi control, sumele colectate din tariful de monitorizare neputând fi utilizate în alte scopuri decât cele indicate mai sus, nici pentru îndeplinirea altor atribuţii legale decât cele de reglementare a pieţei, gestionare a resurselor limitate şi control a îndeplinirii obligaţiilor impuse în conformitate cu cadrul european de reglementare.

Pe scurt, Poșta Română va fi în continuare exceptată de la plata acestui tarif de monitorizare, dar pentru ceilalți furnizori nivelul tarifului nu va mai fi fix de 3%, ci se va percepe în limita a 2% și doar pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale ANCOM, așa cum prevede legislația UE.

2. Acordarea licențelor pentru utilizarea frecvențelor radio: Sunt acoperite toate benzile care urmau a fi licitate

Noul proiect de OUG va cuprinde toate benzile de frecvențe pe care statul ar fi trebuit să le liciteze în acest an, dar care fuseseră omise în OUG 114.

De asemenea, se va reveni la situația din OUG 111/2011 în care „acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio prin intermediul unor proceduri de selecţie competitivă sau comparativă este condiţionată de plata către bugetul de stat a unei taxe de licenţă; iar cuantumul taxei de licenţă în cazul procedurii de selecţie comparativă, respectiv valoarea minimală a acesteia în cazul procedurii de selecţie competitivă, precum şi condiţiile privind efectuarea plăţii vor fi stabilite, pentru fiecare caz in parte, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de către ANCOM (..)”.

3. Prelungirea perioadei de valabilitate a licențelor de utilizare a frecvențelor radio:

Amintim că prin modificările aduse de OUG 114/2018, prelungirea licențelor achiziționate anterior a devenit mai oneroasă decât alocarea de drepturi noi.

În noul proiect de OUG, ‘cuantumul şi condiţiile privind efectuarea plăţii se stabilesc, pentru fiecare bandă de frecvenţe în mod individual, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de către ANCOM”.

4. Introducerea unor amenzi disproporționate și discriminatorii în telecom

OUG 114 a introdus în sectorul comunicațiilor noi amenzi pentru lucrări fără autorizație la construcția de rețele de comunicații, sancțiuni ce pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri.Reprezentanții Orange, Vodafone și Telekom au transmis în luna martie în Parlament că dacă această prevedere din OUG 114 nu este îndepărtată, o vor ataca la Curtea Constituțională.

Prin OUG 19/2019, Guvernul a modificat această prevedere din OUG 114, în sensul că a amânat până la 1 septembrie 2019 aplicarea noilor sancțiuni.

Acum, prin acest proiect de OUG, se propune ca aplicarea noului regim de sancționare să fie suspendat în continuare până la data de 15 martie 2020. Motivul invocat?

„Este necesară extinderea suspendării pentru că autorităţile publice responsabile să poată realiza demersurile necesare pentru optimizarea procesului complex de obţinere a autorizaţiilor de construire pentru infrastructurile de comunicaţii electronice în bandă largă.”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG transmis CES.