Alegeri în Olanda, miercuri: Luptă strânsă între liberali, populişti şi alianţa formată din social-democraţi şi Verzi / Olanda va avea un nou premier după mai bine de un deceniu

Olandezii îşi aleg miercuri noul parlament, cele mai recente sondaje de opinie indicând că va fi o luptă strânsă între principalele partide şi alianţe politice, scrie DPA. Ministrul justiţiei Dilan Yesilgöz, principalul candidat al Partidului Popular pentru Democraţie şi Libertate, aflat la guvernare, vizează să îi succeadă colegului de partid Mark Rutte şi să devină prima femeie care ajunge la conducerea Guvernului. Alegerile au fost convocate după ce coaliţia guvernamentală de centru-dreapta, condusă de premierul Mark Rutte, s-a rupt din cauza divergenţelor legate de politica privind migraţia.

În urma acestor alegeri, Olanda ar urma să aibă primul nou premier după mai bine de un deceniu. Mark Rutte, aflat de 13 ani la putere, a demisionat în iulie, când cel de-al patrulea său guvern de coaliţie s-a prăbuşit. Rutte va rămâne într-un rol de premier interimar până la instalarea unui nou guvern, probabil în prima jumătate a anului 2024.

Secţiile de votare, deschise la ora locală 07:30 (06:30 GMT), se vor închide la 21:00 (20:00 GMT), când postul naţional de televiziune NOS va difuza primele exit-poll-uri.

Formaţiunea liberală aflată la guvernare, Partidul Popular pentru Democraţie şi Libertate (VVD), se află aproape la egalitate cu Partidul pentru Libertate (PVV, populist), condus de Geert Wilders, şi cu alianţa electorală formată din social-democraţi şi Verzi, fiecare din aceste trei urmând să obţină între 16 şi 18% din sufragii.

Candidata principală a VVD, ministrul justiţiei Dilan Yesilgöz, vizează să îi succeadă colegului de partid Mark Rutte şi să devină prima femeie care ajunge la conducerea guvernului.

Potrivit sondajelor de opinie, niciun partid nu va obţine majoritatea absolută în acest scrutin şi va fi necesară o coaliţie guvernamentală din cel puţin trei partide.

De la fondarea sa în 2006, PVV nu a făcut niciodată parte dintr-o coaliţie guvernamentală. Formaţiunea lui Wilders, care are opinii antimusulmane, a urcat substanţial în sondajele de opinie după ce partidul liberal de guvernământ VVD a afirmat că de această dată nu exclude o coaliţie cu PVV. Formaţiunile de opoziţie acuză VVD că astfel îl face pe Geert Wilders acceptabil din punct de vedere social.

Alianţa formată din social-democraţi şi Verzi, al cărei cap de listă este fostul vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene Frans Timmermans, a urcat de asemenea masiv în intenţiile de vot ale electoratului olandez.

„E suficient. Olanda nu mai poate primi migranţi”

Alegerile au fost convocate după ce coaliţia guvernamentală de centru-dreapta, condusă de premierul Mark Rutte şi formată din VVD, Partidul Democraţii 66 (D66, liberal), Apelul Creştin-Democrat (CDA) şi Uniunea Creştină (CU), s-a rupt din cauza divergenţelor legate de politica privind migraţia. În luna iulie, Rutte a anunţat că va părăsi politica internă. El a fost prim-ministru pentru aproximativ 13 ani şi va conduce executivul până la desemnarea unui nou premier.

Reducerea imigraţiei, subiect care a condus la căderea ultimului guvern Rutte, a constituit o temă principală în campania electorală. „E suficient. Olanda nu mai poate primi migranţi. Trebuie să ne gândim întâi la poporul nostru. Frontiere închise. Zero solicitanţi de azil”, a declarat Geert Wilders, marți, într-o dezbatere televizată.

Dacă PVV se va plasa pe prima poziţie, atunci Wilders ar putea conduce o coaliţie de dreapta radicală cu o retorică dură antiimigraţie, chiar dacă el caută să-şi îmbunătăţească imaginea în speranţa intrării la guvernare. (Sursa: Agerpres)

În cazul în care Timmermans este mai bine plasat, acest lucru ar putea face ca viitorul guvern să se orienteze mai mult spre centru şi spre cheltuieli sporite pentru politicile privind schimbările climatice.

Potrivit cutumei, partidul care câştigă cele mai multe locuri în parlament va conduce negocierile pentru formarea guvernului şi va da prim-ministrul, dar nici măcar acest lucru nu este garantat de sistemul politic olandez.