Ce soluții sunt pentru salvarea sistemului de termoficare, ca să nu fim nevoiți să ne punem toți centrale de apartament: Ce propun Primăria, opoziția și experții
Transferul RADET și ELCEN către o nouă entitate, fără probleme juridice, și investiții masive în rețeaua de distribuție, dar și modernizarea CET-urilor sunt soluțiile care pot salva sistemul de termoficare din București. Toată lumea este de acord cu aceste soluții, cel puțin la prima vedere: Primăria Capitalei, opoziția, specialiștii. Deși lucrurile par clare, de aproximativ un an totul este blocat.
Planul de reorganizare a RADET nu a fost aprobat, actul constitutiv al societății comerciale Energetica București, care trebuie să preia ELCEN și RADET, a fost anulat în instanță, deci are probleme juridice, iar Primăria Capitalei pare să complice lucrurile în ceea ce privește plata creanțelor pe care le are la ELCEN și transferul termocentralelor. Opoziția cere demiterea de urgență a celor doi administratori RADET, judiciar și special, care de doi ani și jumătate nu rezolvă situația.
- Unde este blocajul
În ultimii doi ani, Primăria Capitalei a tot schimbat soluțiile pentru salvarea sistemului de termoficare. Inițial, primarul Gabriela Firea a propus contopirea RADET cu ELCEN și ștergerea datoriilor. Fiindcă acest lucru nu a fost posibil, în vara anului 2017 municipalitatea a propus cumpărarea acțiunilor de la ELCEN, pentru circa 700 milioane lei. Nici acest plan nu a fost pus în aplicare. În mai 2018, Primăria Capitalei a propus transferul de business al RADET și ELCEN către Compania Municipală Energetica București și plata creanțelor către terți, majoritatea consilierilor generali fiind de părere că aceasta este cea mai bună soluție. Această soluție este prevăzută și în planul de reorganizare a ELCEN, aflată și ea în insolvență, plan aprobat în septembrie 2018.
În august 2018, Primăria a renunțat și la această soluție și Consiliul General a aprobat o majorare de capital la Compania Municipală Energetica – 1,2 miliarde lei – pentru cumpărarea a 1,2 miliarde lei din cele două miliarde lei din creanțele ELCEN. Aici a început să se blocheze situația. Primăria a sperat să obțină astfel controlul asupra ELCEN, însă mai mult s-a încurcat.
Speranța Munteanu, partener KPMG, compania care a fost administrator provizoriu la ELCEN Bucureşti, explică situația.
”Primăria trebuie să se concentreze să realizeze transferul, să nu se complice, în opinia mea, în proceduri de insolvență, fiindcă Primăria nu este blocată în problema tehnică, ci în cea de insolvență. Primăria își caută o soluție prin care să minimizeze suma pe care trebuie să o plătească ELCEN-ului din cele 3,7 miliarde de lei. În mai 2018 s-a aprobat transferul direct al centralelor către Energetica și asta costa 890 milioane lei. Deci trebuie să aibă 890 milioane lei, să le cumpere și le au de mâine, în Energetica. Din momentul acela, tot ce ține de retehnologizare e treaba lor, se duc la Banca Mondială, la BEI și atrag finanțare. Dar în august s-a schimbat hotărârea, în sensul că nu mai cumpără centralele ci cumpără din cele două miliarde creanțe ale ELCEN, 1,2 miliarde, ca să facă o luare în plată a acelor centrale în baza creanțelor. Dar vă întreb de ce îi trebuie Companiei Energetica să rămână creditor cu o sumă mai mare cu 300 milioane lei decât activele (centralele) pe care vrea să le cumpere? Suma este pusă astfel încât cine ar avea o astfel de creanță să poată să controleze ELCEN-ul, cu alte cuvinte, ca alți creditori care ar cere banii de la Primărie să nu îi mai ceară. Ei în asta sunt blocați de tot. Ministerul de Finanțe nu o să vină niciodată să spună că renunță la creanța asupra Primăriei”, a declarat Speranța Munteanu, pentru HotNews.ro.
Acesta este unul dintre motivele blocajului. Al doilea motiv este că planul de reorganizare a RADET încă nu a fost aprobat în adunarea creditorilor. Acesta trebuia supus la vot în Adunarea pe 14 ianuarie 2019, însă discuția a fost amânată deoarece principalul creditor al Regiei, ELCEN (97%), cere ca planul de reorganizare să fie aprobat întâi de Consiliul General al Municipiului București, înainte de a intra în Adunarea Creditorilor, și RADET să facă dovada că poate plăti datoriile către ELCEN, minim circa 1,1 miliarde lei din cele 3,7 miliarde.
În plus, Administratorul judiciar al RADET, ROMINSOLV, recunoaște într-un addendum depus la Tribunalul București că până în acest moment Primăria București nu a aprobat componența de finanțare a planului de reorganizare.
În acest context, opoziția cere demiterea celor doi administratori judiciari.
Citește și:
Singura veste bună este că municipalitatea a definitivat studiul care identifică zonele din rețeaua RADET unde trebuie făcute investiții de urgență.
”Pentru identificarea segmentelor de rețea care necesită cu prioritate reabilitare/modernizare și pentru a putea totodată asigura alocările bugetare necesare, a fost elaborat în anul 2017 un studiu de fezabilitate care a evidențiat necesitatea de a efectua lucrări de reabilitare pentru 501,44 km conducte (250,72 km de canal de termoficare). Pentru a degreva, parțial, bugetul local de efortul investițional pe care acest obiectiv îl presupune, o parte din lucrări – pentru 212 km de conducte, sunt cuprinse în proiectul pregătit de municipalitate pentru a primi cofinanțare din fonduri europene, prin programul POIM. Valoarea investiției se ridică la 994.349.671 lei fără TVA (circa 213,6 milioane Euro)”, spune Primăria Capitalei.
Pentru alte tronsoane de rețea, care însumează 63,24 km de conducte, tronsoane care au înregistrat în ultimul timp cel mai mare număr de avarii și pentru care trebuie începute imediat lucrările, indicatorii tehnico-economici stabiliți prin studiul de fezabilitate au fost aprobați prin hotărârea 216/2018, valoarea investiției fiind de 274.894.009 lei fără TVA, iar contractul de proiectare cu execuție fiind atribuit Companiei Municipale Energetica București SA, potrivit sursei citate.
„Până în prezent, a fost finalizată etapa de proiectare a trei obiective din totalul celor șapte aferente investiției, urmând ca ordinul de începere a lucrărilor de execuție să fie dat la încheierea sezonului de încălzire 2018-2019, pentru următoarele tronsoane: Obiectivul 2 – Magistrala II Sud – CS1 (CET)–CS5 Bobocica, cu o lungime de 4,27 km; Obiectivul 6 – Magistrala Progresu Ferentari CF6-C14S, cu o lungime de 6,3 km; Obiectivul 7 – Magistrala I-III Vest – CD9 – CD5, cu o lungime de 950 m. Pentru restul de 226 km de conducte, începând din acest an vor fi demarate procedurile necesare în vederea elaborării documentației pentru achiziția lucrărilor de proiectare și execuție. Prioritizarea lucrărilor va avea loc după influența pe care o au în asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică”, a mai spus Primăria Capitalei.
- Care este soluția salvatoare pentru sistemul de termoficare
HotNews.ro a contactat părțile implicate pentru a afla răspunsul. Soluțiile Primăriei Capitalei au fost prezentate mai sus.
Speranța Munteanu, partener KPMG, compania care a fost administrator provizoriu la ELCEN Bucureşti, este de părere că soluția salvatoare este transferul de business ELCEN-RADET către o nouă companie, care să nu aibă probleme juridice.
”Soluția este clară încă din 2012, să pună în comun RADET-ul și ELCEN-ul, să formeze SACET. Singura soluție este să ai o singură companie, care să aibă în administrare tot lanțul de la producție la distribuție. Ideea inițială a fost o fuziune. Diferența între fuziune și transferul de business este că prima se putea realiza mult mai greu, iar cele două entități au nevoie de investiții rapide. Mai mult, doamna Corina Crețu a trimis o scrisoare, în aprilie anul trecut, în care a atras atenția că fondurile POIM care puteau fi folosite pentru rețeaua de termoficare ar fi trebuit accesate până în decembrie 2018, iar ca să fie eligibil accesatorul, ar fi trebuit să nu aibă spectrul insolvenței/falimentului asupra lui”, a explicat Speranța Munteanu.
Transferul de business practic permitea ieșirea din insolvență și accesarea fondurilor, potrivit acesteia.
”Pe partea centralelor, ele sunt funcționale, însă au niște probleme de respectare a condițiilor de mediu și trebuie făcute niște investiții. În conformitate cu ce a semnat România pe Mediu la intrarea în UE, trebuie retehnologizată 30% din capacitate până în 2020 și diferența până la 50% până în 2023. Deci era nevoie ca începerea proiectelor și a căutării de finanțare să înceapă imediat. Soluția pe care noi o propuneam în mai, și consider că și în zilele noastre este cea mai bună, era ca întreaga activitate pe termoficare să fie transferată de la cele două firme în insolvență către o entitate sub controlul Primăriei, care să meargă să ceară finanțare pentru proiecte, timp în care s-ar fi finalizat, în maxim jumătate de an, transferul complet. Am propus transferul de business fiindcă era cel mai scurt și simplu. Faptul că Energetica este blocată este o problemă. Dar se poate face oricând o altă entitate, fără probleme juridice, iar transferul să se facă acolo. Cu o comunicare eficientă, eu cred că nu ar trebui să existe blocaje”, a mai explicat Speranța Munteanu.
Si Cătălin Deaconescu, consilier general PNL, este de părere că transferul de business este cea mai bună variantă.
”Nu există o soluție unică, un fel de „pastilă” magică, ci doar o succesiune de acțiuni coordonate și hotărâte pot salva sistemul de termoficare din București. În primul rând, demiterea de urgență a celor doi administratori RADET, judiciar și special, care nu au reușit de aproape 2 ani și jumătate să propună un plan de reorganizare viabil. Apoi adoptarea și aprobarea Planului bazat pe soluția identificată și în Planul ELCEN, transferul de afacere către o companie municipală nouă, înființată legal. În al treilea rând, pregătirea, asigurarea finanțării (publice sau private) și implementarea unui plan de investiții masiv în următorii 5 ani în tot sistemul SACET, de la eficientizarea și adaptarea surselor de producție la cerințele de mediu și până la limitarea pierderilor în sistemul de transport și distribuție”.
Ca și tempo, Cătălin Deaconescu spune că în vară va fi posibil doar transferul de business și mici investiții în conducte, acolo unde studiile arată că este necesar, dar și căutarea unei surse de finanțare pentru modernizarea CET-urilor.
Roxana Wring, consilier USR, împărtășește aceeași părere.
”Am spus de nenumărate ori că rețeaua RADET trebuie modernizată, că este nevoie de investiții masive și că soluția realistă și eficientă economic este un sistem integrat performant și modern de alimentare cu energie termica (SACET). Gabriela Firea încearcă, prin declarațiile lui Gheorghe Piperea, să paseze responsabilitatea unei soluții la RADET către alte instituții. Însă adevărul este unul singur: administratorul judiciar al Regiei este cel pe care l-a ales primarul Capitalei. Iar acest administrator avea datoria de a găsi o soluție. Nu numai că n-a găsit o soluție, ci a încercat permanent să tergiverseze lucrurile. În mai 2018, îmi amintesc că se găsise o soluție agreată de toată lumea, o soluție simplă și rapidă de transfer a activității ELCEN pentru suma de 0,9 milioane de lei. În august 2018, Gheorghe Piperea a venit cu o altă variantă, și anume să cumpere creanțele de la creditorii ELCEN, contra sumei de 1,2 miliarde lei. Care este logica economică a acestei soluții? Și care este beneficiul pentru bucureșteni dacă suma plătită ar fi cu 300 de milioane mai mare. Ca să nu mai spun de faptul că s-a pierdut timp prețios în care ar fi trebuit făcute investiții în rețeaua de termoficare. Vreau să fie foarte clar că REȚEAUA DE TERMOFICARE este ÎN PROPRIETATEA MUNICIPALITĂȚII. Gabriela Firea are așadar la îndemână soluții de a face investiții și a de a rezolva orice problemele care apar pe parcurs. Indiferent ce s-ar întâmpla cu RADET, Primăria are soluții ca bucureștenii să nu rămână în frig”, a declarat Roxana Wring.
INTERVIURILE HotNews.ro