Generația Peter Pan, copiii bumerang și familiile acordeon. Ce a pierdut noua generație și ce trebuie să știe

Generația Z, persoanele născute la finalul anilor ‘90 și începutul anilor 2000, este minunată, are o altfel de învățare, un altfel de parcurs, dar sunt și lucruri pe care le-a pierdut în această lume tehnologică, este de părere prof. univ. dr. Anca Nedelcu la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității București.

Ea afirmă că această generație ocupă 30% din populația lumii. În 2025 o să fie 25%, deci un sfert din forța de muncă.

„Între 18-34 de ani își schimbă job-ul de 10 ori. Înseamnă o dinamică extraordinară. Văd dinamica asta la studenții mei. În anul I când îi întreb de ce au venit la această facultate. Au un răspuns preliminar: Am mai făcut 2 ani undeva, altul în altă parte”, spune profesoara.

În concluzie, persoanele din Generația Z vor să exploreze: dacă drumul nu e bun, ei se întorc.

Generația Z stă mult în interior: raza de acțiune în jurul casei s-a micșorat

„Este o generație de interior, față de copilăriile noastre. Stau mult mai mult în casă. Există o tulburare de expunere la natură pe care o găsim la această generație care a crescut în dormitorul echipamentelor pe care le au în viață”, explică Anca Nedelcu.

• „Există cercetări care arată că 1 din 4 copii mai este lăsat singur afară astăzi. Raza lor de acțiune în jurul casei s-a micșorat de 20 de ori în 1990 față de 1970. Îi lăsăm atât de puțin în jurul casei să exploreze.”

• „50% dintre oamenii care au răspuns unui studiu (realizat pe părinți) au spus că un copil poate să plece singur în oraș să facă cumpărături la 14 ani”.

Peter Pan, familii acordeon și copii bumerang

Persoanele din Generația Z, spune ea, rămân mai mult în căminul părintesc „ca un fel de Peter Pan: mult mai mult decât o făceau generațiile trecute”.

„Poate că sunt și considerente economice. Unii spun că e și un oarecare confort”, explică profesoara, în cadrul Rethink.

De asemenea, a mai afirmat că avem cămine multigeneraționale cu copii care nu mai pleacă de acasă așa de repede.

„Sunt numite familii de tip acordeon pentru că sunt mai multe generații”, spune ea.

Nedelcu mai vorbește și despre faptul că sunt copii bumerang care au plecat la școală, la serviciu, într-un mariaj, dar la un moment dat s-au reîntors. Statisticile spun că aceste cifre sunt mai mari astăzi decât în vremea copilăriei sale.

• „În România, Eurostat spune că tinerii între 18-34 de ani care locuiesc încă în casa părintească savurând beneficiile traiului în comun este de peste 50%.”

Mintea generației Z se pierde încercând să fie peste tot / Pierde profunzimea și consistența informației

Cei din Generația Z au fost numiți generația digitală, născută după ce internetul a fost deja inventat. Ei nu știu ce înseamnă viața fără internet. Vorbesc limba digitalului fluent.

„Au o minte extrem de activă, dinamică, dar care încercând să fie peste tot, pierde. Unde pierde? La profunzime sau la consistență”, a explicat profesoara.

Ea nu știe dacă e neapărat nevoie de profunzime sau consistență, însă Seneca (filosof roman) ne spunea: a fi peste tot înseamnă a fi nicăieri.

„S-ar putea ca la un moment dat această minte, sedusă de toată avalanșa de informații, să piardă la capitolul răbdare și perseverență”, explică ea.

Generația Z nu prea folosește tehnologia în scopurile dezvoltării personale și educaționale

„Aș vrea să nu se considere nativi digitali și asta-i tot. Întotdeauna e de învățat chiar dacă statisticile te încadrează în nativ digital și știi tot în materie de tehnologie. Toți avem de învățat”, spune Anca Nedelcu.

Faptul că avem o fluență tehnologică, trebuie folosită în avantajul maxim al tehnologiei.

„De foarte multe ori, generația asta nu știe să folosească în scopurile dezvoltării personale și educaționale tehnologia, ci mai mult în scopuri de recreere și schimbare de impresii, imagini, cântece”, afirmă profesoara.

Pentru această generație s-a inventat o nouă teorie a învățării, numită conectivism.

„Înseamnă că această cunoaștere nu e doar în mintea lor, ci e distribuită în rețele de cunoaștere care sunt exterioare. Au capacități vizuale mai accentuate. Pot mult mai ușor să rotească elemente în spațiu datorită statului pe digital”, a spus ea.

În opinia ei, copiii de astăzi trebuie să înțeleagă că există foarte multă cunoaștere în afara noastră, dar e importantă foarte mult cea pe care o ai în propria rețea neuronală și nu în rețelele din jurul tău. Ce ai sub propria ta pălărie e extraordinar de important.

Generația Z a crescut fără frică

Cred că este o generație care a crescut fără frică, susține Adrian Stanciu, consultant la Adrista Consulting.

„Cred că asta se vede în felul în care se comportă. Oamenii din generația mea echivalează asta cu lipsa de seriozitate sau perseverență, de etică a muncii. Definim etica muncii în sensul să înduri orice, că așa e la muncă”, arată el.

De asemenea, precizează că tinerii nu sunt dispuși să îndure orice: pleacă repede.

„Votează cu picioarele și asta mi se pare o chestie bună. Mi se pare că ne pun pe toți sub o presiune bună”, mai afirmat Stanciu.

• „Mi se pare că ar trebui să ne punem serios întrebarea: Felul în care ne educăm pe noi și pe copiii noștri mai are sens? Ideea că putem pregăti pe cineva în școală pentru restul vieții, e moartă și îngropată”

„Cred că ar trebui să ne uităm mult mai mult la teme fundamentale ale educației, perene și mult mai puțin la teme vocaționale. Există așteptarea asta ca oamenii să iasă din școală gata pregătiți să facă meseria de mâine. Nu cred că ăsta ar trebui să fie rostul educației. Asta ar însemna că încercăm să-i blocăm pe oameni într-o direcție profesională pentru restul vieții și nu cred că asta se poate”, a afirmat consultantul.

• „Capacitatea de a-ți schimba punctul de vedere, de a colabora bine cu ceilalți, toate lucrurile astea care țin de elasticitatea minții și vieții ar trebui învățate de la vârste fragede și mai puțin chestii despre cum să dai la pilă”.

Sursă foto: Dreamstime.com