Sari direct la conținut

Orașul „nesfârșit de urât", cu miros de ladă de gunoi, străzi pline de „ciulama specială" și oameni năclăiți. Bucureștiul interbelic: războaie cu noroaie, inundații și mizerie

HotNews.ro
Strazi inundate in Bucuresti in 1927, Foto: Agerpres
Strazi inundate in Bucuresti in 1927, Foto: Agerpres

Bucureștiul și inundațiile erau o combinație greu de separat în urmă cu un secol. În prezent, străzile Capitalei se mai inundă doar după o ploaie torențială și când canalizarea dă pe afară, în perioada interbelică însă nu era de joacă deloc cu inundațiile care își făceau de cap atât pe străzile pietruite și asfaltate din centru, cât și în mocirla de la periferie. Dacă vreți să aflați care cartier era „Veneția” Bucureștiului sau cât de populari erau șoșonii și galoșii în interbelic, vă invităm să citiți rândurile următoare.

Noroaiele și mizeria erau prezente aproape in fiecare anotimp: primăvara din cauza dezghețului, vara din cauza ploilor torențiale, toamna, din nou, din cauza ploilor iar iarna, zăpada se amesteca cu mocirla și făcea o mâzgă maro care acoperea o bună parte din oraș. În lunile calde, noroiul se usca și se transforma în colbul care făcea ulițele irespirabile când pe acolo treceau căruțe, tramvaie sau autobuze.

Paul Morand, prozatorul francez care a fost ambasadorul Franței la București, a descris în 1935 situația din Capitală la momentul topirii zăpezilor: „Dezgheț. La margine de București se revine la starea de mlaștină originară. Adesea însă, un ultim îngheț o întărește pe neașteptate; atunci, sub stelele strălucitoare, poleiul e atât de lunecos, că trecătorul noctambul se ține cu greu pe picioare. În fine, redutele zăpezii se năruie definitiv și un noroi celebrat de toți trecătorii îneacă mahalalele și pare să dizolve caldarâmul; împroșcat de autobuze, se revarsă pe trotuare și muruiește casele până la streșini. La trecerea mașinilor, pietonii fug ca sub o ploaie de bombe înghețate. Mașinile nu mai sunt protejate de aripi: când soarele apare din nou, le vezi acoperite cu o crustă de balegă uscată. Totul se topește, totul curge, iar canalizarea umflată crapă împrăștiind duhoare călduță și fetidă.”

Citește, pe B365.ro, de ce Militari era „Veneția” planetei București.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro