Sari direct la conținut

Curtea Constituțională: Legea care interzice cumulul pensie-salariu este neconstituțională / Argumentele președintelui CCR

HotNews.ro
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), Foto: AGERPRES
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), Foto: AGERPRES

Curtea Constituţională a decis, joi, că legea care interzice cumulul pensie-salariu este neconstituţională, decizia fiind luată în urma sesizării făcute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele CCR, Marian Enache, a argumentat că interdicţia de a cumula pensia cu salariul „contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie”. În aceste condiții, legea se întoarce în Parlament.

Decizia de neconstituționalitate a fost luată joi de CCR cu unanimitate de voturi.

  • „Curtea, în esenţă, a considerat că dispoziţiile criticate referitoare la interdicţia cumului pensiei cu salariul contravin dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie.
  • În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, în temeiul articolului 147 din Constituţia României.
  • Parlamentul, în virtutea principiului libertăţii de legiferare, poate să reglementeze potrivit prevederilor deciziei Curţii, ce a stabilit sau va stabili Curtea, prin decizia care va fi comunicată şi publicată în Monitorul Oficial”, a declarat președintele CCR, Marian Enache.

De ce a atacat ICCJ legea care interzice cumulul pensiei cu salariul

Instanța supremă a sesizat în 29 iunie Curtea Constituţională în legătură cu modificările aduse legii privind pensiile speciale și cu legea privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Potrivit ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, instanţa supremă arată că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării.

„Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, precizează instanţa.

Un alt motiv de constituţionalitate extrinsecă invocat se referă la încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) şi (5) prin raportare la art.53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept, indică Înalta Curte.

Ce prevede legea votată de Parlament și declarată neconstituțională de către CCR

Legea privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul a primit votul final în Camera Deputaţilor în 28 iunie, în actul normativ fiind exceptate noi categorii de bugetari.

Ce prevede actul normativ votat de Parlament și declarat neconstituțional de către CCR:

  • „Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act administrativ de numire în funcţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială şi care au şi calitatea de beneficiari de pensie pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, sistemul pensiilor militare de stat ori sunt beneficiari de pensie de serviciu au obligaţia ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să îşi exprime în scris opţiunea pentru continuarea activităţii în baza aceluiaşi contract individual de muncă, raport de serviciu sau act administrativ de numire, după caz, ori pentru încetarea contractului individual de muncă, raportului de serviciu sau încetarea ocupării funcţiei în care au fost numite în baza actului administrativ de numire, după caz.
  • Continuarea activităţii se realizează pe baza cererii aprobate de către angajator. Menţinerea în activitate se realizează cu acordul anual al angajatorului.
  • Cei care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii, sunt beneficiari ai pensiilor militare de stat sau ai pensiilor de serviciu se pot încadra, potrivit legii, pe durată determinată sau nedeterminată, după caz, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, însă li se va suspenda plata pensiei pe durata exercitării activităţii”.

Excepțiile

În lege au fost introduse însă și mai multe excepții – pensionarii care fac excepție de la această regulă, între care parlamentarii şi angajaţii Băncii Naţionale:

  • persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, precum şi celor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie;
  • personalul didactic de predare din învăţământ pensionat, încadrat/reîncadrat în condiţiile legii;
  • personalul de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autorităţile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, potrivit art.8 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011;
  • persoanele beneficiare de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă;
  • personalul de specialitate medico-sanitar din unităţile sanitare, de asistenţă medico-socială şi din instituţiile sau autorităţile publice;
  • asistenţii personali prevăzuţi de Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
  • asistenţii maternali;
  • persoanele care ocupă funcţii clericale sau funcţii de specialitate artistică;
  • membrii Academiei Române.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro