Cum s-au blocat proiectele centurii feroviare a Capitalei si a trenului Gara de Nord – Aeroport, desi la finalul anului trecut erau aproape gata sa fie demarate
Un tren care sa ajunga din Gara de Nord pana la o noua gara in Aeroportul Otopeni si operationalizarea centurii feroviare a Capitalei cu mai multe statii pe traseu si trenuri peri-urbane care sa colecteze populatia din jurul Bucurestiului – doua proiecte inviate in 2016 si care erau gata de lansat inca din primele luni din 2017, conform autoritatilor de atunci. Sase luni mai tarziu si ambele proiecte nu au demarat propriu-zis, nu s-a facut nimic in teren, iar termenele de finalizare au fost deja decalate. Pentru trenul de la Gara de Nord la Aeroport, termenul de finalizare a fost impina pana in trimestrul III din 2019.
Proiectul unei legaturi feroviare directe intre Bucuresti si Aeroportul Otopeni, cu o gara semi-ingropata in zona terminalului sosiri, este una din lucrarile incepute in forta pe final de mandat al cabinetului Ciolos si lasat mostenire noii guvernari. Inclus in Master Plan, cu finantare europeana nerambursabila, proiectul prevedea realizarea pana in 2018 a inca 2 km de cale ferata pe langa cea existenta si care sa subtraverseze DN1 pana la Aeroport. Scopul final? Trenuri care sa faca 18 minute din gara de Nord pana la Aeroport, alte garnituri care sa faca opriri mai dese pe traseu in nordul Capitalei si trenuri directe spre Otopeni din orase precum Brasov, Constanta, Galati, Craiova sau din nordul Bulgariei.
Sase luni mai tarziu si proiectul inca nu doar ca nu a demarat propriu-zis, dar s-a agatat intr-o licitatie a carei documentatie se zbate intre CFR si Agentia Nationala pentru Achizitii Publice.
Termenul de finalizare, decalat pana in 2019
Si termenul de finalizare a proiectului a fost decalat, trimestrul III din 2019, fata de 2018 asa cum era previzionat in proiectul conturat anul trecut.
Cauza intarzierilor? O licitatie pentru revizuirea SF-ului nereusita si care bate pasul pe loc la relansare.
„Procedura de licitatie pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate pentru linia de cale ferata Bucuresti – Aeroportul Henri Coanda a fost demarata in data de 29.09.2016 si a avut termenul final pentru depunerea si deschiderea ofertelor data de 12.12.2016. Urmare faptului ca la licitatie nu s-a prezentat nici un ofertant si ca au intervenit modificari legislative (HG nr.907/29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare si continutul – cadru al documentatiilor tehnico – economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice) a fost revizuita documentatia de licitatie”, a transmis Compania Nationala de Cai Ferate (CNCF) la solicitarea HotNews.ro.
„Procedura de licitatie a fost reluata in luna februarie 2017, dupa doua respingeri de catre ANAP. Fisa de date si Strategia de Contractare au fost modificate conform solicitarilor ANAP si vor fi republicate pe SEAP pentru validare”, se arata in raspunsul CNCF.
Documentatia nu a fost publicata in SEAP pana la data publicarii acestui material.
Potrivit CNCF, valoarea estimata a lucrarilor de baza pentru proiectul linia de cale ferata Bucuresti-Aeroportul Henri Coanda este de 88 milioane euro.
„Datorita reluarii proceduri de licitatie, se estimeaza ca linia de cale ferata va deveni functionala in trimestrul III al anului 2019”, precizeaza reprezentantii CNCF.
Detalii despre proiect, aici:
–-
Centura Feroviara – un alt proiect care si-a pierdut suflul
Un alt proiect care demarase in tromba la final de 2016, dar care intre timp a pierdut din avant este cel al revitalizarii centurii feroviare a capitalei, prin modernizarea statiilor de pe traseu sau realizarea unor noi puncte de oprire si lansarea unor trenuri peri-urbane care sa colecteze calatori in special din localitatile adiacente Bucurestiului.
Proiectul, unul simplu de implementat – sau cel putin asa spuneau autoritatile de la Transporturi de atunci – era preconizat a fi lansat, cel putin intr-o prima faza, inca din luna faberuarie 2017, insa acest lucru nu s-a intamplat. Motivul? Avize si autorizatii ce inca nu au fost eliberate.
„Proiectul Bucuresti – Linie CF de Centura – Infiintare puncte de oprire trafic calatori – Etapa I se afla in etapa de elaborare documentatii. In data de 20.03.2017 a fost eliberat Certificatul de Urbanism. Este in curs de desfasurare etapa de elaborare Plan Urbanistic Zonal (PUZ) solicitat prin Certificatul de Urbanism. Lucrarile de executie pot incepe dupa obtinerea tuturor avizelor mentionate in Certificatul de Urbanism si a Autorizatiei de Construire si in conditiile asigurarii surselor de finantare”, au precizat reprezentantii Companiei Nationale de Cai Ferate pentru HotNews.ro.
„Din punctul de vedere al realizarii lucrarilor feroviare, estimam ca linia CF de Centura a Bucurestiului poate deveni operationala in cursul trimestrului II al anului 2017. Acest lucru este conditionat de finalizarea si a lucrarilor rutiere ce fac parte din investitie”, se mai arata in raspunsul CNCF.
Proiectul Centurii Feroviare prevedea ca din luna februarie 2017 sa fie puse in functiune primele trenuri intre Gara Progresu si Gara de Nord, cu opriri la laserul de la Magurele, Domnesti si Chiajna si, mai apoi, si pe relatia Gara Baneasa – Obor. Proiectul Centurii Feroviare prevede lansarea unor trenuri urbane, cu opriri dese in jurul Bucurestului si orar cadentat, care sa degreveze marile cartiere si sa faca legatura cu toate localitatile din aria metropolitana. Tinta finala: legarea retelei CFR cu reteaua de metrou prin statii multimodale cu peroane comune in trei puncte de pe harta: Berceni, Preciziei si Pipera/Petricani.
Detalii despre proiect, aici:
–
Transportul calatorilor cu trenul – o prioritate la nivel european
Parlamentul European a sustinut de-a lungul timpului nevoia dezvoltarii sectorului feroviar, atat pentru transportul de marfa, cat si pentru transportul pasagerilor. „Trenurile polueaza mai putin si sunt mai sigure decat alte mijloace de transport, insa reprezinta numai 6% din transportul de pasageri in UE”, se arata intr-o expunere a Parlamentului European.
Parlamentul a adoptat, la 2 decembrie 2015, o rezolutie referitoare la „mobilitatea urbana durabila”. In special, deputatii incurajau statele membre si orasele sa elaboreze planuri de mobilitate urbana durabila acordand prioritate modalitatilor de transport cu emisii scazute. Masurile vizeaza in special marile zone urbane si de dezvoltare, Bucurestiul si zona Ilfov fiind un exemplu bun in acest caz.
Tot in 2015, Parlamentul European a formulat o serie de recomandari pe marginea Cartii Albe a Transportului care vizau o integrare a tuturor modalitatilor de transport in vederea realizarii unui sistem de transport mai eficace, sustenabil, competitiv, accesibil si practic pentru utilizatori.
In ceea ce priveste nivelul de satisfactie al calatorilor cu trenul, Romania se afla printre ultimele locuri, fiind urmata numai de Croatia si Bulgaria, potrivit datelor publicate de Parlamentul European. Cei mai multumiti europeni in ceea ce priveste transportul feroviar sunt cetatenii Lituaniei, Luxemburgului si Austriei.
INTERVIURILE HotNews.ro