​Proiectul strategiei energetice 2016-2030: Productia de energie nucleara se va dubla, iar pretul final al energiei ar putea creste cu pana la 50%/ Ponderea gazelor si carbunelui va scadea

Ministerul energiei a pus in dezbatere publica proiectul Strategiei Energetice 2016- 2030. Pe scurt, pana in 2030 este prevazuta reducerea contributiei carbunelui in mixul energetic, dar si a gazului natural. In schimb, se dubleaza contributia energiei nucleare, in urma realizarii realizarii reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. De altfel, proiectul de strategie pune foarte mult accent pe energia nucleara. Pentru energia regenerabila nu mai sunt prevazute scheme de sprijin incepand de anul viitor si, astfel, sunt incerte investitii noi in capacitati eoliene, fotovoltaice, microhidrocentrale sau pe baza de biomasa, in perioada 2017-2020. Dupa 2020, investitii in energia regenerabila pot avea loc intr-un ritm lent.

Un capitol important in strategie il ocupa cel referitor la preturi. Se remarca o crestere a pretului energiei electrice cu aproximativ 30% pentru consumatorii industriali, de la 67 euro/MWh in 2015 pana la 81 euro/MWh in 2020, 87 euro/MWh in 2025 si 90 euro/MWh in 2030 si cu 50% pentru consumatorii casnici, de la 127 euro/MWh in 2015 la 154 euro/MWh in 2020, 175 euro/MWh in 2025 si 195 euro/Mwh in 2030. Aceste majorari ar putea fi un efect al cresterii pretului angro cu energia electrica, pentru a recupera costurile de productie ￢ inclusiv costul anuitatilor de capital, ce fac posibila inlocuirea parcului de capacitati prin noi investitii.

De altfel, sunt prevazute cresteri importante ale pretului agro pana la nivelul anului 2050. Pretul angro este estimat sa creasca de la nivelul foarte scazut din prezent, de aproximativ 30 euro/MWh, la un nivel mediu intre 65 si 85 euro/MWh pentru perioada 2030-2050. Factorii determinanti pentru evolutia pretului sunt costurile de capital pentru tehnologiile de productie a energiei electrice, cu combustibilii, de modernizare si retehnologizare a infrastructurii de transport si distributie si cu certificatele de emisii de dioxid de carbon.

Potrivit proiectului, „cresterea veniturilor va compensa cresterea preturilor, astfel incat ponderea cheltuielilor cu energia electrica in bugetul gospodariilor va ramane la un nivel asemanator celui din prezent, desi consumul de energie electrica urmeaza sa creasca apreciabil”.

Proiectul estimeaza consumul brut de energie in 2030 la 394 TWh (crestere cu 4%), iar cererea de energie finala la 269 TWh (crestere cu 6%). Consumul resurselor energetice ca materie prima urmeaza sa creasca cu 35% (6 TWh), in timp ce consumul si pierderile aferente sectorului energetic vor scadea cu 4 TWh.

• Energia nucleara, la putere. Reactoarele 3 si 4 pot fi viabile printr-un mecanism de garantare a veniturilor

Potrivit proiectului, pana in anul 2030, este de asteptat retragerea din functiune a circa 1800 MW pe baza de gaz natural si 2400 MW pe baza de carbune. Pe masura ce capacitatile vechi sunt retrase in rezerva sau dezafectate, sunt necesare noi capacitati in locul lor. Pe de alta parte, vorbeste de cresterea ponderii energiei nucleare in urma realizarii Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. In proiectul de strategie se precizeaza ca proiectul Unitatilor 3 si 4 poate fi viabil doar printr-un mecanism de garantare a veniturilor, ce reduce costurile finantarii. O astfel de forma de ajutor de stat ar putea fi similara cu cea aprobata de CE pentru Marea Britanie. Realizarea proiectului in forma prevazuta in prezent depinde de aprobarea mecanismului de sprijin de catre CE si de aranjamentul comercial cu investitorul strategic. Pretul final al energiei electrice pentru consumatorii casnici si industriali ar putea sa fie mai scazut sau mai ridicat, in functie de nivelul subventiei acordate prin intermediul mecanismului de sprijin, se mai arata in proiect.

„Pentru a-si pastra locul in mixul energiei electrice, grupurile pe baza de lignit ale CEO trebuie sa scada cat mai mult costul lignitului. Noi capacitati pe baza de lignit trebuie sa aiba parametri supra-critici, eficienta ridicata, flexibilitate in operare si emisii specifice de GES scazute. Grupurile existente raman necesare cel putin pana la finalizarea cu succes a lucrarilor de retehnologizare a Unitatii 1 de la Cernavoda”, potrivit proiectului.

• Fara scheme de sprijin pentru energia regenerabila

In ceea ce priveste energia regenerabila, exista, in continuare, zone din Romania cu potential ridicat de exploatare. Dar, din perspectiva Romaniei, investitiile in energia regenerabila pot avea loc intr-un ritm mai lent in perioada 2020-2030, cat timp costurile aferente sunt inca relativ ridicate. Decalajul ar putea fi recuperat abia dupa anul 2030, atunci cand se preconizeaza ca tehnologiile vor deveni competitive fara scheme de sprijin.

Accesul in schema de sprijin actuala pe baza de certificate verzi se inchide la 31 decembrie 2016, astfel incat sunt improbabile investitii noi in capacitati eoliene, fotovoltaice, microhidrocentrale sau pe baza de biomasa, in perioada 2017-2020, cu exceptia celor care primesc co-finantare din fonduri structurale europene, se mai arata in proiectul de strategie.

In conditii de cost scazut al capitalului si fara o schema de sprijin, se estimeaza o crestere treptata a capacitatilor eoliene cu 1500 MW si a celor fotovoltaice cu 1400 MW in perioada 2020-2030. In total, cresterea capacitatilor instalate pe baza de SRE intre 2017 si 2030 va fi mai mica decat in perioada 2011-2016.

„Este improbabila dezvoltarea de capacitati mari pe baza de biomasa sau a microhidrocentralelor pana in 2030, rezerva nevalorificata a acestora urmand sa fie exploatata in conditii de eficienta economica pe termen lung. Cu toate acestea, utilizarea biogazului si a deseurilor va cunoaste o crestere importanta in capacitati de cogenerare”, se mai arata in strategie.

• Biomasa in Romania inseamna lemnul de foc

Principala forma a biomasei cu destinatie energetica produsa in Romania este lemnul de foc (95%). Datele cu privire la productia de biomasa solida prezinta un grad mare de incertitudine (de circa 20%), fata de estimarea centrala de 42 TWh in 2015, incertitudine reflectata si in consumul pentru incalzire si in balantele energetice ale Romaniei.

Consumul de lemn de foc utilizat in gospodarii este estimat la 36 TWh, restul fiind preponderent biomasa utilizata in productia de energie termica, respectiv a celei termice si electrice in cogenerare. Rezultatele modelarii arata o scadere cu circa 20% a consumului de lemn de foc pana in 2030, ceea ce va conduce la scaderea usoara a productiei, la 39 TWh.

Productia de energie pe baza de deseuri poate creste in Romania, insa accentul trebuie sa cada pe colectarea selectiva, reciclarea si recircularea materiilor prime, mai degraba decat pe incinerare, se arata in proiect.

• Productia de gaze onshore va scadea

In privinta gazelor naturale, productia anuala este de asteptat sa scada usor, pana la o medie de 9-10 miliarde metri cubi pentru perioada 2016-2030. Productia onshore este de asteptat sa scada in toate scenariile, mentinerea unui grad redus de dependenta fata de importuri fiind conditionat de dezvoltarea rezervelor recent descoperite in Marea Neagra. Resursele suplimentare de gaz din zacamintele offshore sunt prevazute in mixul energetic al Romaniei in toate scenariile, cu exceptia celui improbabil de mentinere indelungata a preturilor joase, ce nu justifica o continuare a investitiei. Momentul in care va incepe productia gazului din noile zacaminte are un grad ridicat de incertitudine. Astfel, in scenariul ce presupune o revenire rapida a pretului la nivel ridicat, productia din Marea Neagra ar urma sa ajunga la varf in jurul anului 2025.

Din datele actuale, productia din zacamintele offshore descoperite pana in prezent in Marea Neagra va fi concentrata pe parcursul a circa 10 ani, iar dublarea productiei de energie nucleara va inlocui in special gazul natural si carbunele in mixul energiei electrice, se mai precizeaza in proiect.

Strategia preconizeaza o crestere sustinuta a cererii finale de energie electrica, de la 44 TWh in 2015 la 51 TWh in 2030. Fata de aceasta proiectie, scenariile alternative arata ca probabila o evolutie de crestere mai degraba mai lenta, decat mai rapida a cererii.

Pentru mai multe amanunte vezi proiectul strategiei energetice aici sau atasat.

Vom reveni cu amanunte