Locurile de muncă rămase neocupate scad. De ce e important asta pentru tine

Numărul locurilor de muncă rămase neocupate în economie a scăzut cu aproape 8.000 în trimestrul al doilea din acest an, coborând sub 40.000 de posturi libere, a transmis luni Statistica.

În trimestrul II 2023, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în intermedieri financiare şi asigurări și în producţia şi furnizarea de energie.

Sectorul bugetar a însumat o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Astfel, 3,7 mii locuri vacante s-au regăsit în administrația publică, 2,8 mii locuri vacante în sănătate și asistență socială, iar 1,1 mii locuri vacante în învățământ.

Cele mai mari creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat ȋn intermedieri financiare şi asigurări (+0,59 puncte procentuale), urmate de tranzacţii imobiliare (+0,38 puncte procentuale) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,33 puncte procentuale).

De ce e important asta pentru tine

Locurile de muncă vacante sunt un indicator care aproximează tensiunile din piața muncii, care sunt importante în stabilirea salariilor.

Scăderea locurilor de muncă vacante confirmă o scădere a tensiunilor de pe piața muncii, ajutând Banca Centrală pe partea de inflație; așteptările privind inflația deținând contribuția dominantă la creșterea salariilor.

Nu sunt excluse nici o serie de creșteri ridicate ale salariilor, induse de particularitățile persistente ale pieței muncii: spor natural negativ, un proces de mobilitate transfrontalieră cu o balanță negativă, proporția ridicată a persoanelor inactive, lipsa acută în unele sectoare a forței de muncă adecvat calificate.

Dacă cererea excedentară din economie ar rămâne la valori ridicate pentru mai mult timp, creșterea costurilor cu forța de muncă ar putea fi parțial absorbită printr-o diminuare a marjelor de profit ale firmelor și parțial prin noi majorări ale prețurilor finale la consumatori. Aceste potențiale puseuri inflaționiste ar afecta direct puterea de cumpărare a populației, caz în care lanțul cauzal prețuri ridicate – salarii reale reduse – revendicări salariale ar putea genera o spirală inflaționistă autoîntreținută, atrage atenția Banca Națională.

Dinamica anuală a salariului mediu brut pe economie s-a majorat ușor în perioada aprilie-mai 2023, până la 13,6%, ritmul de creștere fiind imprimat de evoluțiile din sectorul privat.

În sectorul bugetar, rata anuală de creștere a salariilor a fost mai moderată, respectiv 7,4 % în intervalul aprilie-mai, dar în creștere cu 1,8 puncte procentuale față de trimestrul I 2023, ca urmare a distribuirii tichetelor de vacanță.

Rata locurilor de muncă vacante și procentul firmelor care percep deficitul de forță de muncă ca factor care le limitează activitatea sunt vizibil inferioare maximelor consemnate în perioada de expansiune 2007-2008, însă apropiate de valorile înregistrate în trimestrul IV 2019. Aceste evoluții, alături de optimismul companiilor privind ocuparea din sondajul DG ECFIN, sugerează o cerere solidă de joburi în economie.

Dinamica productivității muncii din economie s-a redus în primul trimestru din 2023 până la 3,6 la sută. Aportul decisiv a revenit sectorului construcțiilor (încetinire a ritmului anual al VAB de la 16,1 la sută la 7,5 la sută), pe fondul temperării activității din zona rezidențială, în timp ce productivitatea în activitățile de comerț-transport- HoReCa și-a consolidat dinamica anuală pozitivă, ca urmare a extinderii suplimentare a lanțurilor moderne de retail.

Industria prelucrătoare nu oferă, deocamdată, indicii de revenire. Pe acest segment, productivitatea muncii s-a contractat și în T1 2023, într-un ritm similar celui consemnat în intervalul precedent, respectiv -3,3%, deteriorându-se ulterior până la -6,8% în primele două luni din trimestrul II.