INTERVIU EXCLUSIV Ministrul Adrian Curaj despre plagiatele lui Ponta, Oprea si Toba. Cine si cum va verifica de acum inainte doctoratele copy-paste
Universitatile vor fi cele care vor acorda si, in consecinta, vor putea sa retraga o diploma de doctorat. Fiecare teza va fi analizata obligatoriu printr-un soft anti-plagiat la nivelul universitatii, iar procedural intregul proces de acordare a diplomei va fi supervizat de CNATDCU. In cazul unei suspiciuni care nu va putea fi inlaturata de universitate, analiza de plagiat va fi realizata de experti romani si straini, intr-o comisie alcatuita de CNATDCU. Acesta este, pe scurt, noul mecanism de verificare a plagiatelor, a declarat pentru HotNews.ro ministrul Educatiei, Adrian Curaj. In cadrul unui interviu, oficialul a explicat ca o echipa de specialisti se ocupa in detaliu de finalizarea acestui mecanism. Ce se va intampla cu verdictele de neplagiat date deja de Consiliul de Etica revocat, in cazurile Ponta sau Oprea? „Universitatile vor analiza, universitatile vor lua decizii”, a afirmat ministrul. Identic, in cazul ministrului Petre Toba vom astepta verdictul de la Universitatea Nationala de Aparare „Carol I”.
Cele mai importante declaratii ale ministrului Educatiei, Adrian Curaj, in interviul acordat HotNews.ro:
- Universitatea va fi cea care a acordat titlul, are toata responsabilitatea procesului si acordarii
- CNATDCU va avea rolul de a avea grija de calitatea intregului proces de acordare a titlului de doctor: vom vedea ca exista un raport de similitudini. Vom vedea CV-urile membrilor in comisia de doctorat.
- Deci CNATDCU va primi acest pachet si se va putea uita: ati respectat procedural pasii? Da! (…) Decizia CNATDCU va fi o recomandare ministrului sa anunte universitatea ca poate sa emita diploma. Deci nu ministrul va acorda diploma, ci universitatea va acorda diploma.
- Daca CNATDCU constata ca nu s-a indeplinit procedural, cu siguranta va da recomandarea ministrului sa spuna: Nu acordati diploma, sa transmita universitatilor ca nu este momentul sa acorde diploma, sa fie atenti, sa faca corecturile potrivite
- Contestatiile in prima etapa trebuie sa ajunga la universitate. Adica, indiferent ca se duc direct la universitate sau vin la CNATDCU, CNATDCU le va trimite la universitate si va cere un punct de vedere.
- Daca rezultatul oferit de universitate pare sa fie inconsistent, (…) CNATDCU va trebui sa poata sa apeleze un grup de experti, romani si straini. Mecanismul este peer review
- O institutie care sistematic incearca sa creeze probleme si nu se poarta cum trebuie va avea consecintele de rigoare: probabil ca nu va mai putea sa conduca doctorat sau va avea suspendat programul de doctorat pentru o vreme.
- Voi solicita universitatilor si Academiei Romane ca pana la sfarsitul anului universitar actual sa isi faca un raport de evaluare a lor in legatura cu scolile doctorale. Raportul respectiv sa fie in cazul universitatilor prezentat in Senat si in cazul Academiei Romane in plenul Academiei si ma astept ca in 2017 – este un pic legat de mostenirea pe care o las celui care va veni dupa mine, eu avand un mandat clar si scurt – ideea de a face o evaluare internationala a scolilor doctorale din Romania.
- Plus: Ce se intampla in cazurile Ponta, Oprea si Toba
Rep: Incepem cu problema cea mai presanta pe agenda pe zilei, si anume analizarea plagiatelor. Ati revocat Consiliul National de Etica, ati anuntat realizarea unui nou mecanism – “in spiritul bunei-practici internationale” – care sa trateze “unitar” suspiciunile de plagiat din tezele de doctorat. Ati anuntat, de asemenea, ca veti da detalii despre noul mecanism dupa ce va intalniti cu Consiliul National al Rectorilor si cu prezidiul Academiei Romane. V-ati intalnit cu ambele foruri. Despre ce mecanism este vorba si cum va functiona el?
Adrian Curaj: Da, intr-adevar, m-am intalnit cu Consiliul National al Rectorilor, am discutat mult, m-am intalnit cu biroul executiv al Academiei Romane, am discutat si am recomandari pentru grupul de lucru pe care l-am stabilit. Asa cum am anuntat, pana in luna ianuarie voi veni cu un cadru normativ si un cadru institutional care sa faca operabil ceea ce am propus. Dar acum pot sa vorbesc un pic de detalii. Atunci cand am anuntat ca revoc Consiliul National de Etica de fapt in mesajul respectiv erau doua mesaje: 1. cei care au facut parte din Consiliul National de Etica nu vor mai face parte in continuare din viitorul Consiliu National de Etica si 2. Consiliul National de Etica isi va schimba atributiile.
Rep: Ce atributii va avea?
Adrian Curaj: De fapt, va reveni la ce a fost initial. In 2007-2006, daca nu gresesc, am fost vicepresedintele Consiliului de Etica si scopul Consiliului de Etica a fost acela de a creste capacitatea sistemului de a avea instrumente, metodologii legate de etica. Si doar sa va dau un exemplu: este extrem de important cum utilizezi viul in experiment, este extrem de important cum utilizezi datele in experiment, atunci cand discutam despre organisme modificate genetic ce se intampla, atunci cand utilizam experimente cu ADN… Toate acestea trebuie reglementate si este rolul unui consiliu de etica, pentru ca un consiliu national de etica poate ajuta toate celelalte consilii de etica de la nivelul institutiilor sa aiba o baza comuna, robusta, de metode, tehnici in acest domeniu.
Rep: Inteleg ca CNE va iesi de aici inainte din schema care va analiza ce inseamna plagiat?
Adrian Curaj: Da, va face ce face peste tot in lume un Consiliu de Etica la nivel national. Se va relationa cu celelalte consilii de etica din lume, va pune Romania, din acest punct de vedere, pe harta si vom avea o constructie institutionala importanta, pornind de la el spre institutii, astfel incat in cativa ani sa avem chiar un cadru potrivit subiectului “etica”. Amplu subiectul.
Ce se va intampla? Principiul de baza este acela ca responsabilitatea este la nivelul institutiei care organizeaza doctoratul si e normal.
Rep: Asta inseamna la nivelul universitatii?
Adrian Curaj:La nivelul universitatii si este si Academia Romana, sa nu uitam. De asta am spus sa ma intalnesc cu prezidiul Academiei Romane, biroul executiv al Academiei Romane, pentru ca Academia Romana organizeaza doctorat. Si atunci, ce alta institutie poate avea responsabilitatea doctoratului, gandindu-ne:
- 1. la relatia directa necontractuala intre conducatorul de doctorat si doctorand;
- 2. mai departe gandindu-ne la relatia contractuala dintre doctorand si institutia care organizeaza doctoratul – exista un contract de studii doctorale;
- 3. acolo se intampla cercetarea, in jurul doctorandului sunt cei care ii asigura mentoratul ca sa se pregateasca;
- 4. acolo se organizeaza prezentarile publice ale rapoartelor intermediare;
- 5. tot acolo se organizeaza comisia de doctorat, deci tot in facultate sau scoala doctorala,
- la universitate se iau deciziile toate si la sfarsit cine poate sa poarte responsabilitatea legata de tot acest proces si de corectitudinea lui si de profunzimea lui?
Rep: Asta inseamna ca universitatea, de aici inainte, va avea atributia de a verifica si tezele de doctorat acuzate ulterior de plagiat?
Adrian Curaj: Este important un lucru: noi cream cadrul care nu se refera la o situatie sau alta, ci pur si simplu acesta este cadrul, un cadru robust, in care legea poate fi aplicata oricarui tip de doctorat. Pentru ca nu exista mai multe tipuri, doar doctorat, nu exista doctorat capatat de cineva sau de altcineva, este doctorat. Deci cadrul unitar institutional si normativ va permite tratarea tuturor problemelor aparute.
Rep: Deci si de plagiat.
Adrian Curaj:Pai, in cazul asta. Este si normal. Cine poate fi raspunzator de ce se intampla, decat universitatea? Cu toate acestea, este important – si aici vreau sa continuam cu mecanismul institutional – la nivel national Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Care este rolul lui? Sau se mai intampla ceva dupa procesul de conducere de doctorat si propunerea de acordare a titlului la nivel de universitate? Da. La nivel national, cel putin pe urmatorul interval suficient de lung de timp pana cand construim cu adevarat o capacitate institutionala puternica, CNATDCU va avea rolul de a avea grija de calitatea intregului proces de acordare a titlului de doctor.
Rep: Deci ei vor verifica procedural, si nu pe fond?
Adrian Curaj: Procedural. Asta inseamna ce anume? In niciun caz nu vor citi tezele de doctorat, asa cum se intampla acum. Pentru ca daca mergeti pe coridor pe aici o sa vedeti mii de teze. Cand este timp sa poata fi citite de cei care sunt in CNATDCU si cine poate sa stea in locul conducatorului, a membrilor comisiei de doctorat care au stat in profunzime, au citit aten, membri care si-au asumat calitatea procesului? Si atunci ce va face CNATDCU? Pai, foarte simplu: teza va veni cu toti pasii procedurali. Adica vom vedea ca exista un raport de similitudini. Vom vedea CV-urile membrilor in comisia de doctorat.
Rep: Asta inseamna ca universitatea va trebui sa faca un raport de similitudine, adica o analiza de plagiat, inainte?
Adrian Curaj: Va trebui raportul de similitudini, CV-urile celor care au fost in comisia de doctorat si vreau sa fie in engleza si o sa vedeti de ce. Dupa aceea vor mai fi toate componentele care asigura un proces integru. Ele vor fi transmise CNATDCU, care se va putea uita la ce – detaliile, inca o data, vor veni dupa ce comisia care lucreaza va definitiva toate toate detaliile. Deci CNATDCU va primi acest pachet si se va putea uita: ati respectat procedural pasii? Da! Daca are o mica banuiala, se poate uita de exemplu la ce inseamna profilul stiintific al celor care au fost in comisie. Dar se uita pe calitatea procesului, nu se uita pe teza. Ceea ce e un lucru foarte important.
Si o sa-mi spuneti: si? Finalul care va fi? Daca decidem la momentul acela – daca, pentru ca, inca o data, suntem in procedura pana la jumatatea lui ianuarie – decizia CNATDCU va fi o recomandare ministrului sa anunte universitatea ca poate sa emita diploma. Deci nu ministrul va acorda diploma, ci universitatea va acorda diploma.
Rep: Deci universitatea va putea sa si retraga acea diploma?
Adrian Curaj:Exact. Cred ca este o chestie importanta, clarifica responsabilitatile si nu transfera responsabilitatea de la cel care coordoneaza tot acest proces in alta parte si nefundamentat.
Rep: Iar daca CNATDCU constata ca nu s-a indeplinit procedural?
Adrian Curaj:Daca CNATDCU constata ca nu s-a indeplinit procedural, cu siguranta va da recomandarea ministrului sa spuna: Nu acordati diploma, sa transmita universitatilor ca nu este momentul sa acorde diploma, sa fie atenti, sa faca corecturile potrivite sau sa aiba grija sa fie totul in regula. Pot sa apara, insa, aici, si situatii in care apar contestatii. Sigur, contestatiile in prima etapa trebuie sa ajunga la universitate. Adica, indiferent ca se duc direct la universitate sau vin la CNATDCU, CNATDCU le va trimite la universitate si va cere un punct de vedere. Si daca nu ajungem la concluzia aceasta, cred ca inventarea unei noi institutii va fi si este de nedorit si atunci CNATDCU va trebui sa poata sa apeleze un grup de experti, romani si straini, care sunt experti in domeniul lor de activitate, personalitati in stiinta, astfel incat sa trimita pachetul si sa spuna: ce ziceti, care este parerea dumneavoastra?
Rep: Acest grup de experti se va putea uita inclusiv pe teza de doctorat?
Adrian Curaj: Sigur ca da. Intotdeauna, la pachet va fi si teza. Deci vor fi toate elementele, dar si teza. Fara ideea ca de la inceput CNATDCU sa se uite, sa evalueze teza. Se uita la proces. Daca procesul este robust, este de calitate, toate piesele sunt la locul lor, atunci mi se pare normal… Teza, dupa acordare, se pune vizibil online. Eu cred ca lucrurile acestea vor contribui la intarirea capacitatii de sistem, iar aceasta transparenta eu o consider a fi imuno-stimulator, nu este medicament. Deci va asigura un proces de calitate, cu rezultate bune, si incet-incet institutiile vor ajunge la capacitatea lor de a fi atente sa acorde diplome potrivite astfel incat vizibilitatea si credibilitatea lor internationala sa fie potrivita. Ca aici, in spatiul nostru, al invatamantului superior, credibilitatea institutiei… Nu o sa spuneti ca cineva are o diploma din Statele Unite, ci veti spune ca are diploma la MIT, ca are o diploma la Boston sau la Harvard sau la Stanford. Deci asta este frumusetea: diploma este acordata de universitate si ea are responsabilitatea morala si materiala.
Rep: Dar ce se intampla daca o universitate nu analizeaza nicio suspiciune de plagiat care ii vine sau minte in verdictul pe care il da, pentru a-si acoperi profesorii si membrii universitatii?
Adrian Curaj: Dar cum ar putea sa minta intr-un astfel de proces transparent? Doar imi pun intrebarea acum, desi ruland un astfel de mecanism… Noi vom pune la dispozitie soft antiplagiat, doua instrumente.
Rep: Toate universitatile vor fi conectate la acel soft de la Ministerul Educatiei?
Adrian Curaj: Nu de la Minister. Unul va fi la Minister, cel care s-a dezvoltat prin programul de capacitate administrativa. Sigur, acum testam, ne uitam sa vedem cum e platforma de doctorate, cum este software-ul respectiv, dar cred ca vom avea si un al doilea software, care este un produs romanesc. Noi l-am pregatit, la institutia pe care am condus-o pana acum 3 saptamani [UEFISCDI – n.red.]. Este un soft care se uita la suprapuneri in acelasi timp limba romana si limba engleza si deja avem o baza de date extrem de importanta, in afara de cea online, cu care facem comparatiile. E un proces de constructie institutionala si de dezvoltare a capacitatii.
Rep: Deci inteleg ca numai la Ministerul Educatiei vor exista cel putin doua instrumente. Dar instrumentul de la Ministerul Educatiei este conectat la vreo baza de date din strainatate sau din Romania? Cu se va face comparatia?
Adrian Curaj: Acum suntem in testari cu el. Ce va pot spune despre softul celalalt, care a fost dezvoltat deja, are avantajul ca avem deja informatii despre aproape 30.000 de proiecte de cercetare care au fost depuse spre evaluare si numai 10.000 dintre ele au fost finantate la cercetare. Acolo avem articole stiintifice multe multe de tot, pentru ca avem acces la Web of Science si la Elsevier Scopus. Sunt foarte multe alte documente pe care le-am adunat si este important ca-s alte noastre. Adica nimic din lucrarile pe care noi le punem in acel software nu va ajunge in alta parte, pe online. Conteaza foarte mult. Aici poate stam odata mai mult de vorba, pentru ca, cel putin in cazul proiectelor de cercetare, pe cele nefinantate nu poti sa le scoti public, pentru ca au proprietate intelectuala si nu au fost finantate inca, nu pot fi prezentate public. Avem un repository puternic, de asemeni ne putem uita online si cred ca acest repository va creste o data cu punerea unor documente electronice, carti, articole, iar autorii romani au undeva 120.000 de articole in fluxul principal de cunoastere. Incet-incet completam acest repository. Sunt in aceasta pozitie de 3 saptamani, mi-am propus ca mecanismul sa fie functional in ianuarie si dupa aceea construim. E vorba de a construi capacitate. Peste noapte nu se poate, pentru ca subiectul este un subiect complicat de ani de zile. Acum incercam sa fixam, sa punem trenul pe roti. Si cu siguranta ca statie dupa statie vom ajunge unde trebuie.
Rep: Si totusi, daca o universitate, din rea-vointa, din ilegalitate nu trece prin acest soft sau isi face un soft propriu cu o baza de date de comparat foarte mica…?
Adrian Curaj:Nu vom putea veni cu rapoartele de similitudini facute pe picior, oriunde. Va trebui sa spunem: care este software-ul care a produs subiectul respectiv, va trebui sa fie ceva vizibil, ceva transparent, nu vin cu orice fel de raport.
Rep: Deci Ministerul Educatiei analizeaza softul antiplagiat?
Adrian Curaj: Nu poate sa-l analizeze. Numai ca sunt produse recunoscute international sau produse dezvoltate in tara care, in comparatie cu software-urile recunoscute international, dau rezultate foarte bune. Un astfel de software nu poate veni de oriunde si pus oricum. Sigur, ati ridicat o problema sensibila, mi se pare importanta: ce se intampla daca apare un pic de rea-vointa? Eu cred ca mecanismele trebuie gandite in dezvoltare si, asa cum am anuntat, si am discutat si cu universitatile, si cu Academia Romana, nu voi da ordin ca nu suna bine, voi solicita universitatilor si Academiei Romane ca pana la sfarsitul anului universitar actual sa isi faca un raport de evaluare a lor in legatura cu scolile doctorale. Raportul respectiv sa fie in cazul universitatilor prezentat in Senat si in cazul Academiei Romane in plenul Academiei si ma astept ca in 2017 – este un pic legat de mostenirea pe care o las celui care va veni dupa mine, eu avand un mandat clar si scurt – ideea de a face o evaluare internationala a scolilor doctorale din Romania.
Rep: Si in acest raport sa apara inclusiv numarul de plagiate?
Adrian Curaj:Mie mi se pare ca ele o sa apara obligatoriu. Nu avem ce face. Sigur ca da. Daca fac o evaluare internationala, si cu bune, si cu rele, le faci. Dar in momentul in care ai curatat drumul, poti sa circuli cu masina curata si nu se va mai murdari.
Rep: Iar cei din CNATDCU care vor analiza in ultima instanta suspiciunile, dupa ce se trece peste universitate, vor analiza in cadrul unor comisii de tip peer review?
Adrian Curaj: As vrea, din respect pentru colegii mei: nu se trece peste universitate. Deci daca rezultatul oferit de universitate pare sa fie inconsistent, verificam acest lucru apeland la un pool de experti. Institutiile se construiesc greu si se mentin greu. Daca ai un pool de experti, mecanismul este peer review. Nicaieri in lumea asta un om de stiinta nu isi permite sa faca un raport care nu este potrivit criteriilor de etica, integritate si stiintifice, pentru ca se decredibilizeaza. Din acest motiv, CNATDCU cand va avea probleme la limita si va trebui sa le rezolve va apela la un pool flexibil de experti care se vor uita la lucrare din punct de vedere al experientei, expertizei si pozitiei lor internationale.
Mie mi se pare foarte fain, pentru ca deschiderea aceasta va da sansa ca lumea toata sa inteleaga ca Romania nu are o problema, Romania este integra, ca sunt niste cazuri, cate sunt, si este dispusa sa creeze un cadru potrivit, clar si care va avea implicatii de moment si pe termen lung. Constructie institutionala.
Mecanismul international este ca o institutie, chiar daca finanteaza cercetarea sau se uita la teze de doctorat, apeleaza la experti care sunt dispusi sa faca acest efort pentru Romania. Cu siguranta ca in practica internationala acest lucru se plateste; sigur, o data, cand te invita cineva, poti sa o faci pro bono, dar daca este sistematic si ei accepta sa faca parte din poolul acesta, cu siguranta ca numele evaluatorilor va fi disponibil, dar nu va fi cate unul pe domeniu, vor fi cate 50 pe domeniu, astfel incat nu se va sti unde ajunge o lucrare de analizat. Important e ca vom vedea ca profilul lor este deosebit si dansii, ca si experti peer review, deci colegi care evalueaza, vor putea sa vina cu o abordare personala, profesionala si integra.
Rep: Spuneati ca analiza ajunge la aceasta comisie daca ea pare ca nu este corecta. Cui sa ii para? Cine sesizeaza, daca presa nu este pe faza intotdeauna la un anumit verdict, cum ajunge acolo?
Adrian Curaj: Deci, inca o data: am un pachet care defineste criteriile necesar a fi clare, indeplinite pentru ca o lucrare sa poata sa ajunga la CNATDCU pentru a primi validare. Acolo am un raport de suprapuneri, de similitudini, care raport e facut dupa un software standard si cu rezultate standard. Am niste CV-uri ale unor experti care au fost membri ale unor comisii de doctorat. Dumnezeule mare! Am in continuare toti pasii. Stiti cand este problema? Cand nu este transparent.
Rep: Daca in pixul omului de la universitate care va decide vine analiza de la softul antiplagiat cu verdictul plagiat…
Adrian Curaj: dar nu da niciodata verdict; el spune ce suprapuneri sunt.
Rep: …spune ca e o suprapunere atat de mare, incat pentru profani asta inseamna plagiat, dar avem de-a face cu un om de o rea-vointa incredibila, care masluieste raportul?
Adrian Curaj: Dar e o scoala doctorala. Inca o data. Nu e in pixul rectorului, ci rectorul, ca sef de institutie, are in spate un mecanism in care conducatorul de doctorat spune ca e ok. Expertii spun ca e ok. Scoala doctorala spune ca e ok. Deci, Dumnezeule! Nu putem sa ne gandim, ca daca ne gandim asa… Bine, sigur, nu imi doresc asa.
Rep: Dar in cel mai rau scenariu nu exista nicio sanctiune posibila pentru universitatea care ar minti pe tot acest parcurs?
Adrian Curaj: Sigur ca este important sa prevedem si de asta v-am spus ca acum discutam de ce am planificat. Pentru asta am invitat un grup de experti si ne gandim ce ar insemna situatiile limita. V-am spus ca la jumatatea lui ianuarie, si in continuare pe masura ce practica va evolua, vom putea lua si decizii. Cu siguranta ca o institutie care sistematic incearca sa creeze probleme si nu se poarta cum trebuie va avea consecintele de rigoare: probabil ca nu va mai putea sa conduca doctorat sau va avea suspendat programul de doctorat pentru o vreme. Lucrurile trebuie gandite intr-o constructie institutionala robusta si predictibila: asta te asteapta. De asta acum nu pot da un raspuns, pentru ca, daca as avea intreg raspunsul, n-as mai avea nevoie de comisie.
Rep: Concret, avem acum Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul a SRI in cadrul careia si-au luat titlul de doctor 7 persoane acuzate de plagiat in tezele lor de doctorat. Va asteptati dumneavoastra sa dea vreodata un verdict clar aceasta institutie?
Adrian Curaj: Eu cred ca universitatile din Romania sunt extrem de responsabile. Eu cred ca universitatile din Romania – si o spun foarte puternic si am incredere in asta – nu sunt institutii de mana a doua. Eu am incredere ca institutiile, universitatile vor avea grija la prestigiul lor. Eu nu stiu acum toate cazurile si nu este rolul meu sa studiez lucrurile acestea, credeti-ma, dar inca o data cu toata puterea sustin ca universitatile romanesti sunt institutii de prestigiu si responsabile.
Rep: Sau daca nu, nu vor mai avea dreptul sa faca doctorate?
Adrian Curaj:Si daca nu, si practica va arata ca nu, cu siguranta ca vor fi niste masuri 1. reparatorii, ca asa se intampla, si 2. mai puternice pe care le vom stabili impreuna, pe masura ce dezvoltam mecanismul.
Rep: Ce inseamna masuri reparatorii?
Adrian Curaj:Daca o institutie, oriunde in lumea asta, are A in loc de A+, ii spun ca are un timp sa ajunga la A+. Daca are B si trebuie sa ajunga la A, poate are nevoie de mai mult timp. Daca este la D, care inseamna ca n-a trecut clasa, probabil ca trebuie sa il pun sa repete clasa, adica sa am grija ca intr-un ciclu intreg sa reconfirme ca poate. Deci este un spectru intreg de situatii. Pentru mine este important ca dupa atata vreme vom avea un mecanism clar, institutional si normativ, astfel incat sa nu ne intrebam: cine trebuie sa faca ce? Mie mi se pare foarte important, pentru ca este o problema, intr-un fel, de sistem si abordarea singura posibil de dus la succes este o abordare de sistem: cadru normativ, cadru institutional si o constructie institutionala care va necesita luni si poate ani si pentru asta am pregatit un program din fonduri europene capacitate administrativa, care sa lucreze atat cu Consiliul de Etica pentru a face etica de mecanism natural si cu CNATDCU sa isi intareasca rolul, sa isi dezvolte criteriile, pentru ca intr-un fel CNATDCU va avea rolul si de a spune cum arata acel pachet de incredere, sa lucreze cu universitatile, ca softurile sa fie toate disponibile, tezele sa fie toate online.
Rep: Deci va fi un nou portal?
Adrian Curaj: Va fi un portal. Nici nu i-as spune nou. Sunt domenii, de exemplu in zona umanista, si puteti vorbi cu universitatile toate, mari, puternice, in care de obicei dupa incheierea tezei doctorul publica intr-o editura. Din momentul in care pune teza si i-ai da un cod ISBN, ISSN electronic, practic daca pune cod si pe alta carte, e de doua ori. Si atunci trebuie sa punem rezumatul, teza va astepta, va avea o perioada de 6 luni-1 an, depinde ce vor spune dansii, si la momentul publicarii cartii se publica si teza. Toate astea inseamna constructie de sistem, lucruri clare si precise pentru a nu crea nici disconfort, nici intrebari fara rost, atunci cand procesul se intampla corect, asa cum a fost prevazut. Transparenta.
Rep: Ce se intampla cu lucrarile deja analizate de Consiliul National de Etica din subordinea Ministerului Educatiei, cel pe care l-ati revocat? Vor fi reluate si reevaluate prin noul mecanism, pentru restabilirea prestigiului cercetarii romanesti?
Adrian Curaj: Exista principii de lege pe care nu le discut eu acum. Ce stabilim noi acum este un cadru normativ si institutional care are sens si duce lucrurile inainte. De aici incolo, fiecare situatie in parte va fi analizata de institutii, vom vedea ce trebuie facut. Universitatile vor analiza, universitatile vor lua decizii, cadrul e acolo, functional.
Rep: Asta inseamna ca teza de doctorat a lui Victor Ponta se intoarce la analiza la Universitatea din Bucuresti sau, avand in vedere analiza acestei institutii, veti lua in considerare verdictul de plagiat?
Adrian Curaj:Universitatea din Bucuresti este cea care decide, si Universitatea de la Cluj e cea care decide, si Universitatea din Constanta. Eu nu discut un caz special, pentru ca nu cream un cadru normativ si institutional pentru situatii speciale, ci cream un cadru normativ si institutional in care sistematic si sistemic sa se abordeze toate cazurile posibile.
Rep: Din pacate, aceste cazuri personale nu sunt decat niste exponenti ai sistemului, in acest moment. Si, ca sa inteleg si mai bine mecanismul pe care il ganditi, teza de doctor a lui Gabriel Oprea se va duce spre analiza tot la Universitatea din Bucuresti? Se va duce automat sau va trebui cineva sa sesizeze din nou universitatea?
Adrian Curaj: De ce sa discutam de un caz anume, cand am fixat cadrul legal si institutional?
Rep: Eu ma gandesc la altceva. Exista deja o serie de verdicte pe care le-a dat Consiliul National de Etica.
Adrian Curaj:Numai institutia de invatamant superior va putea decide.
Rep: Daca reia sau nu spre analiza acel caz?
Adrian Curaj:Numai institutia de invatamant superior, da.
Rep: Adica Universitatea din Bucuresti sau o universitate va putea decide sa nu reia [spre analiza teza pe care exista deja un verdict de la Consiliul National de Etica]?
Adrian Curaj:Universitatea va fi cea care a acordat titlul, are toata responsabilitatea procesului si acordarii. Asta inseamna un cadru care abordeaza sistemic, sistematic totul, fara a face exceptii. Deci nu este un pachet institutional si normativ care sa trateze exceptiile. Eu nu cred ca doctorat in tara asta inseamna alt doctorat faca il face Curaj, alt doctorat daca il face Popescu sau Georgescu.
Rep: Atunci toate deciziile Consiliului National de Etica, in componenta pe care dumneavoastra ati dizolvat-o, se duc automat in analiza universitatilor?
Adrian Curaj: Nu va suparati, cadrul normativ si institutional nu spune ce a facut trecutul, pentru ca nu ma duc in trecut. Ci eu creez cadrul normativ si e singurul lucru pe care pot sa il fac clar, posibil de aplicat acum.
Rep: Universitatea se va putea autosesiza sau trebuie doar sa o sesizeze cineva?
Adrian Curaj: Inca o data, daca sunt astfel de lucruri de detaliu, probabil ca vor fi si dupa ce panelul va lucra. Daca aveam tot pachetul, anuntam, veneam si va prezentam punct cu punct toate subiectele. Este inca o luna in fata in care am chemat oamenii, au fost extraordinari, vor veni, vor lucra intens si vor veni cu raspunsuri la multe dintre problemele pe care le-ati pus.
Rep: Deci si pentru ministrul Petre Toba vom astepta o analiza de la Universitatea Nationala de Aparare „Carol I”?
Adrian Curaj:Cine are putea sa faca analiza, altcineva, daca universitatea este cea care a condus, universitatea a coordonat, universitatea si-a pus semnatura si stampila acolo? Cine ar putea altcineva? Mie mi se pare normal, este responsabilitatea si responsabilizarea celor care fac lucrul acesta. Mi se pare absolut normal.
Rep: Revenind la Gabriel Oprea. Emilia Sercan a scris recent in Pressone.ro ca Gabriel Oprea a devenit profesor universitar si coordonator de doctorate fara sa indeplineasca vreun criteriu, ca a incalcat legea. Ce masuri luati in acest caz? Ati sesizat CNATDCU?
Adrian Curaj: De ce trebuie sa sesizez eu? Evolutia didactica, academica este asociata unei universitati, se intampla la universitate, confirmarile se fac la CNATDCU. Exista lege in Romania.
Rep: Deci aici rezolvarea trebuie sa vina de la universitate sau de la CNATDCU, in cazul traseului acestuia profesional, despre care presa sustine ca este ilegal?
Adrian Curaj:Eu cred ca universitatea este cea care a asigurat, pentru oricine, traiectul academic. A mers din universitate in alta. As prefera sa nu discut cazuri anume, pentru ca scopul meu este acela de a genera un sistem clar, robust, de acum incolo. Daca personalizam, atunci ce facem? Incercam sa facem legea pentru a o aplica intr-un caz sau in altul sau prezentam un cadru normativ si un cadru institutional robust, prin care sa putem rezolva toate cazurile aparute, pentru ca pot fi foarte multe variante diverse de cazuri.
Rep: Am vazut cum un sistem intreg de verificare a plagiatelor, stabilit prin legea educatiei din 2011, a fost daramat comisie cu comisie de oamenii politici. Sistemul propus de dumneavoastra va rezista urmatorului guvern?
Adrian Curaj: Cred ca intrebarea trebuie pusa urmatorului guvern.
Rep: Din punctul dumneavoastra de vedere, al celui care il cladeste?
Adrian Curaj: Eu cred ca da, pentru ca nu trateaza diferit lucrurile, pentru ca este robust din punct de vedere al sensului responsabilitatilor, deci nu poate sa spuna nimeni ca responsabil in jocul acesta nu este universitatea. Si atunci mie mi se pare ca daca pornim de la sensul lucrurilor, de la principii, orice decizie poate fi luata, dar cred ca e mai complicata atunci cand o iei impotriva principiilor.
Rep: Din cine este format grupul de lucru?
Adrian Curaj: O sa il anunt cand se definitiveaza, inca lipsesc doua persoane.
Citeste si partea a II-a a interviului: