Sari direct la conținut

Dezbaterea Plagiatul ca stare a natiunii Liiceanu: Cazul Ponta nerezolvat a dat nastere la ctitorirea publica a furtului intelectual / Plesu: Hai sa ne depunem toti titlurile de doctor

HotNews.ro
Gabriel Liiceanu si Mircea Dumitru, Foto: Hotnews
Gabriel Liiceanu si Mircea Dumitru, Foto: Hotnews

Cazul Ponta nerezolvat „a dat nastere la ctitorirea publica a fraudei intelectual. I s-a dat astfel liber furtului intelectual”, a declarat Gabriel Liiceanu, intr-o dezbatere generata de plagiatul lui Gabriel Oprea si de cele ale studentilor sai. „Tine de interesul national ca presedintele Iohannis sa ne vorbeasca despre lucrul bine facut si sa coopteze in echipa cu care vrea sa faca constructia cea noua oameni care au ca practica frauda intelectuala?”, a continuat Liiceanu. Mircea Dumitru, rectorul Universitatii din Bucuresti, a afirmat ca marea problema pe care o avem este faptul ca o Comisie Nationala de Etica este cea decide sa ascunda adevarul. Este vorba despre comisia din subordinea Ministerului Educatiei, care i-a albit pe Ponta si pe Oprea.

  • Andrei Plesu: Singura solutie eficace pe care o pot imagina ar fi ca toti care avem doctorate cat de cat normale sa ne autosuspendam din categoria de purtator de titlu de doctor. Hai sa ne depunem toti titlurile, sa spunem ca, pana nu si le depun ceilalti, noi nu mai vrem sa le avem. Eu sunt gata sa imi depun titlul de doctor.

Grupul pentru Dialog Social (GDS) si Revista 22 au organizat marti, 8 septembrie 2015, dezbaterea Plagiatul ca stare a natiunii, moderata de profesorii Gabriel Liiceanu si Mircea Dumitru. Evenimentul a inceput la ora 17:00, iar HotNews.ro a transmis LIVE TEXT cele mai importante declaratii din cadrul dezbaterii.

Cele mai importante declaratii din cadrul dezbaterii Plagiatul ca stare a natiunii, organizata de Grupul pentru Dialog Social si Revista 22

Mircea Dumitru

Mircea Dumitru

Foto: Agerpres

Mircea Dumitru, profesor si rector al Universitatii din Bucuresti:

  • Vorbesc in calitate de profesor care coordoneaza doctorate, si nu ca rector al Universitatii din Bucuresti. Nu exprim un punct de vedere oficial al Universitatii din Bucuresti
  • Impartasesc intru totul starea de nemultumire pe care o avem cu totii in legatura cu faptele acestea deosebit de grave care ne-au fost aduse la cunostinta in ultimii ani, cu aceste plagiate ale unor oameni care in momentul de fata conduc destinele acestei tari, sunt in functii de inalta demnitate politica, dar as vrea sa pastrez un anumit echilibru atunci cand vorbim de plagiat ca stare a natiunii, pentru ca nu ar fi drept fata de zeci de tineri care isi fac doctoratul in Romania in mod onest.
  • Este vorba despre faptul ca acum cativa ani am aflat ca in urma cu 10-15 ani au fost conferite titluri de doctor, chiar la universitatea pe care eu acum o conduc – si cu siguranta ca toate aceste lucruri sunt foarte grave si nu arata deloc bine atunci cand vorbim despre cea mai importanta universitate a tarii, care este Universitatea din Bucuresti
  • Am considerat insa ca e cel mai important pentru noi, pentru a ne respecta demnitatea profesionala, sa spunem adevarul.
  • Daca vedem ca intr-adevar anumite lucrari de doctorat sunt facute dupa aceasta metoda a copierii integrale a unor texte, pe care nu le regasim in sursele bibliografice si nu sunt nici citate corespunzator in lucrarea respectiva, trebuie sa spunem acest lucru. Trebuie sa o spunem pentru ca este bine pentru universitate, este bine pentru mediul academic, pentru imaginea pe care vrem sa o cream despre cercetarea stiintifica in Romania si e bine in general pentru a le arata studentilor nostri, viitorilor doctoranzi, ca cercetarea stiintifica si doctoratele conteaza, nu se pot face copiind
  • De aceea chiar in 2012, cand a fost primul mare scandal national in legatura cu doctoratul domnului Victor Ponta, atitudinea pe care am avut-o a fost neabatuta. Si ma bucur ca am gasit un sprijin in cativa dintre colegii nostri care la vremea respectiva erau in Comisia de etica a Universitatii, unii dintre ei sunt si actualmente in aceasta comisie – am avut acel sprijin in nevoia noastra de a spune adevarul in integralitatea lui. [in 2012, Universitatea din Bucuresti a anuntat ca verdictul Comisiei sale de Etica este ca Victor Ponta a plagiat in teza sa de doctorat – n.red.]
  • Daca vorbim despre institutii care confera doctorat, si pe mine ca rector ma intereseaza in primul rand reguli institutionale care sa faca imposibil in viitor ca cineva sa obtina in aceasta maniera frauduloasa un doctorat, trebuie spus ca ne luptam cu o plaga academica care este extinsa, nu este doar in Romania
  • Am facut recent o cercetare a acestei chestiuni uitandu-ma pe cateva materiale care sunt publicate de cercetatori in Statele Unite, care arata ca in general plagiatele academice sunt in crestere, pentru ca e din ce in ce mai usor sa copiezi fara sa fii prins, si asta cu atat mai usor in Romania, unde chiar daca esti prins, de fapt nu esti pedepsit.
  • Si de fapt asta este marea problema pe care o avem aici: Faptul ca o Comisie Nationala de Etica – o comisie care potrivit legii ar fi trebuit sa fie deasupra oricarui dubiu cu privire la onorabilitate si la judecata ei – este aceea care decide sa ascunda adevarul
  • Temerea pe care au avut-o in 2011 guvernantii nostri cand au reiterat aceasta norma juridica potrivit careia demnitarii nu pot fi judecati decat de Consiliul National de Etica s-a dovedit a fi complet nefondata: la noi, cel putin in cazul Universitatii din Bucuresti, nu Universitatea din Bucuresti care a conferit aceste titluri a ales sa ascunda adevarul, ci chiar Consiliul National de Etica, care s-a dovedit a fi subordonata din punct de vedere politic ministrului
  • Ar trebui sa avem in vedere intarirea autonomiei universitare, corelata cu raspunderea academica. Un demers pe care Universitatea din Bucuresti isi propune sa il faca chiar in aceasta toamna este acela de a inainta o initiativa parlamentara prin care aceasta reglementare sa fie retrasa – reglementarea potrivit careia doar Consiliul National de Etica poate sa judece doctoratele si lucrarile stiintifice ale demnitarilor
  • Trebuie in prima instanta lasata aceasta judecata etica universitatilor. Chiar daca, in momentul de fata, doar Universitatea din Bucuresti a avut demnitatea si curajul sa faca acest exercitiu al onestitatii, trebuie universitatile sa fie puse in aceasta situatie, pentru ca in felul acesta se dezvolta si raspunderea lor sociala si academica
  • Sigur ca au fost suspiciuni de plagiat in doctorate sau chiar de dovezi de plagiat in doctorate la alte universitati sau institute si ele au ales sa nu se pronunte asupra acestor chestiuni si sa nu dea seama asupra a ceea ce s-a intamplat.
  • In cazul nostru, al Universitatii din Bucuresti, nu este nicio vendeta cu trecutul, nu avem nicio problema cu colegii nostri care acum 10-15 ani au ales sa confere titluri de doctorat in conditii care sunt oneroase din punct de vedere moral. Dar daca vrem sa intarim calitatea invatamantului si a cercetarii stiintifice, trebuie sa luam act de aceste lucruri si sa impunem o legislatie specifica acestui domeniu prin care sa impiedicam sa se mai intample astfel de lucruri
  • O chestiune colaterala, dar care tine tot de moralitatea cercetarii, pe care vreau sa o pun in discutie este aceea legata de posibilitatea ca cei care sunt in detentie sa scurteze detentia cu o luna de zile daca produc o lucrare de cercetare stiintifica. Asa se face ca, in momentul de fata, in Romania exista oameni care au fost capabili sa scrie 5 carti intr-un an, in domenii foarte diferite, care n-au nicio legatura cu ceea ce au facut acesti oameni in viata, cu profesia lor. Aceasta este o rusine. 
  • Daca vrem ca cercetarea stiintifica sa nu fie deformata, trebuie sa impunem de asemenea o legislatie prin care astfel de lucruri sa nu mai fie posibile, prin care sa nu iti poti cumpara o luna de libertate cu o pretinsa lucrare stiintifica
  • Problema de etica academica si de etica a cercetarii stiintifice nu este doar o problema a rectorilor, a presedintilor de comisii de etica sau a ministrilor educatiei. Este o problema a tuturor profesorilor, pentru ca sistemul de educatie este asa cum profesorii pot, doresc si vor sa il faca. Si numai prin aceasta coalitie pe care incercam acum sa o realizam impreuna cu marile universitati de cercetare din Romania credem ca vom putea sa instauram un regim legislativ prin care cercetarea in mediul academic sa fie mult mai curata, din punctul de vedere al eticii si al deontologiei profesionale
  • Cred ca astazi, totusi, cu regulile noi care exista in scolile doctorale din Romania, cazuri din acestea flagrante de plagiate ordinare, cum sunt cele despre care vorbim aici, nu mai pot sa apara sau nu ar mai trebui sa apara in conditiile noi ale legislatiei.
  • In legea educatiei se spune ca rectorul universitatii poate sa retraga titlul. Dar acel carton are in spate un ordin al ministrului, pe care nu il poate retrage rectorul
  • Universitatile, chiar daca au fost la inceput suspecte ca ar putea sa acopere aceste lucruri, pot sa invete si sa isi exercite cu responsabilitate aceasta autonomie
  • Asta este pasul pe care avem intentia sa le facem: sa se schimbe legea.

Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu

Foto: Hotnews

Gabriel Liiceanu:

  • Nu discutam daca suntem in ton cu lumea la nivelul plagiatului, ci care este originalitatea sau exceptionalismul plagiatului doctoral in Romania in clipa de fata. In cele ce voi spune ma voi stradui sa arat in ce constau premierele pe care le-a inregistrat Romania in acest domeniu al plagiatului
  • Sunt de acord cu Mircea Dumitru, se plagiaza, vorba lui Ioan Rus, de pe vremea lui Aristotel. Ioan Rus asa a explicat, cu Victor Ponta, ca daca se plagia din vremea lui Aristotel…
  • Noi traim cu adevarat o situatie cu o capacitate de a ne soca cum cred ca nu traieste in clipa de fata nicio alta patura intelectuala in nicio alta tara din lume
  • Intalnirea de asta seara s-a petrecut in urma unei treziri. S-a intamplat ca miercuri-joi sa citesc materialele publicate in HotNews.ro ale doamnei Emilia Sercan, ale lui Dan Tapalaga, ale lui Vlad Mixich, si desi eram covarsit pe cont propriu de ceea ce aflasem deja – dar subiectul era destul de trecut in umbra si inconjurat cu o grijulie tacere de majoritatea ziaristilor – datorita acestor doamne si domni pur si simplu mi-a fost rusine ca pot sa-mi vad mai departe de treaba care ma preocupa in clipa aia.
  • Le multumesc acestor putini ziaristi care isi fac in continuare rolul de a ne tine treji.
  • Vreau sa va spun ceva despre cazul Ponta ca ctitor a ceea ce se intampla acum si despre cele 4 premiere mondiale pe care le traim in clipa de fata prin starea plagiatului in Romania
  • Atunci cand elita politica a unui popor e formata majoritar din plagiatori, atunci poti vorbi despre plagiatul ca stare a natiunii
  • Voi vorbi despre paradoxul nevoii de e avea titluri academice la politicieni, despre Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul” si despre Interesul National
  • Cazul Ponta nerezolvat atunci, dupa o batalie destul de incrancenata pe care a dat-o cel putin intelectualitatea cu clasa politica, a dat nastere la ctitorirea publica a fraudei intelectual. I s-a dat astfel liber furtului intelectual. Furtul intelectual s-a rostogolit si a fost asimilat in mod firesc, de societate, ca un lucru care nu trebuie gandit ca ceva complet iesit din comun. Dar lumea nu simte ca furtul intelectual este echivalent cu orice furt de pe lume si ca singurul fapt care il deosebeste este ca nu se vede ce furi. Exista lucruri care nu se vad, dar se poate fura creativitatea, inteligenta si timpul cuiva si este un furt pentru ca poti sa obtii avantaje fara sa fi depus nicio munca pentru asta. Este vorba despre furt ordinar
  • Este vorba despre o infractiune ca la carte. Faptul ca in Romania ea nu este tratata asa in Codul Penal, e o alta chestiune.
  • Pentru ca acest caz al lui Victor Ponta a fost nesanctionat public, el a deschis calea catre ceea ce traim astazi. Am scris la un moment dat un text care se numea Fie-va mila de noi, domnule Ponta!„. Imi vine sa-l scriu din nou: Fie-va mila de noi si nu ne lasati sa cadem pe mainile plagiatorilor care s-au nascut din mantaua dumneavoastra, pentru ca sunt mult mai teribili.
  • In ce consta premiera plagiatelor pe care le traim acum, in speta plagiatul semnalat in presa al lui Gabriel Oprea si plagiatele doctoranzilor sai: patru tipuri de premiere mondiale se inregistreaza cu aceste cazuri.
  • Primul: nicaieri pe lume un doctor plagiator n-a devenit conducator de doctorate plagiate. Altfel spus, nicaieri pe lume nu s-a nascut un lant al fraudei intelectuale de o asemenea anvergura. Daca nu ma insel, un om care si-a luat titlul de doctor si care e profesor universitar, trecand peste faptul ca are grade supreme in armata Romaniei, a dat doctorate – pe baza titlului de profesor obtinut cu un doctorat fraudat – cu alte cinci persoane care la randul lor au plagiat. Asta este lantul fraudei intelectuale care s-a creat in orizontul Ponta.
  • Al doilea lucru de premiera mondiala: Comisiile de etica academica infiintate de fraudatori – in speta de oamenii din guvern pentru demnitarii din guvern, in speta pentru Victor Ponta – Consiliul National de Etica, in loc sa sanctioneze frauda si furtul intelectual, il acopera. Altfel spus, intr-o comisie de etica de acest tip, etica devine acoperitoare de furt si nu sanctionatoarea morala a furtului
  • A treia premiera mondiala pe care am detectat-o eu: autorul plagiat devine solidar cu plagiatorul. Este imposibil sa-l convingi pe omul plagiat sa accepte ca i s-au furat zeci de pagini. Se naste aici un raport extrem de straniu, seniorial. Un om care scrie o carte are un raport special cu ea, unul erotic in sens larg. Noica spunea „copiii mei” cand vorbea despre cartile lui. Pai ce, iti dai copilul sa il foloseasca altul? Ce sunt lucrarile de doctorat? Le ia fiecare si le copiaza cu acordul autorului lor? Ce raporturi se nasc intre plagiator si cel care a acceptat sa i se fure lucrarea? Daca nu ma insel, in cazul generalului Oprea autorul plagiat era chiar conducatorul de doctorat
  • Ultimul lucru pe care il consider o premiera a plagiatului: cuvantul demnitar (vrednic de) devine un agent de frauda. Demnitarul, care trebuie sa straluceasca prin onoarea si tinuta lui in ochii celorlalti, este cel care fura
  • Paradoxul nevoii de titlu academic: Mi-am pus intrebarea, cum si-au pus-o si ziaristii de la noi, de ce au nevoie oameni din elita politica neaparat de titluri de doctor? De ce apetitul de titlu? Pentru ca oamenii politici au nevoie de onorabilitate intelectuala. Si numai faptul ca o revendica cu orice pret si in formele astea presupune ca vor sa obtina ceva ce din capul locului nu au.
  • Si stai si te gandesti: in secolul al XIX-lea, la noi, si in interbelic, oamenii care ajungeau in elita politica erau oameni care veneau cu doctorate luate in cele mai stralucite centre universitare ale lumii. Aveai doctoratul, aveai consacrarea academica, puteai sa indeplinesti o functie de stat inalta. La noi a devenit invers: este nevoie sa ajungi intai in elita politica si pe urma trebuie sa-ti iei repede un titlu de doctor.
  • Care om politic are timp, facand politica de dimineata pana seara, sa stea in biblioteca si sa cerceteze vreme de 5 ani?
  • Pericolul pe care il traim, dupa mintea mea: daca un serviciu de informatii isi face o academie si daca elita politica a tarii incepe sa fie formata din cei care trec prin academia serviciilor secrete, inseamna ca serviciile secrete furnizeaza prin academia lor compozitia elitei politice. Asta e iarasi o premiera mondiala.
  • In America, elita oamenilor politici trece pe la MIT. In Franta, trece pe la Ecole nationale d’administration. La noi, trece pe la Academia SRI-ului? Va imaginati cum ar arata elita politica a Americii trecuta printr-o academie a FBI-ului? De ce e nevoie de asa ceva? De ce e nevoie ca gradele militare sa aiba titluri de doctor?
  • Bugetul pe care il are aceasta institutie (Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul”) este platit din banii nostri. Indemnizatiile membrilor acestei academii ad-hoc sunt platite de noi. Bursele acestor doctori care isi plagiaza lucrarile sunt platite de noi, vreme de 3 ani.
  • Personajul care ne-a declansat aceasta discutie este Gabriel Oprea. Si intrucat lozinca sub care apare pe scena publica si isi impune prezenta este sintagma „Interesul national”, mi se pare o grozavie ca in momentul de fata tine de interesul national ca dupa un prim-ministru plagiator sa ai un viitor nou prim-ministru – caci asa se vantura ideea – din nou plagiator
  • Tine de interesul national sa schimbi un prim-ministru plagiator cu altul? Tine de interesul national ca apropiatii si colaboratorii sa fie rasplatiti la randul lor cu titluri doctorale si cu cele mai inalte decoratii ale statului?
  • Tine de interesul national ca astfel de oameni sa vorbeasca despre interesul national?
  • Tine de interesul national ca presedintele Iohannis sa ne vorbeasca despre lucrul bine facut si sa coopteze in echipa cu care vrea sa faca constructia cea noua oameni care au ca practica frauda intelectuala?
  • Tine de interesul national sa ne nastem noua pace sociala cu asemenea personaje? Tine de interesul national sa fim reprezentati de oameni care fura?
  • Astea sunt intrebarile pe care, cu buna-credinta, cred ca si le pune orice om.
  • Regula jocului democratic imi spune mie un lucru simplu: am dreptul sa ma consider in permanenta slujit si reprezentat. Sa pretind si sa nu accept asemenea lucruri.
  • Daca se pregatesc guverne pe pielea noastra in continuare, atunci lucrul obligatoriu pentru noi este sa nu tacem.
  • Daca noi avem nevoie sa ne trezim din 4 in 4 ani, la alegeri, sa stiti ca vom termina prin a fi incalecati
  • Ideea de a ne strange aici, iar de partea cealalta sa ni se rada in nas – nu se poate termina asa jocul asta. Asa cum ei sunt elita politica – ei conduc tara, nu excelenta politica, ci puterea politica, noi suntem elita celor care au votat.

Andrei Plesu

Andrei Plesu

Foto: Agerpres

Andrei Plesu:

  • Si eu m-am gandit ca, la atatea intunecimi despre care am vorbit, sa incerc sa vorbesc pozitiv. Eu detest ideea de gandire pozitiva, o spun de cate ori am ocazia. Si il citez pe scriitorul maghiar Peter Esterhazy, care a zis odata ca „gandirea pozitiva e opusul gandirii”
  • Dar m-am gandit si eu ca stim cat e clasa politica in general de dispretuitoare fata de intelectuali.
  • In acest efort de a capata titluri academice, se ascunde si un fel de idee subinteleasa ca titlul academic inseamna totusi ceva. Exista o onorabilitate a titlului academic, a meritului academic.
  • Asta mi-a adus aminte de o secventa din minunatul film al lui Walt Disney – Cartea in junglei, in care, cum stiti, un cimpanzeu danseaza si spune: „I want to be like you!”.
  • E ceva in aceasta aspiratie la onorabilitatea academica care e incurajator. E o iubire-ura pentru categoria care are acest titlu si care il tine numai pentru ea. Sa avem toti acest titlu! Este si o tema democratica aici. De ce numai unii sa aiba titluri? Nu suntem intr-o lume a egalitatii? Nu vrem sa fim cu totii? Ce e discriminarea asta?
  • Prin urmare, vad si ceva de ordinul asta, in care dispretul, dar in acelasi timp o subversiva nevoie de a achizitiona ceea ce cei dispretuiti au spune ceva. E un pas inainte.
  • As continua adaugand o vorba pe care o spunea mereu inainte de ’89 un mare critic literar al nostru, care a disparut intre timp, Lucian Raicu. De cate ori se discutau teme grave si se faceau analize complexe – cum am facut si noi in seara asta – Lucian Raicu spunea: „Da’ de ce nu vorbim si de prostie?” Pentru ca in toata povestea asta exista si o componenta uriasa de prostie.
  • Cat de prost trebuie sa fii, sau de nebun, sau de lacom ca sa nu iti dai seama ca pana la urma tot o patesti?
  • Forma asta de prostie a aparut in jurul scandalului Ponta, cand el insusi si ministreasa lui de invatamant, doamna Andronescu, au explicat incidentul spunand ca la data cand si-a facut el doctoratul nu era inca o lege a ghilimelelor.
  • Ideea ca citarea s-a inventat in 2012 merita un doctorat. Asta inseamna ca nici dl Ponta, nici dna Andronescu nu au o idee clara despre cum se face nu un doctorat, despre cum se face un text publicabil; ca trebuie sa citezi, sa te referi la surse. Deci e aproape o inocenta aici.
  • Eu anticipez inca doi pasi de aici incolo. Asta a fost faza pe doctorate. Urmeaza faza pe brevete. Eu va asigur ca va aparea la un moment dat ideea ca e bine, ca sa fii ministru, sa ai si un brevet de inventie, ceva. O sa avem brusc generatii de demnitari inventatori.
  • Faza finala va fi faza pe Academie. Se va umple Academia de inventatori si doctori din politica. Sunt unele incercari si unele reusite chiar, dar ma asteptam la o navala mai substantiala. Inca nu s-a intamplat, inca suntem la nivel de relatii mici.
  • Eu nu imi fac iluzii, desi incerc sa gandesc pozitiv, ca chiar si aceasta foarte utila intalnire va avea consecinte substantiale.
  • Va spun ce se va intampla: o sa apara niste emisiuni in care se va vorbi despre faptul ca dl profesor Mircea Dumitru, dl profesor Liiceanu, eu insumi suntem niste plagiatori ordinari si avem tupeul sa vorbim de plagiatele altora.
  • Eu nu vad o iesire din chestia asta. Mai exista si tema: domne’, ce-are poporul cu plagiatele? Stiu ei, votantii, ce e aia plagiat? Ii intereseaza pe ei sa fie titluri corecte? Altele au ei in sufletele lor.
  • Singura solutie eficace pe care o pot imagina, dar imi dau seama ca e utopica, ar fi, si fac aceasta propunere cu modestie in seara asta: ca toti care avem doctorate cat de cat normale sa ne autosuspendam – asta e formula la moda acum – din categoria de purtator de titlu de doctor. Hai sa ne depunem toti titlurile, sa spunem ca, pana nu si le depun ceilalti, noi nu mai vrem sa le avem.
  • Eu sunt gata sa imi depun titlul de doctor.
  • Cu aceasta propunere, va doresc un week-end placut!

Andrei Oisteanu in studioul HotNews.ro

Andrei Oisteanu

Foto: Hotnews

Andrei Oisteanu:

  • Ca membru in consiliul director al GDS m-am ocupat si eu, cu colegii mei, de organizarea acestei intalniri si, cu acest prilej, ne-am gandit pe cine sa invitam.
  • Regula a fost: invitam pe toata lumea, inclusiv Ministerul Educatiei, inclusiv Academia Nationala de Informatii, inclusiv Gabriel Oprea, inclusiv presedintia prin presedinte sau printr-un consilier al domniei sale.
  • Nu a venit niciunul dintre ei.
  • Dar de la Academia Nationala de Informatii am primit un raspuns, in care ni se spune ca nu este vorba chiar despre un rector al Academiei Nationale, ci de comandantul Academiei Nationale de Informatii – ceea ce spune multe. In final, spune ca: nu vom putea participa la aceasta intalnire pentru ca plagiatul de doctorate se situeaza in afara ariilor de competenta stiintifica a Academiei Nationale de Informatii.

Marian Popescu

Marian Popescu

Foto: Agerpres

Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica Universitatii din Bucuresti:

  • Vorbim de un mecanism al complicitatii care nu are antecesorul in dl Ponta, ci in tovarasa Elena Ceausescu. Acolo a fost pus la punct un mecanism de fabricare de titluri. S-au obtinut titluri universitare, cei care au lucrat pentru tovarasa Ceausescu au beneficiat de avantajele sistemului
  • Aceste cazuri dezvolta un cancer in mediul academic. Realitatea este dura. Universitatea accepta greu sa vorbeasca in public despre plagiat, facultatile noastre sunt timide in a semnala astfel de cazuri
  • Unul dintre rosturile universitatii este sa dezvolte o cultura a preventiei plagiatelor
  • Problema e ce faci cu acei copii, care de fapt sunt cei educati
  • Noi trebuie sa ne gandim la studentii nostri in primul rand. Asa cum mi s-a intamplat si mie in 2012, dupa ce freba afacerii Ponta a inceput sa slabeasca, o mare problema a fost prima saptamana de cursuri: trebuia sa ma uit in ochii studentilor si multe priviri erau intrebatoare. N-am mai patit asa ceva
  • Universitatea din Bucuresti incearca totusi sa determine schimbari de legislatie, care ar putea antrena schimbari in mediul universitar infestat
  • Pentru mine, cazurile acestea de plagiat care se refera la demnitar sunt ceva care iti arata ca un mecanism cancerigen e instalat in ceva care se numeste nu stiu de ce elita politica
  • Aceasta este o clasa moarta, insa, la fel ca la Ionesco, acest cadavru trebuie ingropat.
  • Am dubii ca componenta CNE publicata pe site este reala. Si atunci cine a luat decizia? Parerea mea este ca comisia de experti a acestui consiliu nu a efectuat o analiza
  • Ar trebui sa determinam ca membri ai clasei politice sa vada ca acest cancer este extirpat

Emilia Sercan:

  • Nici prin gand nu mi-a trecut cand am gasit teza de doctorat al lui Gabriel ca voi ajunge sa scriu despre atatea plagiate
  • Toata lumea tace pe acest subiect. Presa a fost suspect de tacuta
  • Parte a societatii civile nu a reactionat
  • Imi aduc aminte de 2004, cand scriam alte anchete despre premierul protejat la vremea respectiva. Despre Adrian Nastase la vremea respectiva s-a putut scrie. Beuran, ministrul Sanatatii, cu plagiat, si-a dat demisia in epoca opaca a lui Adrian Nastase
  • Acum nu se intampla nimic.
  • Am fost motivata sa fac aceste dezvaluiri pentru ca eu insami am un doctorat la care am muncit mai bine de 3 ani

Dan Tapalaga:

  • Multumesc Emiliei Sercan ca a salvat onoarea jurnalismului de investigatie in Romania
  • Mai avem o premiera: e pe picior de plecare un premier plagiator, dar vine unul si mai bun decat el. Va fi primul premier plagiator care si-a decorat propria secretara de 3 ori: 2 presedinti i-au acordat decoratii, printre care si cea mai inalta distinctie in stat secretariei
  • Plagiator a mai fost, dar asta care vine, vine si cu o secretara decorata si plagiatoare
  • Tara asta are totusi militari morti in teatrele de operatiuni, judecatori, procurori care si-au facut datoria. Astia nu sunt decorati, din cate stiu.
  • Sunt ingrozit de rasturnarea uluitoare de valori in tara asta
  • Sunt prea multi cei care nu ar trebui sa ne conduca si totusi ne-au condus
  • Meritul pentru aceste anchete ii apartine exclusiv Emiliei Sercan

Liviu Papadima:

  • In nefericitul caz Ponta, s-a reprosat Universitatii din Bucuresti ca nu a promovat mai inisistent in spatiul public gravitatea delictului. Nu am facut-o pentru ca am considerat ca nu este datoria noastra. Datoria noastra este sa spunem adevarul.
  • Avem in interiorul universitatii oameni implicati in politica
  • Suntem printre putinele universitati care nu au avut in ultimii 12 ani o conducere arondata politic.
  • Stim ca aceste diplome au fost emise de Universitatea din Bucuresti. Deosebirea este in ce masura universitatile sunt capabile sa isi recunoasca greselile si sa isi schimbe pozitia fata de un anumit domeniu de activitate
  • Universitatea introduce un larg pachet de masuri preventive anti-plagiat
  • Vrem sa tratam orice doctor sau doctorand la fel, indiferent daca este premier sau simplu cetatean din punct de vedere al pozitiei politice
  • Ne gandim sa introducem aceasta initiativa pe calea initiativei civice. Vrem sa ne asumam acest lucru si va fi un moment al adevarului pentru climatul universitar din Romania. Sa vedem in ce masura profesorii si studentii din Romania sustin acest lucru

Mihaela Miroiu:

  • In 2004, am facut o cercetare in 13 universitati din Romania si peste 60% dintre profesori cunosteau cazuri de plagiat in universitate. Dar au plasat plagiatul pe locul 7 intr-un clasament al problemelor.
  • El nu trece drept un lucru complet nepermis in viata academica. E un lucru dureros
  • Problema este ca exista o capacitate uluitoare sa transformi orice intreprinde bine-intentionata. Dupa aceasta cercetare, ministrul Miclea a dat o ordonanta pentru intorducerea codurilor de etica in universitati. O vreme a fost un scandal foarte mare, dupa care fiecare universitate si-a selectat din acel cod ce i-a convenit
  • Un alt lucru la care lumea spera este CNATDCU. Eram vicepresednta comisiei de stiinte sociale cand era cazul Ponta si am solicitat cercetarea tezei. CNATDCU a fost desfiintat cu 2 minute inainte sa se pronunte asupra plagiat si sa retraga acest titlu. Dupa care a fost populat cu cu totul altfel gen de personaje, mai sunt si persoane onorabile
  • Deci la ora actuala nu mi se mai pare nici CNATDCU o solutie. Cred ca decizia trebuie sa ramana la universitati. Ramane sa-si aleaga daca vrea sa fie onorabila
  • Anatema care cade pe noi toti si pe doctoranzii nostri din cauza tolerantei la acest fenomen este teribila
  • La ora actuala, aceasta cleptocratie intelectuala defileaza in fruntea tarii legitimand-o prin nesimtirea grobiana si facem ca o societate din care lumea vrea sa fuga
  • Ce ar insemna ca pe 1 octombrie sa spunem ca Vrem universitati libere de furt intelectual si sa iesim in fata Guvernului si sa spunem ca vrem Guvern liber de hoti

Organizatorii dezbaterii au anuntat urmatoarele, in invitatia la eveniment:

Plagiatul doctoral a devenit epidemic in Romania. In premiera mondiala, in tara noastra, doctori cu lucrari plagiate au devenit conducatori ai unor lucrari de doctorat la randul lor plagiate. In premiera mondiala, in tara noastra, institutiile si comisiile de etica chemate sa sanctioneze furtul intelectual il acopera si il cautioneaza. In premiera mondiala, in tara noastra, furtul academic, si nu integritatea morala si profesionala ceruta demnitarilor, caracterizeaza persoanele care ocupa functii de conducere in institutiile statului.

In loc sa demisioneze ca impostori si sa dispara de pe scena publica, acestia se impauneaza cu titluri obtinute prin frauda si, ramanand nesanctionate, construiesc o lume asezata pe furt, subrezesc viata morala a societatii si ne surpa increderea in viitorul tarii„.

Informatii de context

Evenimentul s-a desfasurat dupa ce o ampla analiza sub semnatura Emiliei Sercan publicata de HotNews.ro a dezvaluit ca premierul interimar din iulie 2015 – Gabriel Oprea, acum vicepremier, a plagiat in teza sa de doctorat sustinuta in anul 2000 la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti.

Plagiatul a fost confirmat si de o analiza separata realizata in nume personal de catre profesorul Marian Popescu, presedinte al Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti.

Consiliul National de Etica din subordinea Ministerului Educatiei – deci si din subordinea premierului interimar de atunci Gabriel Oprea – a decis in timp record de la sesizare ca Gabriel Oprea nu a plagiat.

Aceeasi institutie a infirmat, in urma cu 3 ani, primul plagiat al unui premier roman. CNE a sustinut ca Victor Ponta nu si-a plagiat teza de doctorat, desi CNATDCU si Universitatea din Bucuresti au concluzionat in doua analize separate ca Victor Ponta a plagiat. Ministerul Educatiei a luat de fiecare data in considerare verdictul CNE, nu al celorlalte institutii.

Citeste si:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro