Valentin Jucan, despre propunerea sa de sprijin pentru unele posturi TV: Situatia grava in care se afla televiziunile reclama situatia de urgenta / Nu putem vorbi despre discriminare intre media

Valentin Jucan, membru CNA care a surprins, marti, cu o scrisoare deschisa prin care propune sprijinirea televiziunilor private inclusiv cu bani de la cablisti, printr-un fond care sa fie infiintat prin ordonanta de urgenta, apreciaza ca „situatia grava in care se afla televiziunile reclama situatia de urgenta”. El spune ca nu intentioneaza sa faca o discriminare intre TV si alte medii, dar ca, in calitate de membru CNA, nu se poate pronunta decat in domeniul audiovizual. Valentin Jucan a raspuns intrebarilor HotNews.ro legate de proiectul sau, ce a starnit aprecierea unor statii TV, dar si critici sau semne de intrebare legate de oportunitatea unei astfel de initiative.

• Citeste mai multe despre propunderea lui Valentin Jucan de sprijinire a televiziunilor
• Citeste reactia premierului Victor Ponta la propunerea lui Valentin Jucan: „e de principiu corecta”
  

Rep.: Avand in vedere ca nici CNA, nici membrii sai nu au drept de initiativa legislativa, in ce calitate si cu ce scop ati formulat propunerea de ordonanta de urgenta pentru modificarea legii audiovizualului? E doar o propunere, iar guvernul nu e obligat in niciun fel sa o ia in seama…

Valentin Jucan: Desi CNA nu are drept de initiativa legislativa, obligatiile pe care le au membrii Consiliului, in calitatea lor de garanti ai interesului public, obliga la a formula puncte de vedere sau propuneri pe care sa le inainteze Parlamentului – prin Comisiile pentru cultura, sau oricaror institutii care pot contribui la imbunatatirea calitatii mediului audiovizual din Romania.

Am propus tema fiscalizarii presei si in cadrul Consiliului, dar fara rezultat. Distinsii mei colegi nu au considerat finantarea presei ar fi cauza problemelor din audiovizual. Consider ca CNA a depasit de mult timp faza de “jandarm” al moralitatii publice. Simpla supraveghere a televiziunilor si radiourilor in sensul respectarii legii si – eventual – amendarea acestora nu mai este de actualitate. Activitatea CNA trebuie sa fie redirectionata catre cauzele derapajelor si preventie.

Intr-adevar, propunerea pe care am transmis-o nu presupune o reactie obligatorie din partea Executivului. Gravitatea problemelor ridicate obliga, insa, la o reactie din partea Guvernului, in regim de urgenta.

Rep.: De ce propuneti modificarea Legii audiovizualului prin ordonanta de urgenta, avand in vedere ca OUG sunt considerate un instrument abuziv de legiferare?

V. J.: Am ales sa ma adresez Guvernului, cerand in acelasi timp sustinere din partea Presedintelui Romaniei, din motive obiective. Situatia grava in care se afla televiziunile reclama situatia de urgenta.

In perioada urmatoare, Guvernul Romaniei va trebui sa adopte o Ordonanta de urgenta care are ca obiect modificarea Legii audiovizualului, in sensul sprijinirii procedurii de trecere a televiziunilor la sistemul digital. Acest moment este oportun pentru introducerea textului pe care il propun. In ceea ce priveste posibilitatea de a ma adresa comisiilor pentru cultura, am considerat ca este o procedura de lunga durata, cu atat mai mult cu cat in acest moment este demarata procedura de modificare a Legii audiovizualului in regim de urgenta, pentru introducerea posibilitatii demiterii presedintelui CNA.

In acest moment, aceasta procedura se afla intr-o etapa in care nu mai pot fi adaugate propuneri, acestea putand fi introduse in faze finale, in plenul Camerelor. Cred ca o astfel de abordare nu prezinta garantii pentru pastrarea sensului propunerii mele. De asemenea, introducerea propunerii pe care am formulat-o, intr-o astfel de faza, nu ar putea prilejui dezbateri parlamentare consistente, constructive. Nu consider ca Ordonantele de urgenta sunt abuzive atata timp cat acestea sunt adoptate in situatii care necesita masuri urgente.

Rep: De ce credeti ca modificarea Legii audiovizualului prin OUG ar fi oportuna in conditiile de fata, avand in vedere istoricul interventiilor guvernului in piata media prin intermediul unor OUG (ex.: OUG 35/2013, introdusa fara niciun fel de dezbatere si care a dat complet peste cap piata TV)?

V.J.: Daca in trecut Guvernul nu a fost inspirat sau chiar a folosit metoda Ordonantei intr-o forma care a demonstrat rea-credinta, nu inseamna ca acum, acelasi Guvern, nu poate adopta o Ordonanta care sa ajute spatiul audiovizual.

Rep.: De ce propunerea de OUG include o discriminare in piata media, intre posturile din top 10 must carry si celelalte posturi, respectiv intre TV si celelalte media (presa scrisa, online, radio)?

V.J.: Daca fondul audiovizual este constituit din sume provenite de la distribuitorii de servicii audiovizuale (cablistii), cum ar putea fi folosite aceste sume de entitati care nu au legatura cu zona din care provin fondurile? Presa scrisa nu reprezinta spatiu adiovizual, iar presa online si radio nu se regasesc in serviciile de „cablu”. Am, insa, o propunere si pentru sustinerea televiziunilor si radiourilor locale si regionale.

Rep.: De ce ar trebui sa suporte cablistii un cost semnificativ pentru a sustine televiziunile incluse in must-carry?

V.J.: Cablistii nu vor suporta un cost suplimentar. Procentul de 5% este deductibil si se calculeaza din profitul ramas dupa plata TVA.

Rep.: Cum ati ajuns la procentul de „5% din veniturile realizate de distribuitorii care retransmit servicii de programe de televiziune prin retele de comunicatii electronice”? Ce criterii ati folosit pentru a ajunge la acest procent?

V.J.: Este un procent care constituie un echilibru intre necesitatile financiare ale televiziunilor si sumele care pot fi considerate deductibile din punct de vedere al colectarii taxelor la stat.

Rep.: Considerati ca televiziunile generaliste si de stiri/dezbatere au o contributie mai mare, prin materialele lor, la informarea publicului decat au alte institutii media publice si private – presa scrisa, online, radio, care de multa vreme sunt principala sursa de informatii (investigatii, reportaje, interviuri relevante) pentru televiziunile mentionate, in special pentru cele de stiri?

V.J.: Proiectul pe care il propun NU are intentia de a discrimina zonele de presa despre care faceti vorbire. Asa cum va spuneam, CNA reglementeaza zona audiovizuala, iar ca membru al Consiliului nu ma pot pronunta pe alte problematici. Repet, am o propunere si pentru sustinerea televiziunilor si radiourilor locale si regionale. O voi face publica in perioada urmatoare.

Sintetizand proiectul, e un schimb intre cablisti si televiziuni, adica „eu te sprijin si tu imi furnizezi calitate”. E o chestiune reciproc avantajoasa, nu e pe principiul sa luam de la unii ca sa dam la ceilalti. Apoi, de ce e vorba, in proiectul propus, despre aceste televiziuni? Pentru ca acestea sunt principalele televiziuni, primele din top 10 must carry, pe care toti cablistii le retransmit. Daca aceste televiziuni nu s-ar regasi in grilele tuturor cablistilor, s-ar crea un vid de informare publica. Eu nu spun ca celelalte televiziuni nu furnizeaza informatie, dar acestea sunt televiziunile majore. De aceea nu putem vorbi despre discriminare, cu atat mai mult cu cat radiourile nu fac parte din zona de activitate a cablistilor, nici presa din mediul online sau presa scrisa.

Daca aceste sume ar putea fi intr-o forma sau alta alocate si altor zone din presa, iar noi printr-un text de act normatv le-am exclude, atunci ar putea vorbi despre discriminare. Daca ar exista un sprijin de la buget, doar pentru televiziuni, ar fi discriminare. Dar asa cum am propus eu nu are cum sa fie. Nu ai cum sa iei bani de la cablisti si sa-i dai unui site de stiri. Din start, sursa clarifica de ce nu este discriminare.

Rep.: Credeti ca audienta mai mare in cazul televiziunilor (indiferent de cum este ea facuta) este un argument suficient pentru o diferentiere in fata legii intre unele televiziuni si celelalte institutii media?

V.J.: Argumentul pe care il vom folosi in aplicarea propunerii formulate este performanta si respectarea valorilor morale si educativ culturale.

Rep.: Credeti ca initiativa poarta sau nu poarta riscul unor abuzuri legislative, fiind adresata unor factori politici?

V.J.: Politicul trebuie sa isi asume reformarea statului, incepand cu presa. Cine altcineva sa o faca daca nu Parlamentul sau Executivul?

Rep.: Cum apreciati reactia premierului Ponta la aceasta initiativa? Va asteptati la o astfel de reactie?

V.J.: Apreciez ca Primul-ministru a acceptat in principiu propunerea mea. Astept sustinerea pe care a declarat-o si dezbaterile pe aceasta tema fundamentala: consolidarea presei din Romania si prin ea a constiintei colective fata de reformarea statului.