Laserul de la Magurele. Nicolae Zamfir, directorul proiectului stiintific: Lucrarile de constructie a cladirii au deja o intarziere de un an. Constructorul tergiverseaza lucrarile
Constructia cladirii de la Magurele care va adaposti cel mai puternic laser din lume inregistreaza deja o intarziere de un an, a declarat pentru HotNews.ro directorul proiectului, Nicolae Zamfir. Acesta a acuzat autoritatile si constructorul Strabag ca “tergiverseaza lucrarile”. Directorul ELI-NP a explicat pentru HotNews.ro ca, dupa ce Apele Romane au eliberat anul trecut avizul pentru realizarea celor peste 1.000 de pompe geotermale care vor asigura energia centrului de cercetare, antreprenorul a intarziat sa indeplineasca conditiile din acest aviz. Termenul pentru terminarea cladirii este finalul anului 2015.
HotNews.ro urmareste pas cu pas etapele pe care le parcurge Laserul de la Magurele – cel mai mare proiect stiintific din Romania, in sectiunea Monitorizari Proiecte de infrastructura. HotNews.ro monitorizeaza astfel modul in care se deruleaza proiectele din Romania care au finantari importante, proiecte pe care le-am impartit in urmatoarele categorii: proiecte aflate in constructie, proiecte in curs de licitare, proiecte aflate in pregatire, proiecte finalizate si proiecte blocate sau ramase pe hartie. Astfel, cititorii HotNews.ro pot vedea cat intarzie marile proiecte, fata de termenele anuntate.
Nicolae Zamfir
Foto: Agerpres
Ca parte a acestei initiative, HotNews.ro l-a contactat pe directorul proiectului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), Nicolae Zamfir, care este si directorul Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” de la Magurele.
Acesta a declarat pentru HotNews.ro ca autoritatile si constructorul Strabag “tergiverseaza lucrarile” si ca, in consecinta, constructia cladirii de la Magurele inregistreaza deja o intarziere de un an. Concret, in septembrie 2014 Administratia Nationala Apele Romane a acordat – cu o intarziere de 11 luni care a antrenat si alte intarzieri in cadrul constructiei civile – avizul de care constructorii aveau nevoie pentru realizarea celor peste 1.000 de pompe geotermale care vor asigura energia centrului de cercetare. Avizul a fost acordat dupa ce HotNews.ro a relatat in exclusivitate situatia disperata a celui mai mare proiect stiintific din Romania.
In cadrul avizului, Administratia Apele Romane a pus insa niste conditii pe care constructorul trebuie sa le indeplineasca pentru a realiza forajele (“Conditia a fost ca, la o anumita adancime, constructorul sa puna un strat mai izolant decat restul materialului, care sa nu permita permeabilitatea intre straturile acvifere” – Nicolae Zamfir) – conditii pe care antreprenorul nu le-a indeplinit nici pana acum, a explicat pentru HotNews.ro directorul proiectului.
Stadiul cladirii de la Magurele in 17 februarie 2015 / Sursa: eli-np.ro
Acesta a precizat ca “putem sa sanctionam constructorul, dar asta inseamna blocarea constructiei. Suntem in negocieri acum, vedem cat se tin de cuvant si avem mijloace contractuale de sanctionare, dar ideea este sa avem constructia finalizata”.
Cum trebuie sa arate cladirea de la Magurele la sfarsitul anului 2015 / Foto de proiect, sursa: eli-np.ro
“Conform expertizelor realizate si potrivit opiniei supervizorului, este posibil sa terminam constructia pana la finalul anului, asa cum prevede calendarul, dar suntem in negocieri cu constructorul”, a adaugat Nicolae Zamfir. Directorul proiectului de cercetare a explicat ca echipa de la Magurele este in acest moment in negocieri cu constructorul pentru realizarea unui nou grafic al lucrarilor de constructie, “pentru o anexa la contract pentru a se realiza si noi cerinte ale comunitatii stiintifice. Sunt lucruri de amanunt, pentru ca atat experimentul, cat si laserul au cerut niste macarale locale si protectii la camp electromagnetic. Deci sunt noi cerinte si suntem in etapa de negocieri cu antreprenorul Strabag”.
Nicolae Zamfir a declarat pentru HotNews.ro ca proiectul laserului de la Magurele nu afecteaza bugetul cercetarii din Romania, pentru ca “pe proiectele europene linia de buget este total separata de la Ministerul Finantelor”.
“S-a afirmat public ca nu sunt bani la cercetare pentru ca sunt inghititi de ELI. Ori ELI aduce bani, pentru ca atunci cand sunt rambursati de la Uniunea Europeana, ei se duc la buget. Cheltuielile pana in 2018 nu afecteaza deloc bugetul cercetarii”, a afirmat directorul proiectului ELI-NP. Acesta a explicat ca banii care se cheltuiesc acum pentru acest proiect “au fost alocati prin decizia Comisiei Europene in septembrie 2012 si prima transa pentru faza pana in 2015 a proiectului, de 180 milioane, a fost alocata in septembrie 2012”.
Amintim ca ministrul de atunci al Educatiei, Daniel Funeriu, declara la momentul la care Executivul European a aprobat finantarea proiectului din Romania ca “este fara indoiala cea mai mare realizare a mandatului meu in domeniul cercetarii”. Sef al cercetarii romanesti era atunci Dragos Ciuparu, iar ministrul Afacerilor Europene era Leonard Orban. Detalii aici
Nicolae Zamfir, directorul proiectului de la Magurele, a declarat acum pentru HotNews.ro ca firma franceza “Thales a realizat laserii de pompaj, fiind prima oara cand se face un sistem de laser care va genera un asemenea nivel de putere”. Si Consortiul EuroGammaS, care cuprinde 7 institutii si companii europene din domeniu, a realizat “cateva elemente care erau sensibile si au facut livrarile” Sistemului Fascicul Gamma, a precizat Zamfir.
Acesta a explicat ca aceste echipamente sunt depozitate in Romania si asteapta finalizarea cladirii de la Magurele, pentru a fi montate. “In eventualitatea ca intarzie constructia, lucru care s-a prefigurat in toamna trecuta, am mers si pe planul B: sa gasim un loc de a depozita in conditii propice de temperatura. Deci avem locul in care sa depozitam aceste lucruri”, a declarat pentru HotNews.ro directorul Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP).
Intre timp, comunitatea stiintifica a aprobat primele propuneri de experimente, numite TDR (Technical Design Reports). “Am primit deja observatiile de la board, acestea se implementeaza, urmand ca la mijlocul lunii aprilie sa fie trimise la Peer review – deci la o analiza facuta de catre experti externi ale caror nume nu sunt facute publice, pentru ca analiza sa fie impartiala – urmand ca la mijlocul lui mai sa avem rezultatele si acestea sa fie inaintate la International Scientific Advisory Board, care se intruneste pe 18-19 iunie ca sa stabileasca exact care sunt experimentele care se vor face la ELI. Deci sa spuna: cu asemenea echipamente, acestea sunt experimentele care trebuie facute, pentru a folosi la eficienta maxima marile echipamente. S-ar putea ca o parte din experimentele propuse de cercetatori sa nu fie realizabile sau sa nu fie de prima importanta. Dar dupa prima reactie a membrilor ISAB, pozitia este ca intr-adevar este buna lista de experimente propuse”, a declarat pentru HotNews.ro Nicolae Zamfir.
Acesta a explicat ca, in acest moment, cei 60 de cercetatori romani si straini angajati ai ELI-NP sunt platiti pentru propunerile de experimente pe care le-au relizat, ei se vor ocupa de implementarea lor, de achizitia tuturor elementelor necesare pentru implementare, de documentele de achizitie, de caietele de sarcini si apoi de partea de montare. “Al doilea aspect este urmatorul: ei fac experimente in laboratoare din lume care au fascicule asemanatoare si de gamma si de laser si sunt concentrati sa inceapa experimentele si la CETAL – un alt laser de mare putere de la Magurele, sa isi faca mana”, a precizat Zamfir.
Directorul ELI-NP a afirmat ca acesta este “singurul proiect in implementare care vizeaza un laser de puterea 10PetaWatts”. Zamfir a precizat ca mai exista o propunere asemanatoare, este vorba de proiectul Apollon din Franta, “dar merge mai greu pentru ca finantarea este nationala acolo”, iar orizontul lor de finalizare este dupa 2020.
In ceea ce priveste celelalte componente ELI, Zamfir a declarat ca “in Cehia se pare ca autoritatile merg pe schimbarea indicatorului, sa mearga numai pe 1 PW, nu pe 10, dar sa aiba repetitie mai mare, deci impulsurile sa fie mai dese. Asa cum se stabilise initial, ideea era sa se mearga pe 3 solutii diferite, pentru a se vedea care e solutia cea mai buna pentru a se merge la lasere de sute de PW. Ei merg pe diode si laserul va realizat de Livermore National Laboratory din SUA”.
“Ungaria inca nu a ales solutia, dar se pare ca vor merge pe una asemanatoare cu a noastra, insa pe timpi mult mai scurti”, a adaugat Nicolae Zamfir.
Directorul proiectului din Romania a afirmat pentru HotNews.ro ca toate componentele ELI-NP trebuie sa fie realizate in perioada 2013-2018 si ca “singura componenta care trebuie sa se termine in 2015 este cladirea”, la care inregistram intarzieri. Cu toate acestea, “finantarea europeana nu este pusa in pericol”, a declarat pentru HotNews.ro Nicolae Zamfir.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro