Harta euroscepticismului Fiefurile extremistilor si fronturile luptei inainte de alegerile europarlamentare

Alegerile europarlamentare din 22-25 mai 2014 gasesc Uniunea Europeana in plina ascensiune a extremistilor, nationalistilor si euroscepticilor, in detrimentul partidelor traditionale.

Ascensiunea mesajului eurosceptic si extremist in Europa l-a determinat recent pe presedintele Traian Basescu sa faca apel la o alianta a principalelor doua forte din Uniunea Europeana, popularii si socialistii, pentru formarea viitoarei Comisii Europene, pentru a nu le da marja de negociere extremistilor.

„Domnul presedinte Traian Basescu a apreciat ca premisa constituirii intr-un termen rezonabil a noii componente a Comisiei Europene o reprezinta stabilirea in cadrul Parlamentului European a unei coalitii solide intre principalele doua formatiuni politice care vor rezulta din alegerile din luna mai a acestui an.

O astfel de coalitie este necesara date fiind reglementarile si noile functii stabilite de Tratatul de la Lisabona, intre care presedintele Consiliului European si Inaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate”, a precizat Palatul Cotroceni, dupa o intrevedere a lui Basescu cu Maros Sefcovic, vicepresedinte al Comisiei Europene.

In Franta, Frontul National este in topul preferintelor electorale, pentru prima data in istoria de 40 de ani a acestui partid, determinand si partidele traditionale, precum socialistii aflati la putere, sa le imprumute retorica si atitudinile anti-imigrationiste.

Partidul Marinei Le Pen a incheiat, in noiembrie 2013, o alianta cu Partidul Libertatii din Olanda, al lui Geert Wilders, oponent acerb al extinderii zonei Schengen si al imigratiei est-europene in Tarile de Jos.

Austria este una dintre tarile cu cel mai inalt standard de viata, avand si cel mai scazut somaj, insa aceasta situatie sociala nu a impiedicat un partid infiintat de un fost ofiter SS, FPO, sa iasa pe locul al treilea la alegerile legislative din septembrie 2013.

In Marea Britanie, UKIP este primul in sondaje, detronand monopolul conservatorilor, laburistilor si liberalilor. UKIP cere iesirea Regatului Unit din UE si blocarea accesului romanilor si bulgarilor pe piata britanica a muncii, cu pretul incalcarii tratatelor europene.

HotNews.ro a desenat o harta in care principalele fiefuri ale partidelor eurosceptice sunt marcate cu rosu, tarile in care euroscepticismul este in crestere sunt colorate in portocaliu, iar statele mai degraba euro-optimiste in galben.

• Da click pe tarile de pe harta pentru detalii
  

Vizualizare hartă mai mare in portalul de harti al HotNews.ro

• Austria. In Austria, cel mai reprezentativ partid de extrama dreapta este Partidul Libertatii din Austria (FPO). Fondat in anul 1958 de Anton Reinthaller, un fost ministru nazist al Agriculturii si fost ofiter SS, FPO a ajuns la putere pentru prima data in 1983, alaturi de, culmea, Partidul Social Democrat (SPO), in pofida ideologiilor opuse. Cea mai puternica asce­­­­­­­­nsiune a avut-o in 2000, cand, condus de charismaticul lider austriac Jorg Haider, a ajuns la guvernare pentru prima data de la aderarea Austriei la UE. FPO a avut o pozitie puternica in Guvernul condus de Partidul Popular Austriac (OVP), ambele formatiuni avand atunci cate 27% din locurile din Consiliul National (echivalentul Camerei Deputatilor, care in Austria are caracter national, spre deosebire de Consiliul Federal, care reuneste reprezentantii landurilor).

In prezent, FPO este condus de Heinz-Christian Strache, de profesie tehnician dentar. La alegerilor parlamentare din 29 septembrie 2013, FPO a iesit pe locul al treilea, cu 17,5%, castigand 40 de locuri din 183 in Consiliul National. Desi in crestere fata de alegerile din 2008, FPO nu pune in pericol actuala coalitie centru-stanga – centru-dreapta a social-democratilor cu popularii, in conditii normale de negociere intre cele doua partide guvernamentale.

FPO se manifesta ca partid eurosceptic, Strache exprimandu-se pentru afirmarea „Europei natiunilor”. „Daca somajul creste pana la 20% si alunecam in probleme sociale, puterea din Europa si din Austria trebuie sa ia in serios aceste probleme”, spunea HC Strache, in 30 decembrie 2013 (Sursa). El isi propune sa atinga un scor de 20% la europarlamentare. Austria este, insa, o tara stabila social, cu cea mai mica rata a sommajului din UE, 4,9% la finele anului 2013.

Franta.

In Franta, vocea nationalismului si a euroscepticismului este facuta auzita de Frontul National, condus de eurodeputata Marine Le Pen, fiica celebrului lider de extrema dreapta Jean Marie Le Pen. In noiembrie 2013, Frontul National a anuntat o alianta de sustinere reciproca cu Partidul Libertatii (PVV) din Olanda, al lui Geert Wilders. Potrivit unui sondaj din octombrie 2013, Frontul National era creditat cu cea mai mare intentie de vot pentru europarlamentare, 24%, cu 5 puncte peste socialistii aflati acum la putere in Franta, si cu 2 puncte peste UMP, partidul lui Sarkozy (Sursa).

Le Pen este o ferma opozanta a extinderii spatiului Schengen, politica preluata si de puterea socialista de la Paris, care a anuntat ca se opune mai departe aderarii Romaniei si Bulgariei.

Olanda. Tara se opune in continuare aderarii Romaniei si Bulgariei la zona Schengen, chiar daca Guvernul liberalului Mark Rutte conduce o coalitie cu socialistii, scapand astfel de dependenta fata de Partidului pentru Libertate (PVV). PVV- ul lui Geert Wilders este in Olanda reprezentantul euroscepticismului, populismului si islamofobiei si un „mostenitor” al mesajului si al unei bune parti dintre votantii legendarului Pim Fortuyn, asasinat in 2002. In 2012, cand sprijinea din Parlament Cabinetul Rutte I, PVV a lansat un site unde ii invita pe olandezi sa reclame cazurile in care est-europenii le suflau joburile.

„Astazi este inceputul eliberarii de elita europeana, monstrul din Bruxelles. Vrem ca noi sa decidem cum ne controlam frontierele, banii, economia si moneda”, spunea Wilders, in noiembrie, dupa intelegerea semnata cu Marine Le Pen.

In februarie 2014, Wilders s-a exprimat pentru iesirea Olandei din UE, pe motiv ca ar „readuce tarii suveranitatea si ar impulsiona economia” acesteia, in conditiile in care Haga este una dintre statele fondatoare ale Uniunii Europene, in cadrul Benelux. (Sursa)

La europarlamentarele din 2009, PVV a luat 17%, obtinand 5 dintre cele 26 de locuri ale Olandei. In Camera Reprezentantilor are 10% dintre din mandate. Un sondaj recent plsa PVV in top, cu 16-19% intentie de vot. (Sursa).

• Ungaria. Jobbik – Miscarea pentru o Ungarie mai Buna – reprezinta extrama dreapta in Ungaria. Partidul condus de Vona Gabor detine 43 de mandate din totalul de 386 in Legislativul de la Budapesta. La alegerile din 2009, Jobbik a castigat 3 mandate de europarlamentari din totalul de 22 ale Ungariei, cu un scor de 17,7%, clasandu-se pe locul al treilea in urma scrutiului european, dupa conservtori si socialisti. In Parlamentul European, Jobbik este membru al Aliantei Europene a Miscarilor Nationaliste.

Potrivit unui sondaj din decemebrie 2013, Jobbik este cotat cu o intentie de vot de 8%. (Sursa). Jobbik si aripa sa paramilitara, Garda Maghiara, s-au remaracat ca miscari de extrema dreapta, ultranationaliste, iredentiste, antisemite si eurosceptice. Jobbik militeaza pentru autodeterminare si autonomie teritoriala a asa-numitului Tinut Secuiesc, care in Evul Mediu, se intindea peste actualele judete romanesti Harghita, Covasna si mare parte din Mures. In Transilvania, Jobbik are deja 8 filiale, potrivit reprezentantilor miscarii (Sursa), cea mai recent deschisa fiind la Cluj-Napoca, in ianuarie 2014. Astfel, Jobbik incearca sa atraga electorat din randul etnicilor maghiari din Romania, in detrimentul UDMR si al partidelor radicale maghiare din Transilvania.

Daca Jobbik ramane un partid de nisa si, din aceste condiderente, nu reprezinta un mare pericol pentru constructul european, Fidesz – Alianta Civica Ungara – care domina autoritar politica la Budapesta, a dat fiori institutiilor europene, de-a lungul timpului. Fidesz-ul premierului Viktor Orban se remarca drept un partid conservator moderat eurosceptic, nesfiindu-se sa atace independenta unor institutii nationale precum Banca Nationala a Ungariei sau Curtea Constitutionala, amenintand astfel sistemul de checks and ballances. Jucand rolul independentului in familia politica, Orban a trimis acasa misiunea FMI si a Comisiei Europene, preferend, in schimb, sa faca o intelegere cu Vladimir Putin pentru un imprumut de 14 miliarde de dolari de la Moscova, pentru constructia a doua reactoare nucleare la Paks.

• Danemarca. In tara in care cetatenii americani au ajuns la un moment dat al treilea grup de imigranti, Partidul Danez al Poporului (DPP) reprezinta curentul eurosceptic. DPP se remarca printr-o ideologie ultraconservatoare: protejarea familiei, a monarhiei si a Bisericii Danemarcei. Partidul se manifesta impotriva multiculturalizarii tarii si imigratiei. In Parlamentul de la Copenhaga detine 22 mandate din totalul de 179, iar in Parlamentul European, un mandat din cele 13 ale tarii. In anul 2011, presedinta de atunci a DPP califica Ronania si Bulgaria drept „tari delincvente”, in care „mafia estica” are aproape aceeasi influenta ca oamenii politici. (Sursa) In prezent, DPP este condus de Kristian Thulesen Dahl,  lider care militeaza pentru introducerea de masuri legislative protectioniste impotriva „turismului pentru ajuroare sociale”, in raport cu restul Uniunii Europene. De asemenea, el s-a declarat ingrijorat de initiativa europeana de infiintare a unei Curti comune pentru patente in UE. (Sursa).

Ascensiunea partidului nationalist din Danemarca se manifesta pe fondul unui flux de imigranti care depaseste rata nasterilor din acest stat scandinav, conform presei. In anul 2012, Romanii erau cei mai multi imigranti care mergeau in Danemarca, 4.398, urmati de polonezi, 4.379, si de americani, peste 3.000. (Sursa)

• Bulgaria. La sud de Dunare, partidul Atac are aproape 10% in Parlament, 23 din 240 de locuri, iar la europarlamentarele din 2009 a castigat 2 mandate din totalul de 18 ale Bulgariei. Atac, partid de extrama dreapta, are un mesaj bazat pe nationalism, anti-islamism – indreptat impotriva numeroasei minoritati turce din Bulgaria, rasism – mai ales impotriva romilor, anti-globalizare si euroscepticism.

Liderul „Ataka”, Volen Siderov, si-a exprimat respectul fata de presedintele rus Vladimir Putin, cultivand un soi de panslavism revansard, si ca forma de afirmare a sentimentelor anti-turce. El s-a declarat, in schimb, impotriva aderarii Bulgariei la NATO pe motiv ca a fost limitat numarul de militari, trecandu-se la armata profesionista.

De asemenea, Atac este impotriva apartenentei tarii la UE, dupa ce una dintre conditiile de aderare la blocul comunitar a fost inchiderea centralei atomice de la Kozlodui, considerata de europeni ca fiind un pericol. De altfel, zilele trecute, Atacul a cerut redeschiderea centralei de la Kozlodui, care foloseste tehnologie sovietica. (Sursa)

La alegerile prezidentiale din anul 2006, liderul Atacului a intrat in turul al doilea, insa a fost invins categoric de socialistul Ghorghi Parvanov.

• Grecia. La greci, extremismul ajunge pana la manifestarile dure ale nazismului si fascismului sau, in directia opusa, la maoism si trotkism.

Partidul de extrema dreapta Zorii Aurii are 18 locuri din 300 in Parlamentul elen, insa niciun europarlamentar. Zorii Aurii se manifesta prin euroscepticism, rasism, xenofobie, homofobie. De-a lungul vremii, partidul a fost tinta unor atentate repetate cu bomba, iar in noiembrie 2013 o serie de membri ai sai au fost victime ale unui atac armat. In septembrie 2013, un presupus afiliat al Zorilor Aurii l-a ucis pe rapperul antifascist Pavlos Fyssas.

Coalitia radicalilor de stanga, Syriza, este mult mai puternica, avand 71 de parlamentari si un eurodeputat, membru al Stangii Unite Europene. Si Syriza are o componenta eurosceptica, mai ales pe fondul masurilor de austeritate impuse Greciei de FMI si UE. De asemenea, Syriza propovaduieste si nationalismul de stanga, precum si un sentiment puternic anti-american, remanent in Grecia dupa domnia Regimului Coloneilor (1967-1974), junta militara sustinuta de Statele Unite pentru a preveni influenta URSS in Mediterana.

• Suedia. Democratii Suedezi detine 20 de mandate din totalul de 349 in Parlamentul de la Stokholm. Partidul de extrema dreapta se remarca prin mesaje populiste, anti-imigratie, xenofobe si eurosceptice. Printre fondatorii Democratilor Suedezi este Gustaf Ekström, fost ofiter SS in anii ’40.
• Belgia. In Belgia, principalul partid cu mesaj eurosceptic este Vlaams Belang – Interesul Flamand. Formatiunea politica de dreapta are 12 mandate din totalul de 150 din Camera Reprezentantilor si 4 din 71 in Senat. Interesul Flamand are si un europarlamentar intre cei 22 ai Belgiei. Partidul militeaza pentru separarea Flandrei de Valonia si are un mesaj moderat anti-imigrationis, orientat impotrova imigratiie islamice. In septembrie 2013, sondajele creditau Vlaams Belang cu 11,3% intentie de vot. (Sursa)
• Italia. Aici, cea mai puternica voce antieuropeana este a nou-venitilor de la Miscarea 5 Stele. Infiintata de comicul Beppe Grillo in anul 2009, formatiunea politica a intrat in Parlamentul de la Roma cu 106 din 630 de deputati si cu 50 de senatori din 315. Eurosceptic si antisistem, Movimento 5 Stelle a venit cu un mesaj anticoruptie, folosind numai internetul pentru a se face cunoscut, reusind astfel sa sparga monopolul comunicational al partidelor traditionale si in special al trustului de presa al lui Silvio Berlusconi. M5S nu are o pozitionare exacta, incercand sa cuprinda toate categoriile de alegatori.

Tot un partid cash-all eurosceptic este si Liga Nordului, care domina Lombardia si in general nordul Italiei, cea mai bogata zona a tarii. Partidul lui Umberto Bossi si Roberto Maroni s-a aflat la guvernare in cabinetul Berlusconi, insa in prezent este in Opozitie. Lega Nord are un pronuntat mesaj anti-imigrationist, populist si anti-globalizare. Formatiunea politica detine 20 de mandate de deputati din totalul de 630 si 18 senatori din totalul de 315. In Parlamentul European, are 9 mandate dintr-un total de 73 care ii revin Italiei, eurodeputatii sai fiind membri ai Grupului Europa Libertatii si Democratiei, de dreapta, eurosceptic.

• Marea Britanie. Alaturi de Lega Nord italiana, in grupul europarlamentar eurosceptic Europa Libertatii si Democratiei se afla si britianicii de la UKIP – Partidul Independentei din Regatul Unit. UKIP are 9 europarlamentari din totalul de 73 ai Marii Britanii, precum si 3 lorzi din totalul de 724 de membri ai Camerei Lorzilor de la Londra. Potrivit unui sondaj din ianuarie 2014 UKIP este pe primul loc in preferintele alegatorilor din Marea Britanie, cu 27%, urmat de laburisti, cu 26%, si de Conservatori, cu 25%.  (Sursa).

Sub conducerea europaralmentarului Nigel Farage, UKIP se manifesta printr-un mesaj eurosceptic pronuntat (propunand iesirea regatului din UE) si anti-imigrationist, opunandu-se, totodata, legalizarii casatoriilor homosexuale. Anul trecut, in Parlamentul European, Nigel Farage a afirmat intr-un discurs ca „Romania si Bulgaria sunt distruse de coruptie si nu ar fi trebuit admise in Uniunea Europeana”. El a facut atunci si un apel ca de la 1 ianuarie 2014 romanii si bulgarii sa nu primeasca dreptul de a merge in Marea Britanie „pentru a munci si pentru a pretinde ajutoare sociale”. (Sursa)

• Germania. Euroscepticismul nu s-a lipit de Germania, care se afla pe o crestere economica sigura, desi relativ inceata procentual (0,3% in trimestrul al treilea din 2013 fata de trimestrul al doilea), si are a doua cea mai scazuta rata a somajuli din UE (5,1%). Uniunea Europeana pare sa fie perceputa de populatia Germaniei drept cadrul in care tara isi manifesta institutional si economic suprematia fata de rivalele care au invins-o in cele doua Razboaie Mondiale, Franta si Marea Britanie, si in care isi impune modelul cultural si social ca fiind unul superior. In acest climat, Partidul National Democrat, de extrema dreapta, a esuat la un 1,3% la alegerile federale din septembrie 2013. Partid descris adesea ca neonazist, NPD a fost primit cu ostilitate in majoritatea localitatilor Germaniei unde organiza mitinguri sau alte intalniri de campanie. (Sursa)

• Romania. In Romania, multa vreme euroscepticismul a fost reprezentat de Partidul Romania Mare. In prezent, PRM are doi europarlamentari, pe Corneliu Vadim Tudor si pe Dan Zamfirescu, dupa ce  Ciprian Tanasescu a plecat la PSD. Partid de lider, PRM se gaseste in prezent in situatia in care fondatorul Corneliu Vadim Tudor este contestat de o serie de filiale care l-au ales presedinte al partidului pe Gheorghe Funar. Conform unui sondaj CSCI, PRM nu ar trece pragul de 5% la europarlamnetare, zbatandu-se la o intentie d evot de 3%. (Sursa)

In schimb, retorica anti-europeana apare uneori la PSD, principalul partide de guvernare, in general in contextul criticilor Comisiei Europene fata de derapaje de la statul de drept sau de deficiente in justitie in Romania.