Deficit comercial record pentru Japonia, o noua veste proasta pentru Abenomics

Japonia a inregistrat in 2013 un deficit comercial record de peste 80 de miliarde de euro, o noua veste proasta pentru premierul conservator, Shinzo Abe, a carui politica de relansare a facut sa scada puternic cotatia yenului si a majorat factura energetica a tarii, scrie AFP.

Dezechilibrul balantei comerciale a celei de-a treia puteri economice mondiale s-a ridicat la 11.475 miliarde de yeni (82 miliarde de euro la cotatiile actuale), a anuntat luni guvernul.

Acesta a crescut cu 65% in raport cu nivelul inregistrat in 2012, si care a marcat precedentul record pentru o tara obisnuita cu in trecut cu excedente comerciale sustinute de puternice sectoare de export (automobile, electrocasnice, masini unelte etc).

Conditiile comertului international al Japoniei s-au schimbat profund de la accidentul nuclear de la Fukushima, in martie 2011, care a antrenat oprirea ansamblului reactoarelor din arhipelag, determinand companiile de electricitate sa importe mai multe hidrocarburi pentru centralele termice.

Dar, anul trecut, consecintele acestui factor negativ pentru balanta comerciala au fost agravate de politica lui Abe, ajuns la putere in decembrie 2012. Pentru a scoate Japonia din deflatie, premierul a determinat, intre altele, Banca nationala (BoJ) sa-si relaxeze considerabil politica monetara. Unul dintre scopurile nemarturisite ale acestei schimbari viza sa puna capat vigorii exceptionale a yenului, care penaliza exporturile „made in Japan”.

Efectele deprecierii yenului

Dar deprecierea yenului a intrecut toate asteptarile in 2013 (21% in fata dolarului si 26% in fata euro), ceea ce a majorat direct costul achizitiilor de petrol, gaz natural lichefiat si alte produse de care Japonia are nevoie (alimentare, haine, computere, semiconductoare, smartphones…).

In final, importurile si-au majorat valoarea cu 15%. Arhipelagul este cu atat mai mult dependent de productia externa cu cat numeroase industrii nipone si-au transferat uzinele in alte tari din Asia, de unde produc pentru clientela japoneza.

Valoarea exporturilor a crescut si ea cu aproape 10%, sustinuta sde caderea yenului, care a majorat veniturile din vanzarea masinilor, a generatoarelor electrice sau a produselor siderurgice. Dar acest fenomen nu a fost suficient pentru a compensa cresterea importurilor.

„Deficitul comercial ar trebui sa se agraveze in primul trimestru din 2014, deoarece consumatorii isi vor majora achizitiile (de produse importate) in anticiparea majorarii taxei pe consum, in aprilie”, avertizeaza Marcel Thieliant, cercetator la Capital Economics.

Aceasta majorare de impozite, considerata necesara pentru a controla datoria publica imensa a tarii, va constitui o incercare importanta pentru politica lui Abe, denumita deja „Abenomics”. Pe langa relaxarea politicii monetare, autoritatile nipone au angajat anul trecut cheltuieli bugetare de sustinere a activitatii si au promis reforme structurale, pentru a favoriza activitatea intreprinderilor.