INTERVIU VIDEO Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, despre insolventa Hidroelectrica: Nu toata lumea o sa fie fericita de modul in care vom inscrie anumite creante/ Valoarea creantelor solicitate ar putea ajunge la 6 miliarde de lei

Iesirea Hidroelectrica din starea de insolventa ar putea sa depaseasca termenul de iunie 2013, a declarat Remus Borza, partener in firma Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, intr-un interviu acordat HotNews. Acesta a precizat ca vor fi demarate discutii cu fiecare creditor in parte, in vederea gasirii unor solutii pentru stingerea creantelor, a caror valoare ar putea ajunge la 6 miliarde de lei. Reprezentantul Euro Insol a mai anuntat ca va face schimbari la nivelul managementului chiar de la 1 septembrie cand va fi schimbat directorul financiar. „Cat voi fi administrator judiciar, o sa-mi aduc mai multi oameni de incredere (…)Prefer sa lucrez cu un hot destept, decat cu un prost cinstit”, a afirmat Borza. Acesta a mai spus ca in Hidroelectrica sunt directori care ajung sa castige pana la 5.000 euro pe luna. In cadrul interviului, Remus Borza a criticat foarte dur actiunile sindicatelor, calificand drept „criminala” declaratia acestora referitoare la un posibil faliment al Hidroelectrica.

Remus Borza a spus ca exista posibilitatea ca Euro Insol sa nu fie confirmat ca administrator judiciar la prima adunare a creditorilor care va avea loc pe 14 septembrie. „Creditorii au si posibilitatea de a da un vot de blam administratorului judiciar” , a precizat Borza.

Hidroelectrica a notificat 836 de creditori, din care s-au s-au inscris, pana in prezent, 437. Borza a precizat ca va fi verificat modul de calcul al creantelor, fapt care va genera foarte multe contestatii. „Nu toata lumea o sa fie foarte fericita de modul in care vom inscrie anumite creante”, a spus Borza. Potrivit acestuia, pentru 158 dintre creditori „avem retururi pe corespondenta”. „Chiar si pe acesti 158 de creditori de la care s-au intors corespondentele s-ar putea sa avem anumite contestatii”, a adaugat Borza. Aceste actiuni ar putea prelungi starea de insolventa a Hidroelectrica.

Borza sustine ca situatia financiara de la Hidroelectrica este foarte dificila, responsabili de acest lucru fiind actualii manageri. „Acei manageri au generat din pasivitate, din eroare, aceasta stare de lucru de la Hidroelectrica, care se traduce intr-un miliard de euro datorii, care se traduce in 781 de milioane in fluxuri negative de numerar si care se traduce in lipsa de viziune si ratiune la momentul fundamentarii bugetului de venituri si cheltuieli pe 2012”, a spus Borza. Potrivit acestuia, „politica nesabuita” de la Hidroelectrica inseamna o diminuare a venitului cu 800 de milioane de lei in 2012. „Dar cheltuielile nu poti sa le diminuezi cu 800 de milioane de lei, ca asta ar insemna sa dati jumatate din oamenii muncii afara sau sa inchizi toate contractele cu Hidroconstructia, cu Energomontaj”, a adaugat Borza. In aceste conditii, vor fi schimbati mai multi directori, incepand cu cel financiar. „Vor urma si la nivel de centrala si la nivel de sucursala si la nivel de hidroservuri. Este evident ca nu pot sa lucrez cu aceeasi manageri care si-au dovedit limitele si capacitatile manageriale. Daca faceau profit de 100 de milioane euro anul trecut, nu aveam de ce sa-i schimb”.

In conditiile in care situatia financiara este dificila, banii pentru investitii „vor fi dramuiti”, iar lucrarile vor fi prioritizate astfel incat sa nu fie pus in pericol sistemul energetic.

Borza a mai precizat in cadrul interviului ca aportul Hidroelectrica pe piata reglementata este o alta cauza principala a insolventei. In urma cu cateva zile, administratorul judiciar a purtat o discutie cu ministrul Economiei si presedintele ANRE „pentru a gasi modalitati concrete de diminuare a acestei poveri, a acestui aport exagerat, si al recunoasterii costurilor”. Astfel, de la 1 septembrie, urmeaza sa se reduca cu 83 GWh/luna aportul pe piata reglementata, ceea ce inseamna foarte putin in opinia reprezentantul Euro Insol.

Borza a mai afirmat ca exista o posibilitate pentru denuntarea contractului colectiv de munca. Insa, nu va fi denuntat, ci renegociat.

Declaratiile lui Remus Borza

„Fiecare incearca sa-si capitalizeze politic ceea ce se intampla la Hidroelectrica„

Insolventa Hidroelectrica este o decizie istorica pentru ca de maniera in care vor evolua lucrurile, eu fiind cat se poate de optimist in ceea ce priveste reusita acestui plan de reorganizare, restructurare si reasezare pe niste fundamente sanatoase si reinsertia uneia dintre cele mai importante companii ale statului in circuitul economic, va depinde si soarta altor companii cu probleme similare. Pentru ca aici vorbim de anumite disfunctionalitati de sistem care nu sunt particulare Hidroelectricii. In egala masura se gasesc in toate companiile cu capital de stat, fie ca vorbim de cele din portofoliul Ministerului Economiei, de la Ministerul Transporturilor. Baieti destepti sunt in toate aceste societati si, atunci, este evident ca singurul instrument eficace si care de o maniera rapida si radicala care poate sa taie raul de la radacina este insolventa.
Nu fac apologia insolventei, nu inseamna ca Borza sau Euro Insol le va lua pe toate. Eu incep sa obosesc chiar si la Hidroelectrica, pentru ca am ajuns sa fiu singur impotriva tuturor, fapt care iti creaza o stare de disconfort, mai ales cand lupti pe mai multe fronturi, cand stii ca ai dreptate, cand se vad rezultatele muncii tale, dar constati ca esti singur pe un camp in care toti din toate partile trag in tine. S-ar putea ca apetitul Euro Insol pe alte insolvente sa fie foarte redus.
Sigur, sunt declaratii politice (n.red. declaratiile premierului si ministrului economiei referitoare la iesirea Hidroelectrica din insolventa in toamna) ca suntem inainte de mare confruntare politica, alegerile parlamentare. Fiecare incearca sa-si capitalizeze oarecum politic ceea ce se intampla la Hidroelectrica. Si unii si altii, deopotriva. Nu spun ca nu ar fi posibila iesirea Hidroelectrica din insolventa in octombrie, noiembrie sau chiar septembrie. Spun ca e putin probabil si putin fezabil un astfel de scenariu pentru ca vorbim de o societate care inregistreaza datorii de peste 1 mld euro.

„Nu toata lumea o sa fie foarte fericita de modul in care vom inscrie anumite creante„

Noi am notificat 836 de creditori. Sunt inscrisi 437. Din pacate Tribunalul nu a putut, din cauza vacantei judecatoresti, sa ne puna la dispozitie toate aceste declaratii de creante, nu au reusit sa le inventarieze. Dar pana acum rezulta ca ar fi 437 de declaratii.
Urmeaza sa facem acel tabel preliminar al creantelor. Nu toata lumea o sa fie foarte fericita de modul in care vom inscrie anumite creante, de modul in care vom inscrie baietii destepti, cu acele daune cerute pentru beneficiul realizat, de modul in care vom inscrie anumiti furnizori sau chiar banci in ceea ce priveste modul de calcul al unor dobanzi, al unor penalitati de intarziere. Este valabil si pentru marii antreprenori care au penalitati de intarziere de ordinul zecilor de milioane de euro. Toti au cerut penalitati de intarziere si trebuie sa vedem daca modul de calcul este corect sau nu. Intr-o prima etapa, pana cand vom avea suficiente elemente, este posibil ca aceste sume reprezentand penalitati de intarziere, daune, comisioane, dobanzi, sa le trecem sub conditie. Acest tratament, automat, va genera foarte multe contestatii.

„Pentru 158 dintre creditori avem retururi pe corespondenta„

Trebuie vazut cum este posibil ca din 836 sa se inscrie doar jumatate. Pentru 158 dintre ei avem retururi pe corespondenta, s-au intors „destinatar necunoscut”. Noi am luat adresele pe care le-am regasit in cotabilitatea Hidroelectrica sau pe RECOM. Este obligatia acelui agent economic, in situatia in care schimba sediul, sa si notifice partenerul contractual. Din acest punct de vedere, nu exista nicio culpa la Hidroelectrica si cu atat mai putin la administratorul judiciar. Chiar si pe acesti 158 de creditori de la care s-au intors corespondentele si pe ceilalti 300 s-ar putea sa avem anumite contestatii. Acum ca sa simplificam lucrurile. Chiar daca am avea o singura contestatie din 800, acea contestatie tine pe loc procedura. Adica nu poti sa ai un plan de reorganizare decat dupa afisarea tabelului definitiv de creante. Tabelul definitiv nu se poate afisa decat dupa solutionarea tuturor contestatiilor.
Este posibil sa depaseasca termenul de iunie 2013. Dar in acelasi timp, intentia unanima, fie ca vorbim de actionari, Ministerul Economiei, Fondul Proprietatea,creditori, mai ales bancile, chiar si sindicate, toti au interesul ca Hidroelectrica sa iasa cat mai repede din insolventa.

„Creantele solicitate, nu neaparat admise de administratorul judiciar, vor fi undeva la 6 miliarde de lei”

Imediat dupa ce vom afisa tabelul preliminar, dupa data de 10 septembrie, si dupa data confirmarii sau infirmarii, pentru ca luam in calcul si un astfel de scenariu in care, practic, am fi degrevati de foarte multe responsabilitati. Exista varianta sa fim invalidati, creditorii sa aiba o alta optiune, pentru ca nu suntem nici pe departe un administrator judiciar cu care se colaboreze…Se colaboreaza bine, nu vreau sa spun ca nu, dar suntem ceva mai rigurosi in ceea ce facem si sigur ca stilul nostru s-ar putea sa deranjeze o parte din creditori. Dar in scenariul in care suntem confirmati pe data de 14 septembrie, vom demara discutii bilaterale cu fiecare creditor in parte sa incercam sa agream o formula de stingere a acestor creante, fie prin plata, fie prin esalonarea lor. Si atunci sa putem, intr-adevar, avansa sau devansa calendarul iesirii Hidroelectrica din insolventa. Sigur ca sunt scenarii ipotetice, scenarii de lucru.
Ce am rulat pana in acest moment, vreo 300, erau 5,1 miliarde lei. Si trebuie sa mai prelucram inca vreo 100 pe care inca nu le-am primit de la Tribunal care ar putea insemna si acelea cateva sute de milioane de lei. Probabil, la masa credala, revendicata, creantele solicitate, nu neaparat admise de administratorul judiciar, vor fi undeva la 6 miliarde de lei.
Daune au cerut in acest moment doar cei de la Alpiq, vreo 500 de milioane de lei. Din punctul meu de vedere, sansele lor sunt foarte mici, aproape inexistente, dar si noi ne gandim in perioada urmatoare, ca raspuns la aceasta actiune a dansilor sa promovam o actiune in anulare pe articolul 79 din legea 85 a actelor aditionale incheiate in 2009 prin care contractele au fost prelungite si, evident, sa cerem retroactiv, asa cum ne permite Legea Insolventei, acel beneficiu nerealizat de catre noi si care este cat se poate de justificabil. Vorbim de acel 1,1 miliard de euro prejudiciu pe 6 ani. Si daca impartim la 2, 3 ani inseamna cateva sute de milioane de euro, bani pe care suntem indreptatiti sa-i cerem Alpiq-ului.

„Creditorii au si posibilitatea de a da un vot de blam administratorului judiciar”

Adunarea creditorilor va fi convocata cu urmatoarea ordine de zi: aprobarea raportului administratorului judiciar, care este o lucrare care reprezinta o premiera in Romania. Sigur ca insolventa nu este o noutate in Romania, exista inca din 1995 cand a aparut Legea insolventei. In fiecare an intra circa 20.000 de societati in insolventa. Astfel de rapoarte se fac in toate. Obligatia administratorului judiciar este obligat sa faca astfel de rapoarte pe cauzele care au generat starea de insolventa, dar nu puteti sa-mi aratati in niciunul din aceste dosare, sute de mii de dosare, un astfel de raport, cel putin ca volum, ca densitate de informatii, ca acuratete. Creditorii sunt chemati sa dea un vot pe acest raport, daca sunt de acord cu concluziile din acest raport, dupa care vor trebui sa confirme administratorul judiciar si sa-i stabileasca onorariul. Evident, creditorii au si aceasta posibilitate de a da un vot de blam administratorului judiciar.
Cei mai mari creditori sunt cele 10 banci: ING, Unicredit, BCR, RBS, Alpha Banck, Bancpost, Transilvania. Dupa banci vine statul, fie prin Ministerul Economiei, fie prin Apele Romane, prin alti producatori de energie si apoi creditorii privati, antreprenorii, pe parte de constructie, mentenanta, retehnologizare, cel mai mare fiind Hidroconstructia.

„Declaratia Hidrosind privind posibilul faliment al Hidroelectrica este una criminala”

Declaratia Hidrosind este una mai mult decat iresponsabila, criminala, care arata multa rea-vointa, rea-credinta. Am avut un dialog onest, cel putin din partea administratorului judiciar, cu liderii sindicali. Am avut mai multe runde de intalniri. Le-am cerut inca din prima zi. Pot sa arunce cu rosii, cu cartofi, cu ce vor dupa mine, sa incerce sa ma discrediteze, ceea si incearca de altfel, pentru ca altceva mai bun nu au de facut. Incearca sa arunce in derizoriu munca administratorului judiciar. Ceea ce am reusit noi in doua luni la Hidroelectrica, nu au reusit altii in 10 ani.
Sigur este foarte grava o astfel de afirmatie, atata vreme cat vine de la un om din interiorul Hidroelectrica, de la un lider de sindicat care are o anumita legitimitate si cata vreme este asumata printr-un comunicat oficial.

„Pentru multi, insolventa la Hidroelectrica s-a terminat odata cu denuntarea contractelor cu baietii destepti. Este o mare greseala. Aceste contracte sunt doar varful icebergului”

Borza chiar daca va fi confirmat pe 14 septembrie, nu va mosteni Hidroelectrica. Pentru multi, insolventa la Hidroelectrica s-a terminat odata cu denuntarea contractelor cu baietii destepti. Este o mare greseala. Aceste contracte sunt doar varful icebergului. Noi am identificat alte 8 cauze care in egala masura au deteriorat principalii indicatori ai societatii. Am inchis o etapa cu contractele bilaterale ale Hidroelectrica, dar au ramas deschise alte capitole. Unul este legat de aportul nostru pe piata reglementata in care suntem constransi sa livram 5,5 TWh in 2012. Ni s-a marit cota cu un TWh in noiembrie anul trecut, in conditiile in care in acel moment eram in situatie de forta majora, se cunosteau si prognozele de la Institutul de Meteorologie pentru 2012 care erau pesimiste. Nu numai ca ne-au marit cota in piata reglementata, dar ne-a diminuat si pretul de achizitie de la 98 lei la 71 lei/MWh. Este o mare pierdere, sunt vreo 300 de milioane de lei doar pe primele 7 luni din 2012. Un alt capitol l-am deschis cu Apele Romane pentru ca au promovat o hotarare de Guvern in decembrie 2010 prin care au marit pretul apei uzinate cu 423%, ceea inseamna o crestere cu 231 milioane lei in 2011 a pretului apei uzinate, in conditiile in care devine o materie prima foarte greu de gasit. Sunt si acele contracte de investitii, obiective de investitii cu componenta energetica redusa si am identificat in raport astfel de 5 situatii in care Hidroelectrica a trebuit sa finanteze cu aproape 1 miliard de lei lucrari care au o componenta mai degraba sociala, decat energetica: fie preintampinarea unor inundatii, fie alimentarea cu apa a unor comunitati locale sau pentru irigatii.
Avem probleme cu hidroservurile care sunt 8 capuse care ne mananca 107 milioane de euro in fiecare an. Ele au fost externalizate in 2002 in scopul privatizarii, dar a fost mult mai usor sa ramana entitati de stat ca doar asa pot fi mai usor capusate. Si ajungem sa contractam lucrari prin atribuire directa cu hidroservurile, la niste cheltuieli de sectie de vreo 70%, cu vreo 50% peste media pietei sau cheltuielile generale de regie iarasi cu 30-40%. Adica sunt niste cheltuieli foarte mari. Noi am deschis 9 fronturi de lupta simultan si iata ca suntem foarte incomozi pentru toata lumea.

„Sunt salarii la nivel TESA, la nivel de executie, mult peste 1.643 euro, ajung si pana la 5.000 de euro”

Nu este un salariu, este un cost. Multi au inteles ca este un salariu. Contractul colectiv de munca a fost identificat ca o cauza. Este un contract impovarator, dar aici nu avem in vedere acele salarii de baza care sunt rezonabile, acele sporuri suplimentare pentru conditii grele de munca. Avem insa oarecare rezerve fata de acele indemnizatii, bonificatii, prime jubiliare, prime de vacanta, care la acest moment nu mai pot fi sustinute financiar. Si mai ales la acea pondere inechitabila intre fondul de salarii alocat celor direct celor din productie si celor din TESA. In primul rand, TESA este o structura supradimensionata, inseamna 39% din numarul total de angajati si aproape o treime consuma 52% din fondul total de salarii. Din acest punct de vedere, se nasc frustrari la nivelul celor productivi si care duc greul muncii. Intentionam sa reasezam aceasta politica salariala pe principiul: Dupa munca si rasplata. Sunt si alti factori care pot fi legati de productivitate, de eficienta.
Niciodata nu am spus ca salariul mediu sau brut la Hidroelectrica pe angajat este de 1.643 de euro. Costul mediu pe care il suporta societatea cu un angajat este de 1.643 euro in care intra acel salariu de baza de incadrare cu toate cele 70 de bonificatii, sporuri, indemnizatii, cu cheltuielile pe care le suporta angajatorul pentru salariat sunt acele retineri la sursa: CAS, CASS, somajul. Si aici intra si cheltuielile cu formarea profesionala. Este un cost care intra pe capitolul de cheltuiala si mai ales pe capitolul mare de cheltuiala de exploatare. Sunt 438 de milioane de lei pe care Hidroelectrica i-a platit efectiv pe acest capitol de cheltuiala cu forta de munca. Asta nu inseamna ca oamenii pleaca acasa cu 1.643 euro. Sigur ca sunt salarii la nivel TESA, la nivel de executie, mult peste 1.643. Ajung pana 2.000, 3.000, chiar si 5.000 de euro. Este normal ca o societate cu o cifra de afaceri undeva intre 700 milioane euro si un miliard de euro, cu active de 5 miliarde de euro, o societate de o asemenea importanta sa aiba salarii la nivel de director chiar si de 10.000 euro. Eu nu am nicio problema. Pentru ca adevaratii manageri trebuie stimulati, pentru ca altfel intervin acele tentatii.

„Cat voi fi administrator judiciar, o sa-mi aduc mai multi oameni de incredere (…)Prefer sa lucrez cu un hot destept, decat cu un prost cinstit”

Sindicatul se leaga acum de un element absolut derizoriu: Ca am angajat pe un post vacant intr-o directie de mentenanta, unde se duc in fiecare an cam 350 de milioane de euro. Am angajat un om de incredere (n.red. Radu Silaghi) pentru ca vreau sa stiu pe ce contracte, unde si cum se duc banii Hidroelectrica. Pe astfel de contracte am inceput in 2004 pe un deviz de 123 de milioane de euro pentru reabilitarea a 20 de hidroagregate. La acest moment, sunt reabilitate doar 16 agregate, am platit 363 milioane de euro. Daca este sa tragem linie dupa momentul in care si celelalte 4 agregate vor fi retehnologizate, s-ar putea ca acest contract sa depaseasca 450 de milioane de euro, ceea ce este inadmisibil. Nu spun ca Hidroelectrica nu are nevoie de astfel de investitii, de alocari pe lucrari de mentenanta. Din cele 580 de hidroagregate, peste 80% au durata optima de viata depasita, ceea ce inseamna ca au o vechime in exploatare de peste 22 ani. Pentru a le mentine sau chiar creste randamentele, toate acele hidroagregate au nevoie de reabilitare. Eu sunt un fan al unor astfel de investitii cu conditia sa raspunda la doua cerinte: oportunitatea economica a investitiei si rezonabilitatea costurilor. Eu in continuare voi finanta aceste capitole, dar sa fie eficiente si rezonabile. De aceea, am nevoie de un om de incredere.
Urmeaza ca de la 1 septembrie sa fie inlocuit si directorul financiar.
Atat timp cat voi fi administrator judiciar, o sa-mi aduc nu un om de incredere, ci mai multi oameni de incredere, 10, 20, 30, 100 de oameni de incredere. Nu neaparat de incredere pentru ca eu am un principiu: prefer sa lucrez cu un hot destept, decat cu un prost cinstit. Problema este ca nu am gasit nici hoti destepti si nici prosti cinstiti. Si ce sa fac cata vreme cat multi directori sunt trimisi in judecata pentru subminarea economiei nationale? Am rezerve ca situatiile financiar-contabile la 31 decembrie au fost corect intocmite. Din punctul meu de vedere, Hidroelectrica trebuia sa declare o pierdere de 109 milioane de lei si nu profit de 6 milioane de lei. Dar daca am lua de bune acest profit de 6 milioane, inseamna doar 0,2% din cifra de afaceri pe anul trecut. Iarasi am reserve din punct de vedere al acuratetei tinerii contabilitatii celor 186 milioane de lei cheltuieli nedeductibile fiscal care mi-a generat impozit pe profit de 83,7%. Cota unica de impozit pe profit in Romania este de 16%. De ce? Pentru ca si-a permis acest lux a unor cheltuieli nedeductibile fiscal nu de un leu, ci de 186 de milioane de lei.
De la 1 septembrie va veni un alt om de incredere al meu care va fi numit director financiar in locul celui actual. Si pe toate directiile, diviziile pe care se fac actualmente analize pe competente, profesionalism, loialitate, urmeaza sa se ia astfel de masuri.
Vor urma si alti directori, vor urma si la nivel de centrala si la nivel de sucursala si la nivel de hidroservuri. Este evident ca nu pot sa lucrez cu aceeasi manageri care si-au dovedit limitele si capacitatile manageriale. Daca faceau profit de 100 de milioane euro anul trecut, nu aveam de ce sa-i schimb.

„Pe astfel de politica nesabuita, Hidroelectrica ar fi trebuit acum in 2012 sa treaca pe pierdere cateva sute de milioane de lei”

Acei manageri au generat din pasivitate, din eroare, aceasta stare de lucru de la Hidroelectrica, care se traduce intr-un miliard de euro datorii, care se traduce in 781 de milioane in fluxuri negative de numerar si care se traduce in lipsa de viziune si ratiune la momentul fundamentarii bugetului de venituri si cheltuieli pe 2012. Sa-ti bugetezi cheltuieli din total 99% din venituri, sa faca profit doar de 1%, in conditiile in care ai fi realizat o productie de 15,6 TWh si ai fi realizat venituri de 3,1 miliarde. Dar stiau in noiembrie anul trecut si directorul general, directorul financiar, directorul de investitii, dar si presedintele de la ANRE, ca prognozele hidrologice pentru 2012 sunt pesimiste si ca nu se va putea face o productie de 15,6 TWh si, implicit, nu vor fi venituri de peste 3 miliarde de lei si ai lasat o marja de profit de 40 de milioane de lei.
Si rezultatul unei atare politici insemna o diminuare a venitului in 2012 cu 800 de milioane de lei, dar cheltuielile nu poti sa le diminuezi cu 800 de milioane de lei, ca asta ar insemna sa dati jumatate din oamenii muncii afara sau sa inchizi toate contractele cu Hidroconstructia, cu Energomontaj. Pe astfel de politica nesabuita, Hidroelectrica ar fi trebuit acum in 2012 sa treaca pe pierdere cateva sute de milioane de lei. Ce trebuie sa fac? Sa-i premiez pe actualii directori? Le-am dat un cec in alb tuturor cand am venit, nu i-am schimbat a doua zi. Ei fiecare sunt intr-un proces de evaluare si toate numirile politice care au fost la Hidroelectrica vor inceta. Acei oameni numiti pe functii de executie la centrala, la sucursale, la hidroservuri vor pleca. Am nevoie de oameni competenti, de oameni pregatiti, de oameni de buna credinta, care sa se identifice cu interesele reale ale Hidroelectrica.
Intr-adevar, bugetul de investitii pe 2012 nu a fost aprobat tocmai din cauza acestor constrangeri bugetare. Avem la capitolul venituri cu vreo 800 de milioane de lei mai putin decat au visat frumos directorii de la Hidroelectrica anul trecut, in noiembrie si decembrie. Bugetul de venituri si cheltuieli a fost aprobat in aprilie 2012. Pana atunci putea fi ajustat, rectificat, ca eram in forta majora in 2012. Trebuiau sa prevada, pentru ca era in obligatia lor sa prevada ca se stia ca si in 2012 va fi seceta.
E clar ca avem venituri mai mici, 80% din structura cheltuielilor insemna cheltuieli fixe, nu poti sa intervi pe contractul colectiv de munca pentru ca tipa liderii de sindicat.

„Pot sa fac un pariu, contractul colectiv de munca nu va fi denuntat, el va fi renegociat”

Exista o posibilitate pentru denuntarea contractului colectiv de munca si nu o sa ma ascund de dragul nimanui sa spun ca nu pot sa denunt contractul colectiv de munca.
Nu eu am incalcat acordul. Avem un acord semnat de administratorul judiciar, liderii de sindicat, Ministerul Economiei si seful OPSPI, pe 26 iunie, in care ambele parti se angajau la niste lucruri. Noi ne-am onorat toate acele obligatii asumate, nu am dat un om afara, nu am taiat un spor, o prima, o bonificatie, niciuna din cele 70 de stimulente. Cine a incalcat acel acord cu actiuni mai mult decat ostile? Nu fata de Borza, ci fata de interesele Hidroelectrica cu care ar trebui sa se identifice si ei sa sunt salariati. Si ei si copiii si nevestele lor. Peste 3.000 de salariati de la Hidroelectrica si hidroservuri sunt rude. E o mare familie si nu o spun peiorativ.
Exista si aceasta posibilitate de a denunta. Cata vreme tu promiti sa nu promovezi actiuni in justitie, opozitie la deschiderea insolventei, recursuri la deschiderea insolventei, suspedare la Curtea de Apel a sentintei la deschiderea insolventei care s-a judecat pe 22 august. Adica au fost foarte agresivi. Adica, Curtea de Apel a dat un termen 4 octombrie si ei au cerut preschimbarea permenului pe 22 august. Adica au fost foarte nerabdatori.
Ca sa fie foarte clar. Pot sa fac un pariu, contractul colectiv de munca nu va fi denuntat, el va fi renegociat. Sunt convins ca in cei atat de multi lideri sindicali sunt oameni responsabili, care sunt alaturi nu doar declarativ de Hidroelectrica. Le-am spus clar ca nu ma ating de salariile de baza, nu dau pe nimeni afara, desi nu este corect sa am o schema de personal atat de mare pe partea de TESA si care acea treime din TESA sa aiba o pondere de peste jumatate din fondul de salarii.
Nu este corect ca 41% din total venit salarial sa reprezinte retributia pentru munca efectiv prestata si 59% sa reprezinte pomeni. Sunt legale, spun doar ca sunt imorale. Si in 2012 si nici in 2013 situatia la Hidroelectrica nu o sa fie mai roza, pentru ca se anunta seceta si in 2013, nu-si permit acest lux de a da prime de vacanta, 30 milioane de lei, adaosuri de Paste si Craciun de 13 milioane de lei, prime jubiliare de fidelitate de 13 milioane de lei, de a plati 21 milioane de lei deplasari nu doar cele in interes de serviciu care se justifica, dar si cele prin care isi scot prietenele, nevestele si copiii la mare. Si iarasi 20 de milioane de lei diurne de delegatii. Probabil si premierul are o diurna mai mica decat un salariat de la Hidroelectrica, pentru ca altfel nu-mi explic suma aceasta de 21 de milioane de lei cheltuiala cu diurna de delegatie in fiecare an. Si nu pleaca in delegatie 5.239 de salariati.

„Contestatiile, opozitiile si recursurile celor de la Alpiq si celor de la Hidrosind au fost redactate de acelasi avocat”

Daca va uitati pe actiunile promovate de Hidrosind si pe cele promovate de Alpiq…Sigur este o coincidenta ca sunt inregistrate in aceeasi zi. Dar faptul ca sunt copy-paste pana si la greselile de ortografie spune ceva. Si faptul ca, avem si noi sursele noastre, au fost redactate de acelasi avocat si contestatiile, opozitiile, recursurile celor de la Alpiq si celor de la Hidrosind…
Cei care au incalcat acest acord sunt cei de la sindicat. Cei care au dat un comunicat care a facut mult rau companiei prin care spun ca se indreapta Hidroelectrica spre faliment, sunt cei de la sindicat.

„Banii vor fi dramuiti si vor fi prioritizate investitiile”

Bugetul de investitii va fi aprobat pana la sfarsitul acestei luni. Banii vor fi dramuiti si vor fi prioritizate investitiile. Am facut patru grade de prioritizare. Cele care sunt de grad 0, si le avem in vedere pe cele de mentenanta, pentru ca Hidroelectrica nu are interes sa scoata din productie un hidroagregat. Daca am avea apa, ne-am imbogati si am anula toate pierderile de pe primele 6 luni si am vinde MW nu la 130 de lei cu cat l-am vandut prin contractele bilaterale sau la 71 de lei cat il videm pe piata reglementata, ci la 300 de lei/MWh pe PZU si de ce nu cu 400 lei/MWh pe piata de echilibrare. Dar iata ca nu avem apa, nu avem productie, nu avem megawatti, nu avem ce vinde.
Chiar daca am fi avut bani pentru investitii, 30% din aceste 580 de hidroagregate ar fi fost trase pe linie moarta, oprite din exploatare pentru ca nu avem apa. Nu putem pune problema in niciun fel a afectarii sistemului national energetic.

„De la 1 septembrie, urmeaza sa ni se reduca, desi foarte putin, cu 83 GWh/luna, aportul pe piata reglementata”

Ieri am avut o discutie cu presedintele ANRE, Nicolae Havrilet…De aceea spun ca sunt dusmanul public numarul 1, al tuturor, desi actiunile administratorului judiciar concorda cu interesele Hidroelectrica. Sunt primul oficial al Hidroelectrica care si-a asumat public aceasta chestiune, deloc principiale, a relatiei dintre Hidroelectrica si ANRE. A fost o discutie impreuna cu ministrul economiei, Daniel Chitoiu, cu presedintele ANRE, Nicolae Havrilet, pentru a gasi modalitati concrete de diminuare a acestei poveri, a acestui aport exagerat, si al recunoasterii costurilor, nu de la 1 ianuarie, pentru ca nu mai rezistam pana atunci…Sa dam 5,5 TWh dintr-o productie de 13 TWh, aproape jumatate, sa o dai in pierdere la 71 lei/MWh. Cata vreme, pretul nostru de cost era bugetat la 125 lei/MWh la o productie de 15,6 TWh. Dar cata vreme facem cu 2,6 TWh mai putin decat ne-am bugetat, la momentul actual, pretul de cost este de 132 lei/MWh. Sunt 63 lei/MWh diferenta, pierdere, in fiecare zi. ANRE ne da o pierdere pe care nu o mai putem suporta. De la 1 septembrie, urmeaza sa ni se reduca, desi foarte putin, cu 83 GWh/luna aportul pe piata reglementata. In urmatoarele luni, 350 GWh inseamna foarte putin, nu coboram nici sub pragul acela psihologic de 5 TWh.
Ar fi rezonabil pentru noi si undeva la 100 lei sa ne plateasca pe MWh. Dar evident, tot ar fi sub pretul de cost. Dar una este sa ai 30 lei sub pretul de cost si alta este sa ai 63 lei sub pretul de cost. Speram sa anulam aceste pierderi din piata reglementata pe vanzari ulterioare. Noi am dislocat doar teoretic 7,5 TWh din contractele bilaterale, dar nici macar un gram din aceste milioane de MWh nu am putut sa-i vindem pe piata libera pentru ca nu ii aveam. Eram intr-o supracontractare si dupa denuntarea celor 6 bilaterale in luna august 2012. Cand aveam obligatii contractuale de 926 GWh, aveam un estimat al productiei de marii nostri manageri de 1,1 TWh sau 1100 GWh, si pe luna august facem 700 GWh. Suntem de rasul curcilor. Am denuntat 7,5 milioane de MWh si totusi suntem in supracontractare in luna august. Deci, au disparut in neant cele 7 milioane MWh. Daca nu activam forta majora pe 2 august, trebuia ca diferenta de 226 GWh sa-i luam de pe piata libera cu 300 lei/MWh de pe PZU sau cu 400 lei/MWh din piata de echilibrare ca sa-i vindem la un pret mai bun acum, la 200 lei, pe cele patru contracte care au ramas. Dar tot vindeam la 200 lei, mult in pierdere.

„Din punctul de vedere personal, as fi impotriva vanzarii unor pachete de actiuni de la Hidroelectrica, acum si oricand”

Exista un cadru normativ care prevede vanzarea unui pachet de 10% din capitalul social. Procedurile sunt in derulare, ele nu au fost suspendate. Din punctul de vedere personal, al avocatului Borza, as fi impotriva vanzarii unor pachete de actiuni de la Hidroelectrica, acum si oricand. Tocmai am vorbit de acest rol vital pentru economia romaneasca. Avem o datorie externa de aproape 100 de miliarde de euro, cu ce o platim. Razboaiele secolului 21 se duc nu pe teritorii, ci pe resurse de hrana si pe resurse minerale. Pe resurse de hrana nu mai contam pentru ca avem o agricultura de subzistenta. In ceea ce priveste resursele minerale, cu o inconstienta, privatizam chipurile pe 2 poli, vindem zacamintele de aur, de cupru, vindem tot. Zacamintele acestea nicio tara cu scaun la cap nu le vinde. Dar noi le vindem. La fel, Hidroelectrica ramane o companie importanta, o companie care isi poate maximiza profitul chiar si prin management al statului. Sigur ca ingerinta factorului politic ar trebui sa fie ceva mai mica, ca numirile sa nu fie pe criterii politice, ci de competenta profesionala.
Sunt de acord ca managementul Hidroelectrica poate sa fie incredintat unui management privat si e chiar o procedura demarata. Si chiar in luna septembrie am 5 manageri calificati care vin de prin marile capitale ale lumii sa-i angajam la Hidroelectrica. Dar ceea ce spuneam fata de acest management privat: Poti sa-i aduci de oriunde, sa le dai si 100.000 euro pe luna, ca nu au ce sa faca. Nu vor da randament, pentru ca o sa se trezeasca neputinciosi, captivi in niste contracte incheiate de alti „baieti destepti”. La fiecare societate de stat sunt aceleasi contracte de care ne lovim la Hidroelectrica. Si vor avea aceleasi bariere, in contracte colective de munca si mai impovaratoare. Noi nu avem decat 48 de salarii la Hidroelectrica. La altii sunt 90 de salarii, la Nuclearelectrica, si sporuri la fel. Si ce sa faca managerul de la Washington sau de la Paris sau Londra? Nimic? Nu are parghii. O sa-si faca bagajele, o sa-si puna pantalonii inapoi in geamantan si dupa o luna, doua, pleaca, pentru ca este o chestiune de onoare. Acela nu are cum sa performeze.