Consiliul local sector 1 vrea sa amplaseze inca o statuie in Parcul Kiseleff. Arhitectii contesta modul de organizare a concursului prin care urmeaza sa fie ales monumentul

Consiliul Local sector 1 vrea sa amplaseze o „statuie de arta plastica nonfigurativa” (DEX- arta abstracta) in Parcul Kiseleff, in apropriere de lac. Deocamdata nu se stie cum va arata monumentul de for public, acesta urmand sa fie ales in urma unui concurs, insa scopul sau este de a „transforma spatiul din zona lacului intr-un spatiu urban de calitate”. In acest parc, in suprafata de circa 30.000 mp, mai sunt inca 6 statui/grupuri statuare.

Concursul pentru alegerea statuii este organizat de Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic, institutie in subordinea Primariei Capitalei care a amplasat recent statuia imparatului Traian pe treptele exterioare ale Muzeului National de Istorie a Romaniei. Pentru controversata lucrare s-au platit 200.000 de lei.

Potrivit temei de concurs, se „urmareste transformarea spatiului din zona lacului din Parcul Kiseleff intr-un spatiu urban de calitate, astfel incat sa corespunda exigentelor contemporane si valorii culturale a locului. De asemenea, concursul urmareste selectarea unui proiect care sa integreze armonios lucrarea de arta plastica nonfigurativa, precum si ambientarea peisagistica a acesteia in spatiul public propus”. Castigatorul premiului I va primi 5.000 de lei. Locul II va fi rasplatit cu 2.000 lei.

Potrivit site-ului public de licitatii, juriul care va alege statuia castigatoare este format din:

– reprezentant ADP S1;

– reprezentant Directia Urbanism PS1;

– reprezentant Consiliu Local S1 – Consilier Adrian Tudose;

– reprezentant Directia Urbanism a Primariei Capitalei;

– membru al Academiei Romane – Academician Razvan Theodorescu;

– arhitect Gheorghe Balasoiu – expert MCC;

– reprezentant Universitatea de Arta Bucuresti;

– reprezentant Universitatea de arhitectura „Ion Mincu” – Cristina Olga Gociman;

– Ion Mandrescu – artist plastic;

– reprezentant Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic – Serviciul Achizitii.

Juriul va acorda punctaj maxim:

– pentru originalitatea solutiei/solutiilor propuse de candidati pentru realizarea lucrarii si amenajarea peisagistica;

– concurentului care, prin propunerea sa, va amplasa lucrarea de arta astfel incat sa fie pusa in valoare, cu integrarea armonioasa in spatiul propus;

– pentru pretul cel mai scazut.

Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR), contesta componenta juriului deoarece nu s-au nominalizat membrii juriului ci doar anumite functii, iar majoritatea acestora nu au treaba cu sculptura.

„Credem ca pentru a organiza o competitie reala si de tinuta, era necesara nominalizarea in totalitate a persoanelor care vor juriza proiectele, precum si obtinerea unei majoritati covarsitoare din profesionisti reputati in domeniile sculpturii, arhitecturii si criticii de arta. Am constatat cu surprindere ca nu au fost solicitati in juriu reprezentanti ai niciunei organizatii profesionale a arhitectilor sau a plasticienilor. Va comunicam faptul ca legea care reglementeaza organizarea si functionarea Ordinului – Legea 184/2001 – prevede ca, in cazul licitatiilor si al concursurilor de solutii in domeniul arhitecturii si urbanismului, cel putin o treime din numarul membrilor comisiei de evaluare sau ai juriului sa fie arhitecti cu drept de semnatura, dintre care un reprezentant al Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR) si un reprezentant al unei institutii de invatamant superior de arhitectura acreditate de statul roman”, scrie in scrisoarea trimisa de OAR Administratiei Monumentelor.

De asemenea OAR manifesta „serioase rezerve” privitor la spatiul unde va fi amplasata statuia: „Concurentii nu sunt informati prin ce documentatii urbanistice sau decizii administrative s-a stabilit acest amplasament ca fiind oportun pentru realizarea unei lucrari de arta monumentala contemporana si daca initiativa a primit un aviz de principiu din partea Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice a Municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov, in conditiile in care Parcul Kiseleff este clasat monument istoric. Din analiza documentatiei de concurs, in ansamblu, credem ca procedura este mai degraba un concurs de idei, caz in care acest lucru ar fi trebuit sa fie comunicat, iar documentatia structurata ca atare”, concluzioneaza arhitectii.

Mihai Oroveanu, presedintele Comisiei Nationale pentru Monumente de For Public de pe langa Ministerul Culturii, contesta si el componenta juriului: „Este bine ca din acest juriu face parte Razvan Teodorescu si un reprezentat al Universitatii de Arta Bucuresti insa majoritatea celor propusi nu au ce cauta acolo. Ne-am saturat de jurii din care fac parte persoane care nu au nicio treaba cu arta: contabili, doctori si gerontofili. Dupa desemnarea castigatorului conscursului, lucrarea va trebui supusa analizei Comisiei Nationale a Monumentelor de For Public, dupa care se poate discuta de amplasarea ei. Asa se intampla peste tot in lume. Nu poti amplasa orice, oriunde. Este ilegal daca lucrurile vor sta altfel”.

Dan Marin, membru al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, spune nu exista nicio logica pentru care aceasta statuie trebuie amplasata in parcul Kiseleff: „Desi se organizeaza un concurs public pentru alegerea lucrarii, nu exista nici o explicatie logica pentru locul in care ea va fi amplasata. Tema concursului vorbeste despre „transformarea spatiului din zona lacului din Parcul Kiseleff intr-un spatiu urban de calitate”. Parcul Kiseleff este insa un parc clasat monument istoric, cu o conceptie peisagistica clara, relativ bine conservat si intretinut. Indeplineste, aparent, conditia calitatii. De ce mai este nevoie atunci de acest obiect? Poate ca este intr-adevar necesar, dar care este baza stiintifica/artistica a deciziei privind caracterul (nonfigurativ) si amplasamentul – zona lacului? Nu era oare firesc sa existe o discutie prealabila cu Comisia Zonala a Monumentelor Istorice, cu Sectiunea de urbanism a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice sau Comisia tehnica de urbanism a Primariei Capitalei? Si nu era oare legal sa existe un certificat de urbanism si un aviz privind interventia pe un monument istoric”.

Mai mult, Dan Marin spune ca a devenit o obisnuinta ca administratiile locale sa achizitioneze statui dupa care, fiindca nu s-a discutat inainte unde vor fi amplasate, sa le puna in locuri nepotrivite: „Concursul pentru parcul Kiseleff imi da ocazia unui comentariu ceva mai larg asupra modului, mai mult decat discutabil, in care Directia de monumente (de for public) a Primariei Capitalei a inteles, ani de-a randul, sa-si indeplineasca misiunea. In linii generale, scenariu e acelasi: se achizitioneaza – nu se prea stie cum si pe ce criterii artistice – un monument dupa care (1) i se cauta un loc in oras sau (2) se incearca sa i se impuna amplasarea intr-un anumit loc, stabilit in mod unilateral. Si intr-un caz, si intr-altul, comisiile de urbanism (de la PMB sau de la Ministerul Culturii) sunt luate prin surprindere, aproape somate sa accepte obiecte sau spatii urbane in legatura cu care nu au fost niciodata consultate intr-o faza initiala”.

Parcul Kiseleff este monument istoric. Pe suprafata sa sunt amplasate alte sase monumente de for public:

– bustul lui Ovidiu – autor Cornel Medrea (1957);

– bustul lui Barbu lui Stefanescu-Delavrancea – autor Cornel Medrea (1957);

– bustul lui Nicolae Leonard – autor Oscar Han (1929);

– Monumentul Infanteriei – autor Ioan Bolborea (2000);

– Zona Apostu in care au fost reunite 8 lucrari ale sculptorului George Apostu (Fetita cu papusa, Copii jucandu-se, Altorelief cu personaj feminin, Maternitate-bronz, Tata si fiu – Odihna, Tata si fii – Letopiset, Tata si fiu, si Fluturi).

– statuia lui Omar Khayamiar.