Sari direct la conținut

Blestemul politicii. Piratii haiducesc www.Germania

Contributors.ro
Alex Todericiu, Foto: Arhiva personala
Alex Todericiu, Foto: Arhiva personala

Sansa i-a zambit pe 18 septembrie 2011 unui oarecare Martin Delius, 27 ani, de profesie dezvoltator de software. 15 pirati, incluzandu-l pe acest Delius, cucereau Berlinul. La alegerile locale, Partidul Piratilor (Piratenpartei Deutschland www.piratenpartei.de), infiintat in 2006, cucerea 8,9 % din voturile exprimate de locuitorii capitalei germane. Senzatie! Sapte luni mai tarziu, Martin Delius (twitter: martindelius), liderul grupului piratilor din Parlamentul landului Berlin este citat de prestigioasa revista „Der Spiegel“: „cresterea partidului piratilor se desfasoara atat de razant precum NSDAP (partidul national-socialist al muncitorilor germani) intre 1928 si 1933“. Dezaprobare! Derapajul de extrema dreapta al piratului nu a trecut neobservat, Delius renuntand la candidatura pentru conducerea partidului la congresul incheiat in 29.04.2012 la Neumünster. „Der Spiegel“ isi provoaca cititorii in nr. 17/ 23.04.2012 cu un titlu amuzant: „Avanti Dilettanti. Cum incearca piratii (sa faca) politica“. Redactia nu doreste sa-si jigneasca cititorii si precizeaza: „diletantii nu erau, in trecut, considerati perdanti. Erau oameni care se implicau d i n p l a c e r e la fel cum o fac si astazi multi membrii ai partidului piratilor“.

Imaginea de pe coperta revistei „Der Spiegel“ arata un… pirat modern: corpolent, imbracat cu un tricou rosu peste o camasa in carouri, cu tricorn pe cap, stand neglijent la o masa si tinand in mana dreapta ridicata un fel de buletin de vot, de culoare rosie, pe care se poate citi „nu“! In spatele personajului emblematic se observa o serie de lume stand la mese, aplecata peste laptop-uri, cabluri si alte ustensile din domeniul IT-ului.

„Piratii cu un nou echipaj, spre noi tarmuri“

Ca si cum o stafie ar bantui prin Europa, nu doar Germania, Austria…, se confrunta cu… lipsa de incredere in establishment-ul politic consacrat si asteptarile dezamagite ale oamenilor de rand, in primul rand ale tinerilor. Astfel apare interesul fata de partidul piratilor, ce reprezinta speranta multora pentru mai multa democratie participativa si transparenta decizionala.

La congresul partidului, desfasurat in aceste zile la Neumünster (landul Schleswig – Holstein), Bernd Schlömer (twitter: bubernd), nascut in 1976, referent si director in Ministerul federal al Apararii, responsabil pentru administrarea academiilor militare federale, din Berlin, a fost ales presedinte al Piratenpartei Deutschland cu 922 voturi, respectiv 66,62 %, fostul presedinte Sebastian Nerz (twitter: tirsales) primeste 945 voturi si devine vicepresedinte cu 73,77 %. Bernd Schlömer, a studiat criminologia, a devenit pirat in 2009, este catolic convins (dupa propriile afirmatii), locuieste la Hamburg, este casatorit si are doi copii. Schlömer cat si cei aprox. 1500 de participanti la congresul de la Neumünster au adoptat, practic in unanimitate, o declaratie in care piratii s-au distantat de extremismul de dreapta: „Holocaust-ul este o parte de netagaduit a istoriei. A-l nega sau relativa sub pretextul libertatii de exprimare, contravine principiilor partidului“. (www.spiegel.de)

Johannes Ponader (twitter: johannesPonader), nascut 1977 la München, locuieste la Berlin, specialist in pedagogie teatrala, fost activist Occupy, a devenit la Neumünster administrator (secretar) politic al partidului, o pozitie vizibila si foarte influenta, urmandu-i in aceasta functie carismaticei Marina Weisband (twitter: afelia), tanara studenta din Münster, nascuta in 1987 la Kiev si care a intruchipat pentru multi „placerea de a fi pirat“ in Germania. (www.marinaslied.de). Marina Weisband s-a retras din conducerea piratilor, pentru a-si termina studiile dar va reveni probabil in prim plan, odata cu alegerile federale programate pentru 2012. Ea s-a adresat congresului de la Neumünster cu o intrebare retorica: „Incotro merge partidul piratilor? Nu cunosc raspunsul si nimeni din cei prezenti nu-l stie!“

„Piratii cu un nou echipaj, spre noi tarmuri“, scrie „Handelsblatt“ in editia electronica din 29.04.2012. Ziarul il citeaza pe Schlömer care nu exclude o participare la guvernare a piratilor dupa alegerile pentru Bundestag (parlamentul federal german) din 2013. „Structura in locul glumei“ e titlul unui comentariu al „Frankfurter Allgemeine“ in editia din 29.04.2012 consacrata congresului. Cu un an inaintea alegerilor federale, piratii vor putere de organizare si nu doar fantezie politica.

Angela Merkel: „Ei sunt o aparitie interesanta“

Uniunea federala a Industriei Germane (BDI), prin vocea presedintelui ei Peter Keitel: „daca exista intra-adevar intrebari pe care acest partid doreste sa le puna economiei, ii stam la dispozitie“. Partidul social-democrat german ii considera pe pirati ca fiind „noii, mai bunii liberali“ (Thomas Opermann, SPD) si-si poate imagina in anumite conditii chiar o colaborare politica. Ministrul federal al sanatatii Daniel Bahr (partidul liberal, FDP) si-a indemnat partidul sa ia drept exemplu transparenta politica si formele de dialog ale piratilor pe internet. Cancelarul Angela Merkel (presedinta partidului crestin-democrat, de guvernamant, CDU) a declarat pentru cotidianul „Leipziger Volkszeitung“: „Piratii sunt un partid relativ nou care contribuie la diversitatea spectrului politic. Ei sunt o aparitie interesanta despre care inca nu stim cum vor continua“.

„Blestemul piratilor“

Politologul austriac Peter Filzmaier, citat de „Format“, in 20.04.2012 „piratii sustin tot ce se indreapta impotriva partidelor consacrate“. Titlul din saptamanalul austriac „Format“ e sugestiv: „Blestemul piratilor“. Presedintele partidului social-democrat german SPD, Sigmar Gabriel: „alegatorii piratilor ne ingrijoreaza. Ei sunt fie debutanti la urne, fie alegatori, care de fapt ne-ar apartine“. Noul presedinte federal al Germaniei, Joachim Gauck i-a felicitat pe pirati in timpul unei vizite efectuate in martie 2012 in Parlamentul orasului Berlin, declarand: „ma impresioneaza dorinta lor (a piratilor) de a se implica si a-si asuma responsabilitati“.

Apetitul germanilor pentru libertate e impresionant. Mai intai isi voteaza „apostolul libertatii“ drept presedinte federal, apoi ii crediteaza cu peste 10% din intentia de vot pe pirati. Nu acelasi lucru se poate afirma despre austrieci, care au alta relatie cu autoritatea publica. Gustul libertatii e deci diferit, ceea ce se resimte si in identificarea mai retinuta cu fenomenul piratilor. Cotidianul german „Handelsblatt“ din 01.04.2012 dedica acestui subiect un interesant editorial, intitulat „Noul sentiment al libertatii“, semnat de Torsten Riecke. Utopia „comunicarii fara de conducator“ (Jürgen Habermas, 1981) trezeste nostalgia piratilor pentru libertate intr-un spatiu virtual, infinit si incontrolabil. Libertatea piratilor este astfel diferita de cea legata de asumarea responsabilitatii, conform Presedintelui Joachim Gauck. Niciun parlamentar nu-si va mai permite insa, dupa aparitia piratilor, sa ignore mesajul primit din partea „global village“. Sfatul presedintelui federal e insa urmat si de pirati: „Vorbiti deschis si clar. Atunci increderea pierduta poate fi recastigata“.

Odiseea suedeza

Odiseea piratilor a inceput la 1 ianuarie 2006 cand suedezul Rick Falkvinge (twitter: rickFalkvinge), nascut in 1972 la Göteborg, fost angajat la Microsoft, a postat pe internet pentru prima data pagina piratilor. In scurt timp pagina a inregistrat aproape un milion de accesari. La inceput au fost 70 de pirati fondatori (astazi sunt peste 45.000 de membri ai partidului). Surpiza alegerilor pentru parlamentul European in 2009 a venit din Suedia unde, cu 7,1% din voturi a fost ales un pirat – MEP. A urmat un al doilea pirat, Amelia Andersdotter, la 24 ani, fiind cea mai tanara deputata in Parlamentul european. Un an mai tarziu, piratii suedezi inregistrau primul lor mare esec, ratand intrarea in parlamentul de la Stockholm.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro