Ce lege vrea Guvernul sa faca in raspuns la hotararea pilot a CEDO pe problema restituirii proprietatilor: Despagubiri plafonate si esalonate – Raport CRPE

Guvernul ar putea veni cu o lege prin care decide plafonarea si esalonarea despagubirilor acordate fostilor proprietari, ca raspuns la hotararea pilot a CEDO din octombrie 2010 care obliga statul roman sa rezolve in 18 luni problema restituirii proprietatilor nationalizate in timpul comunismului, se arata intr-un raport al Centrului Roman pentru Politici Europene (CRPE). Potrivit unor propuneri initiale prezentate in raportul CRPE, Guvernul ar putea plafona despagubirile la 300.000 de lei si le-ar putea esalona pe o perioada de 15 ani. In plus, noul act normativ ar putea prevedea termene de decadere pentru solicitanti, termene limita obligatorii pentru autoritati si o grila simplificata pentru determinarea valorilor despagubirilor pentru imobile.

Raportul Centrului Roman pentru Politici Europene (CRPE) trateaza problematica restituirii proprietatilor si enumera, printre altele, si problemele-cheie care afecteaza acest lucru in Romania: instabilitatea legislativa, blocarea solutiilor juridice prin introducerea de solutii administrative, decizii administrative neasteptat de lente, neexecutarea hotararilor instantelor, asteptari interminabile pentru despagubiri.

Cel mai puternic accent al raportului cade pe modul de rezolvare pe cale legislativa a statului roman a problematicii restituirii proprietatilor ca raspuns la decizia pilot a CEDO.

Intreg raportul CRPE poate fi consultat aici.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a pronuntat la inceputul lunii octombrie 2010 prima hotarare pilot impotriva Romaniei. Prin aceasta hotarare, CEDO obliga statul roman sa rezolve in 18 luni problema restituirii proprietatilor nationalizate in timpul comunismului. (link)

• Citeste si: Decizia CEDO: cum vor fi influentati fostii proprietari si implicatiile asupra Fondului Proprietatea

Sediul CEDO de la Strasbourg

Foto: AGERPRES

Prin hotararea pronuntata, CEDO constata ca a fost incalcat articolul 6 alineatul 1 din Conventie (privind dreptul la un proces echitabil) si articolul 1 din Protocolul nr.1 in cazurile Maria Atanasiu si Ileana Iuliana Poenaru si obliga statul roman „sa ia toate masurile pentru a asigura drepturile garantate de art 6 alineatul 1 din Conventie si articolul 1 din Protocolul nr. 1, in contextul cauzelor similare cu prezentul caz, in acord cu principiile stabilite in conventie”. CEDO a decis sa suspende, pentru 18 luni, examinarea oricaror cazuri similare.

Potrivit CRPE, hotararea pilot CEDO nu solicita masuri specifice, „mentinand practica de a delega legislatorilor nationali decizia cu privire la mijloacele de implementare. Romania este libera sa aleaga mijloacele prin care va implementa hotararea-pilot”.

Oficialii guvernamentali: „Un euro acordat fostilor proprietari este un euro care nu poate fi investit in alte sectoare” / Fostii proprietari: „Limitarea despagubirilor: discriminatorie si retroactiva”

„CEDO a hotarat ca Romania ar trebui sa se bucure de „o marja larga de apreciere” la selectarea masurilor pe care ar trebui sa le aplice, tinand cont de contextul special, de reformele sociale si economice majore din aceasta perioada, chiar daca masurile respective nu fac dreptate tuturor. Astfel, unul dintre cele mai interesante aspecte ale cauzei Atanasiu este aceea ca a semnalat disponibilitatea CEDO de a lua in considerare ca solutie acceptabila o plafonare a despagubirilor”, relateaza raportul.

In studiul CRPE se precizeaza ca, la fel ca si CEDO, „oficialii guvernamentali romani sustin ca statul trebuie sa mentina un echilibru intre diferitele necesitati ale societatii. Un euro acordat fostilor proprietari este un euro care nu poate fi investit in alte sectoare, precum educatia sau medicina”. Pe de alta parte, „fostii proprietari si activistii pentru drepturile omului sustin ca limitarea despagubirilor acum, dupa ce mii de oameni au beneficiat deja de legea actuala si alte zeci de mii s-au bazat pe ea, ar fi discriminatorie si retroactiva”, scrie in raport.

Comitet interministerial insarcinat sa gaseasca o solutie legislativa in urma hotararii pilot – 12 luni scurse, niciun proiect public

Pe 3 decembrie 2010, premierul Emil Boc a decis infiintarea unui grup de lucru interministerial care sa gaseasca solutii pentru rezolvarea problemei restituirii proprietatilor. Este vorba despre Comitetul interministerial privind procesul de reformare a legislatiei si procedurilor din domeniul restituirii proprietatilor. Acesta este compus din reprezentanti ai ANRP, Ministerelor Justitiei, Finantelor, Internelor, Agriculturii, Mediului, de Externe, ai aparatului de lucru al prim-ministrului si ai AVAS.

De la pronuntarea deciziei-pilot a trecut exact un an, iar statul roman inca nu a venit cu vreo solutie.

Lidia Barac

Foto: Ager Press

Secretar de stat in Ministerul Justitiei si membru supleant al Comitetului interministerial, Lidia Barac a declarat, la inceputul lunii septembrie, pentru HotNews.ro ca „stadiul lucrarilor din cadrul Comitetului este avansat din perspectiva constructiei proiectului de lege si al solutiilor cu valoare de principii identificate. Dar nu este inca in forma finala pentru ca mai este nevoie de cateva evaluari de tip financiar, banesc, privind sumele de bani care ar reprezenta valoarea despagubirilor in unele dosare”. Aceasta a declarat ca inainte de cele 18 luni din hotararea CEDO trebuie sa putem vorbi de o lege in vigoare.

Specilistii CRPE sustin ca in cursul realizarii cercetarii au obtinut de la reprezentantii Guvernului detalii privind proiectul de lege care a fost elaborat in vederea rezolvarii problemei restituirii proprietatilor. CRPE a prezentat aceste detalii in raport, „cu mentiunea de rigoare ca toate detaliile propunerii pot face obiectul unor modificari”.

Ce vrea Guvernul sa introduca in proiectul legislativ: Despagubiri plafonate si esalonate

Potrivit raportului CRPE, iata ce ar putea sa contina proiectul de lege al guvernului care va incerca sa rezolve problema restituirii proprietatilor si, astfel, sa raspunda la hotararea pilot data de CEDO in octombrie 2010 impotriva Romaniei:

• O lege cuprinzatoare. Legile care guverneaza despagubirile pentru imobile si teren agricol vor fi consolidate intr-un singur act normativ, cu scopul de a se elimina practicile administrative si judiciare inconsecvente.

• Un echilibru intre ceea ce ar trebui facut si ceea ce se poate face. Capacitatea economica a statului va fi pusa in balanta fata de imperativul de a realiza ceea ce au promis legile precedente.

• O procedura simplificata. Procesul de determinare a valorii despagubirilor trebuie sa fie previzibil, echitabil si transparent si sa contribuie la incheierea procesului cu maxima rapiditate.

• Despagubiri esalonate. Despagubirile se vor plati in rate stabilite prin lege. (O propunere initiala cere o plata minima anuala de 3% din totalul valorii despagubirii si ca platile sa se incheie in termen de 15 ani.)

• Despagubiri plafonate. Valorile despagubirilor vor fi limitate pe baza unei grile de evaluare standardizate. (O propunere initiala cere o limita fixa de 300.000 lei per proprietate; aceasta cifra este doar o sugestie si poate fi revizuita in urma unor calcule suplimentare realizate de Ministerul Finantelor).

• Termene de decadere pentru solicitanti. Solicitantii vor avea 90 de zile pentru a-si completa dosarele. Aceasta perioada poate fi extinsa o singura data, cu 60 de zile, la cererea solicitantului.

• Termene limita pentru autoritatile locale. Se vor impune termene limita obligatorii prin lege pentru deciziile autoritatilor locale. Termenele limita propuse depind de numarul de cazuri nesolutionate la momentul intrarii in vigoare a legii:

a. 12 luni pentru autoritatile cu mai putin de 2.500 de cazuri nesolutionate.

b. 24 de luni pentru autoritatile cu intre 2.500 si 5.000 de cazuri nesolutionate.

c. 48 de luni pentru autoritatile cu peste 5.000 de cazuri nesolutionate. (Aceasta prevedere afecteaza practic doar Bucurestiul.)

• Termene de solutionare pentru Comisia Centrala. Dosarele inregistrate la Comisia Centrala „vor fi” solutionate intr-un anumit termen, in functie de data in care dosarul a fost inregistrat la Secretariatul Comisiei:

a. 48 de luni pentru dosarele primite deja la momentul intrarii in vigoare a legii.

b. 24 de luni pentru dosarele primite dupa intrarea in vigoare a legii.

„Este de retinut faptul ca in forma actuala a proiectului de lege termenele pentru Comisia Centrala, spre deosebire de cele pentru autoritatile locale, nu par sa aibe caracter obligatoriu”, se mentioneaza in raportul CRPE.

• Sanctiuni. Organismul de control al ANRP si organismul de control al prefecturii vor supraveghea respectarea termenelor statutare si vor impune sanctiuni.

• Cale de atac. Daca autoritatile locale nu emit decizii in termenele specificate de lege, fostii proprietari vor avea un drept, reglementat clar de lege si prescriptibil in termen de 3 ani, de a se adresa instantei. Instantele vor fi abilitate sa determine existenta si intinderea unei proprietati, de a ordona restituirea proprietatii sau de a ordona despagubirea. Cauzele care se incheie cu decizii finale ale instantei nu vor fi retrimise autoritatilor administrative pentru noi revizuiri. Iar daca instantele ordona despagubiri, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor va determina nivelurile despagubirilor pe baza grilei de evaluare si a documentelor relevante prezentate Comisiei Centrale de catre solicitanti.

• Grila de evaluare. O grila simplificata pentru determinarea valorilor despagubirilor pentru imobile se va baza pe factori precum tipul proprietatii, materialele de constructie, pozitia, vechimea, tipul de constructie, conditia si suprafata. O matrice pentru valori de despagubire pentru terenuri se va baza pe factori precum destinatia, suprafata si pozitia.

• Se renunta la revizuirea de catre prefect. Se elimina etapa intermediara prin care prefectul verifica legalitatea deciziilor administrative locale inainte de a doua verificare de acest tip efectuata de ANPR.

Intreg raportul CRPE poate fi consultat aici.

CRPE: Plafonarea despagubirilor – cel mai controversat aspect

CRPE noteaza ca cel mai controversat aspect al proiectului de lege este „plafonarea despagubirilor”. Desi CEDO si-a dat acceptul fata de o astfel de solutie, CRPE mentioneaza ca acest lucru nu inseamna ca va fi acceptat si de catre instantele romanesti.

„Daca se considera doi solicitanti ipotetici care au depus amandoi o cerere de restituire in 2005 pentru vile in Bucuresti care au aceeasi valoare, cel care a avut norocul (sau relatiile necesare) ca autoritatile romanesti sa ii rezolve cererea inainte de intrarea in vigoare a unei limite asupra despagubirilor, ar primi o despagubire mult mai generoasa”, se arata in raport.

Astfel, se pune in discutie constitutionalitatea unei astfel de prevederi si apoi posibilitatea solicitantilor nemultumiti sa atace in instanta masura, avand in vedere faptul ca in Codul Civil se ofera garantii impotriva legilor retroactive. Acest lucru „ar putea contribui la o jurisprudenta si mai haotica si la supraincarcarea instantelor”, se spune in raport.

In acest sens, CRPE considera ca limitarea valorilor despagubirilor ar trebui evitata pe cat posibil. „Numerosi fosti proprietari ar prefera sa accepte o plata mai mica mai curand, decat una mai mare mai tarziu. Vanzarea pe scara larga a actiunilor la Fondul Proprietatea la 0,10-0,62 RON per actiune inainte de listarea FP la bursa demonstreaza ca numerosi fosti proprietari ar accepta bucurosi reduceri intre 40% si 90%. Conceperea unei optiuni individuale de limitare a despagubirilor ar putea sa evite discriminarea, dar si sa scuteasca statul de lupte indarjite in instanta”, sustine raportul.

„Daca ii intrebi pe clientii mei daca vor sa recupereze peste 10 ani imobilul pierdut sau sa primeasca 50% din valoare maine, raspunsul va fi 50% din valoare maine„, sustine avocatul, Mihai Furtuna, din cadrul Asociatiei pentru Proprietatea Privata (APP).

CRPE: „Termenele de decadere pentru solicitanti sunt prea scurte”

CRPE apreciaza introducerea in proiectul legislativ al guvernului a cailor de atac si a termenelor, desi „termenele propuse pentru Comisia Centrala ar exprima mai degraba un deziderat, in conditiile in care nu sunt propuse termene limita obligatorii”.

In raport se mai apreciaza ca termenul „de 150 (90+60) de zile acordat solicitantilor pentru a-si completa dosarele” ar fi prea scurt. „In unele cazuri, pentru obtinerea documentelor necesare de la alte autoritati administrative ar putea fi nevoie de sase luni sau mai mult. Ar fi nedrept ca solicitarile sa fie respinse din vina altor autoritati administrative si ar fi de preferat sa se acorde termene limita substantial mai mari pentru solicitanti”.

CRPE mai apreciaza si masura eliminarii etapei de revizie de catre prefect a legalitatii deciziilor de restituire, avand in vedere ca o astfel de verificare o mai face o data si ANRP. „Ar inlatura o intarziere inutila”, noteaza raportul.

„Sanctiunile pentru nerespectarea termenelor limita sunt si ele binevenite, cu conditia sa aiba un efect disuasiv. Nivelul sanctiunilor impuse in prezent de catre ANRP este destul de scazut si nu stimuleaza institutiile sau angajatii”, se mai arata intr-o alta apreciere a raportului.

„Trebuie extinsa metoda depagubirilor cu proprietati publice” – CRPE

Una din recomandarile CRPE prevede cresterea bugetului si a personalului la ANRP si autoritatile locale. „Termenele trebuie sa se coreleze cu o capacitate suficienta la ANRP si la autoritatile locale cu un numar mare de cazuri nerezolvate, cum sunt cele de la Primaria Bucuresti, care sunt raspunzatoare si pentru blocajul la nivel national. Capacitatea de prelucrare a cererilor intr-un termen rezonabil si previzibil va folosi, in plus, la limitarea coruptiei.

CRPE sustine in raport extinderea despagubirilor cu proprietati publice si incheierea in termen de 2 ani a unui inventar al proprietatii publice pentru a promova un astfel de mod de despagubire.

„Legea 247/2005 cere despagubirea de catre autoritatile locale cu „alte bunuri sau servicii”, ceea ce inseamna proprietati private detinute de stat (a nu se confunda cu proprietatile din domeniul public). In practica, aceasta se intampla foarte rar. Extinderea acestei practici ar permite mai multe restituiri ale proprietatilor fara niciun cost pentru bugetul national. Autoritatile locale au prea putine motive sa catalogheze bunurile aflate in posesia lor, daca aceasta inseamna ca apoi sa le piarda. Sarcina ar trebui contractata unei institutii sau companii independente”, sustine raportul.

CRPE: Consultarile publice pe actul Guvernului trebuie sa inceapa cel tarziu in ianuarie 2012

Guvernul nu ar trebui sa mai intarzie dezbaterea publica a propunerii sale, chiar daca mai este loc pentru reglaje, mentioneaza raportul.

„La modul ideal, Guvernul ar trebui sa inceapa consultarile publice nu mai tarziu de ianuarie 2012, lasand cel putin sase luni inaintea termenului pentru dezbateri si adoptarea reformelor necesare. Tinand cont ca vin alegerile in 2012, cu cat mai curand, cu atat mai bine, iar cea mai proasta solutie este transmiterea unor decizii dificile administratiei urmatoare”, se mentioneaza in cercetarea CRPE.

„Ca sa ajungi in posesia titlului de despagubire ai doua variante: dai in judecata sau dai spaga” – avocat

Remus Virgil Baciu

Foto: Agerpres

Raportul analizeaza si problemele de coruptie in cadrul procesului de despagubire, asa cum este el in prezent. CRPE aminteste si cazul vicepresedintelui ANRP, Remus Baciu, arestat in august pentru ca ar fi primit mita peste 200.000 de euro in schimbul accelerarii prelucrarii mai multor plati de despagubiri.

• Citeste si: Supravietuitor in trei Guverne: Consilier in Guvernul Nastase, pus de Tariceanu la Autoritatea pentru Restituirea Proprietatilor, pastrat de Boc, arestat de DNA

„Marja mare de manevra a autoritatilor administrative in prelucrarea cu prioritate a anumitor cereri, impreuna cu potentialul de influentare a evaluatorilor, duce in anumite cazuri la coruptie. Tinand cont ca miza cererilor de restituire se masoara in sute de mii de euro, aceasta poate aduce profituri destul de bune”, se arata in raport.

„Unii solicitanti sustin ca au primit amenintari ca, daca nu isi vand drepturile la bunurile solicitate ieftin catre intermediari, cererile lor administrative vor fi blocate. Alti solicitanti au afirmat ca ar fi fost amenintati ca, daca nu pun capat actiunilor in justitie impotriva anumitor fosti chiriasi, cererile lor administrative pentru alte proprietati vor fi blocate”, se mai precizeaza in raport.

„Am avut cazuri in care clientii mei au fost contactati de diversi. ‘Ai un imobil interesant. Iti propunem o afacere. Ne vinzi noua drepturile la 20, 30, 50%, si ne ocupam noi mai departe. Daca nu vrei sa faci asta, iti facem bucuria sa iti blocam dosarul. Ce spui de asta?’ Asa se pune problema. E celebra fraza din Nasul: <>„, spune in raport Mihai Furtuna, avocat in cadrul Asociatiei pentru Proprietate Privata.

„Ca sa ajungi in posesia titlului de despagubire ai doua variante: dai in judecata sau dai spaga. 40% in avans cedat din dosar la notariat. Dupa care dosarul se solutioneaza intr-o saptamana. Vrei sa obtii decizie de la primarie? Mai intai vinzi dosarul si persoana care a cumparat obtine decizia a doua zi. La ANRP va spun cum e. Eu imi cumpar dosarul, sau il silesc pe nu stiu cine sa imi cedeze 40% si dosarul este evaluat si se trimite cu despagubire. Evaluarea va fi de 5 ori. Statul plateste. Mana in mana cu evaluatorul„, a declarat Iulian Lepa, avocat.

• Citeste si o analiza HotNews.ro despre ANRP: Cine este noul sef la Restituirea Proprietatilor. De ce este ANRP institutie cheie contra-cronometru