Boala pe care mulți români o ignoră, chiar dacă face mai multe victime decât cancerul: „Oamenii cred că lor nu li se poate întâmpla”

​Bolile cardiovasculare încep să apară la vârste din ce în ce mai tinere, iar tot mai mulți dintre pacienții care ajung la medic se află la vârsta activă – între 45 și 55 de ani, însă uneori, se întâmplă să ajungă la medic chiar și pacienți care nu au împlinit încă 20 de ani.

„Cel mai tânăr pacient pe care eu îl tratez are 18 ani”, mărturisește dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog, în cadrul unui eveniment dedicat bolilor cardiovasculare, organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație de pacienți din România. Vorbim despre afecțiuni care fac mai multe victime decât cancerul, dar cu toate acestea bagatelizate uneori de pacienți, care nu se sperie de ele și nu le iau la fel de în serios precum un diagnostic oncologic, spun medicii.

Peste o treime dintre decesele înregistrate într-un an în România au drept cauză bolile cardiovasculare și se estimează că aproximativ un milion de români trăiesc cu o astfel de afecțiune, iar cifrele sunt în creștere.

Boala cardiovasculară cronică ce pune cele mai mari probleme este insuficiența cardiacă – o afecțiune subdiagnosticată și subtratată, care afectează grav atât calitatea, cât și durata vieții – unul din doi pacienți moare în primii 5 ani de la diagnostic.

Chiar dacă începe să apară la vârste din ce în ce mai tinere – la vârsta activă – medicii admit că mulți români nu o iau în serios și nu o percep la fel de grav ca pe un diagnostic de cancer, de exemplu, chiar dacă face mult mai multe victime decât unele forme de cancer.

Simptomele precum dificultatea în respirație sau respirația grea apărute la efort, pierderea de suflu la urcarea unui număr mic de etaje comparativ cu câteva luni înainte, oboseală excesivă sau scăderea capacității de a face efort, pe care anterior îl făceai cu mare ușurință sau umflarea gleznelor – edeme- care nu dispar complet după odihna de noapte, ar trebui să vă dea de gândit și să vă trimită la medic.

Pentru a veni în sprijinul pacienților diagnosticați cu boli cardiovasculare în general și cu insuficiență cardiacă în mod particular – atât cei diagnosticați, cât și cei care prezintă simptome, dar nu au ajuns încă la medic – Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație de pacienți din România, lanseazăGhidul „Viața cu insuficiență cardiacă”, coordonat de dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog la Spitalul Colentina din București, și dr. Mihaela Daniela Baltă, medic de familie.

De ce este necesar un ghid pentru pacienți? „Era nevoie de un astfel de ghid pentru ca pacienții să afle care sunt primele semne și simptome și să vină către medici în stadii cât mai incipiente. Cumva, să îi facem pe oameni să conștientizeze că insuficiență cardiacă este un sindrom, o boală care poate fi tratată și cu cât se prezintă mai devreme la medic, cu atât și evoluția și prognosticul sunt mai bune. Deci cumva să le arătăm, să-i învățăm să-și recunoască ei înșiși primele semne și să vină către noi, nu doar în stadiile foarte tardive, când nu mai pot să se îmbrace singuri, când nu mai pot respira bine. Deci să vină cât mai devreme către noi, iar noi, pe baza suspiciunii de insuficiență cardiacă pe care o putem ridica în cabinet, să putem să îl trimitem la medicul cardiolog pentru confirmare și ulterior tratament”, explică dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog.

Dr. Ioana Cristina Daha, medic primar cardiolog la Spitalul Colentina din București și co-autor al Ghidului Viața cu insuficiență cardiacă / Foto: HotNews.ro

30% dintre pacienții cu boli cardiovasculare din România sunt la vârsta activă

30% dintre pacienții cu boli cardiovasculare din România, inclusiv insuficiență cardiacă, sunt în rândul populației active, având vârste cuprinse între 45 și 55 de ani, arată o cercetare realizată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) în rândul pacienților cu boli cardiovasculare din țara noastră.

„Cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât probabilitatea de incidență cardiacă este mai mare. Dar pe de altă parte, din păcate, bolile cardiovasculare au început să apară la vârste din ce în ce mai tinere, astfel încât foarte mulți dintre pacienții pe care îi văd și pe care îi consult sunt cu insuficiență cardiacă de la o vârstă tânără, perioada activă, în jur de 50 de ani. Dar repet, cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât probabilitatea de incidență cardiacă este mai mare”, arată dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog.

„Insuficiența cardiacă poate apărea inclusiv la copii, în anumite situații. Cel mai tânăr pacient pe care eu l-am tratat are 18 ani. Există tot felul de defecte care sunt legate de funcționarea mușchiului inimii și nu numai de funcționarea mușchiului, ci tot felul de defecte care se manifestă foarte precoce în viață, foarte devreme, care practic împiedică inima să funcționeze normal, iar ea, dacă putem spune așa, obosește mai repede”, adaugă medicul.

Primirea diagnosticului poate fi dificilă pentru oricine. După acest moment, încet-încet, lucrurile pot reintra în normal cu ajutor din partea medicilor, familiei și, atunci când este nevoie, al psihologului. Și participarea la grup de suport și schimbul de opinii cu alți pacienți cu aceeași afecțiune poate fi de ajutor.

Rolul tău, ca pacient, este deosebit de important pentru a ține lucrurile sub control prin respectarea recomandărilor medicului cu privire la tratament, existența unui plan de tratament care să includă opțiuni de tratament noi, care pot să schimbe parcursul bolii, precum și adaptarea stilului de viață.

Oameni pe stradă în București / Foto: Viorel Dudau | Dreamstime.com

Cum apare insuficiența cardiacă: inima nu mai are capacitatea de a asigura suficient sânge și oxigen necesare funcționării optime a țesuturilor și organelor

Insuficiența cardiacă este o afecțiune gravă, în care apar simptome din cauza faptului că inima nu mai are capacitatea de a asigura suficient sânge și oxigen necesare funcționării optime a țesuturilor și organelor. Cuvântul „insuficiență” nu înseamnă însă că inima a încetat să mai funcționeze.

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație de pacienți din România, a lansat ghidul „Viața cu insuficiență cardiacă”, ce îi are ca autori pe dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog, și dr. Mihaela Daniela Baltă, medic de familie, și vine cu informații și sfaturi esențiale pentru pacienți.

„Ai aflat că suferi de insuficiență cardiacă. Probabil că ai multe întrebări. Și puține răspunsuri. Ești speriat. Ai vrea să știi ce este aceasă boală și cum va fi afectată viața ta și a celor de lângă tine și care sunt lucrurile la care să te aștepți. În plus, ai vrea să știi care sunt regulile pe care trebuie să le respecți’v pentru a avea o viață de zi cu zi cât mai puțin afectată de această boală. Răspunsul la multe dintre aceste întrebări îl găsești în ghidul „Viața cu insuficiență cardiacă”, realizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. Cunoștințele privind boala și posibilitățile de tratament te pot ajuta să o ții sub control.” – este mesajul dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog, din deschiderea ghidului.

„În România, se consideră că aproximativ 4,7% din populația adultă suferă de insuficiență cardiacă, dar, din păcate, diagnosticul este pus în multe cazuri târziu, când există deja simptome severe sau când pacientul este spitalizat. Oamenii cred că lor nu li se poate întâmpla. De aceea, ne propunem să informăm publicul larg și dorim să vă facem să înțelegeți că bolile cardiovasculare, diabetul, bolile renale se întâlnesc foarte des și este nevoie să veniți la mine și la ceilalți colegi ai mei, medici de familie, pentru a vă diagnostica și a vă trimite la medicul cardiolog. Dacă nu vă tratați de insuficiență cardiacă, rata de mortalitate este foarte mare (un pacient din 2 decedează în 5 ani de la diagnostic), chiar mai mare decât a unor cancere”, arată dr. Mihaela Daniela Baltă, medic de familie.

Există multe boli care pot afecta funcționarea normală a inimii. Printre cauzele funcționării suboptimale a inimii se numără:

• Slăbirea mușchiului inimii și implicit scăderea forței de pompare a sângelui;

• Afectarea umplerii inimii din cauza îngroșării pereților și creșterii rigidității acestora;

• Probleme legate de afectarea valvelor care asigură circulația normală a sângelui în inimă.

Fracția de ejecție arată cât de performant este mușchiul inimii și câtă putere are ca să circule sângele în organism. Ideal, fracția de ejecție este de peste 60% și arată capacitatea pompei inimii de a trimite spre țesuturi 60% din volumul de sânge care intră în ea. Funcționarea inimii poate fi afectată și printr-o umplere defectuoasă a pompei.

Forme de insuficiență cardiacă în funcție de fracția de ejecție:

• Insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție redusă (<40%)

• Insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (>50%)

• Insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție ușor redusă (40-49%)

• Există diferențe în ceea ce privește tratamentul optim pentru fiecare formă de insuficiență cardiacă.

În prezent, există tratamente eficiente prin medicamente, dispozitive implantabile sau uneori chiar chirurgie care prelungesc semnificativ durata și cresc calitatea vieții pacienților cu insuficiență cardiacă.

Cu cât diagnosticul e pus mai devreme și tratamentul a început mai devreme, cu atât șansele de evoluție favorabilă sunt mai mari.

Viața cu insuficiență cardiacă – ghid pentru pacienți lansat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC)

Care sunt simptomele insuficienței cardiace

Simptomele care apar cel mai frecvent:

• Dificultatea în respirație sau respirația grea apărute la efort;

• Pierderea de suflu la urcarea unui număr mic de etaje comparativ cu câteva luni înainte;

• Oboseala excesivă sau scăderea capacității de a face efort, pe care anterior îl făceai cu mare ușurință;

• Umflarea gleznelor – edeme- care nu dispar complet după odihna de noapte.

În fazele avansate ale bolii, pacienții obosesc și au dificultăți de respirație la cele mai mici eforturi, chiar și la îmbrăcat, la activitățile obișnuite din gospodărie. În final, pacientul are dificultate la respirație și oboseală permanente, inclusiv în repaus. Își petrec cea mai mare parte a timpului în fotoliu sau în pat sprijiniți pe mai multe perne, deoarece se sufocă atunci când stau întinși.

În acest stadiu, pacientul devine dependent de familie și are nevoie de ajutor pentru activitățile de zi cu zi.

Cum se pune diagnosticul de insuficiență cardiacă

Vizita la medic, atunci când recunoașteți simptomele de mai sus, este vitală.

Orice întârziere în inițierea tratamentului va agrava boala și o va face mai greu de gestionat și, de asemenea, va afecta în sens negativ răspunsul la tratament.

Diagnosticul de insuficiență cardiacă pornește de la cunoașterea pacientului: simptome cum ar fi oboseala nejustificată sau dificultăți ale respirației la efort, istoricul personal și familial și examinarea de către medic.

Care sunt pașii pentru diagnostic:

• Cunoașterea pacientului – simptome, istoric, examen clinic – insuficiență cardiacă probabilă

• Electrocardiogramă (activitatea electrică a inimii)

• Analize de sânge (BNP)

• Ecografie cardiacă

• Diagnostic

Medicul de familie este primul care evaluează pacientul și apreciază probabilitatea de insuficiență cardiacă. Pentru acest lucru, este bine să răspundeți medicului de familie cât mai onest la toate întrebările adresate.

Medicul cardiolog evaluează pacientul trimis de către medicul de familie sau venit din proprie inițiativă și formulează diagnosticul de insuficiență cardiacă, stabilind forma și particularitățile legate de pacient. Evaluarea complexă și completă a pacientului este necesară pentru a stabili tratamentul adecvat fiecărui pacient în parte.

Relația stabilită între pacient și medicii implicați în îngrijirea acestuia este una de lungă durată și încrederea dintre ei este extrem de importantă.

Urmărirea pacientului se face de către echipa medic de familie – medic cardiolog.

Dr. Daniela Baltă, medic de familie, co-autor al Ghidului Viața cu insuficiență cardiacă / Foto: HotNews.ro

Tratamentul pentru insuficiența cardiacă – o combinație între medicamente și stilul de viață

Baza tratamentului pentru insuficiența cardiacă o constituie stilul de viață și recomandarea de medicamente sau tratamentul farmacologic.

La unii pacienți, se poate indica implantarea unor dispozitive care să ajute inima să funcționeze eficient (terapie de resincronizare) sau să trateze complicații grave cum ar fi bătăi anormale ale inimii care pot duce la decesul rapid al pacientului (defibrilator implantabil).

În cazurile foarte avansate, se poate ajunge la implantarea unor dispozitive de asistare a funcționării inimii și chiar la transplantul cardiac.

În funcție de forma de insuficiență cardiacă, tratamentul medicamentos poate cuprinde medicamente care scad tensiunea arterială sau pulsul, elimină surplusul de lichide din organism (diuretice) sau medicamente cu o acțiune particulară, cum ar fi cele care se folosesc și în diabetul zaharat. Fiecare medicament și doza sunt importante, iar respectarea fidelă a indicațiilor primite crește șansele unei calități bune a vieții și scade riscul de complicații sau deces.

Schema de tratament trebuie urmată strict. Orice schimbare a tratamentului sau a dozelor poate duce la dezechilibrarea afecțiunii.

Probabil că ai de luat mai mult de un medicament și de mai multe ori pe zi. Poate fi dificil de ținut minte. De aceea, este important de făcut un tabel (cel mai bine este ca acest tabel să fie primit de la medic) care te va ajuta să îți amintești când, ce medicament și ce doză trebuie să iei.

Urmează tratamentul după indicațiile medicului și întreabă-l dacă ai neclarități cu privire la modul de administrare (înainte/după masă), doze.

Monitorizarea simptomelor și semnalele de alarmă: când se agravează insuficiența cardiacă

Este important să îți monitorizezi simptomele precum dificultatea la respirație și oboseala, greutatea, tensiunea arterială, pulsul, glicemia dacă ești și diabetic, saturația de oxigen și să le notezi într-un jurnal.

Medicul de familie monitorizează constant pacientul, pentru a nu apărea dezechilibre și probleme care să ducă la spitalizare, în timp ce medicul cardiolog evaluează starea pacientului de cel puțin două ori pe an sau mai des, dacă starea pacientului necesită acest lucru.

În cazul în care apare o agravare bruscă a stării tale, trebuie să anunți imediat medicul:

• Agravarea senzației de sufocare (dispnee) și apariția la eforturi din ce în ce mai mici sau la repaus.

• Senzație de sufocare și dificultate la respirație atunci când te întinzi în pat, ameliorată în șezut, dormit pe multe perne cu trunchiul ridicat sau dormit în fotoliu.

• Agravarea senzației de oboseală, incapacitatea de a face activități obișnuite în casă (îmbrăcare, igiena personală) pe care le făceai cu ușurință.

• Scăderea bruscă a tensiunii arteriale, cădere și depistare de valori mici ale tensiunii arteriale cu această ocazie.

• Palpitații și disconfort apărute brusc, care împiedică activitatea obișnuită.

• Creștere bruscă în greutate (peste 2 kg în 2 zile).

• Scădere sub greutatea normală nejustificată.

• Edeme importante (umflare) la nivelul membrelor inferioare și organelor genitale.

• Fiecare episod de agravare a insuficienței cardiace însoțit de spitalizare crește gravitatea bolii, scade calitatea vieții și crește șansele de deces

Boală de inimă / Foto: Toa555 | Dreamstime.com

Stilul de viață, la fel de important ca medicația

Regimul de viață pe care îl indică medicul este cel puțin la fel de important ca și medicația prescrisă de medic.

Sarea este recomandată în cantitate de maximum 5g pe zi (un praf de sare la mâncare).

Alimentele cu multă sare (măsline, murături) și cele înalt procesate (mezeluri, brânzeturi, conserve, covrigei, semințe) trebuie evitate.

Prăjelile sunt de evitat, iar alimentele cele mai recomandate sunt cele preparate prin fierbere sau coacere.

Sfat: luați masa în cantități mici, de 5-6 ori pe zi.

Aportul de lichide trebuie să fie echilibrat, fără alcool, băuturi îndulcite, carbogazoase sau cu săruri în exces (ape minerale naturale carbogazoase cu exces de clorură de sodiu).

Fumatul este de evitat.

Activitatea fizică

• Și activitatea fizică este importantă și trebuie adaptată individual la fiecare persoană, cel puțin 3-5 zile pe săptămână, de la 15-30 de minute la 45-60 de minute.

• Este util ca pacientul să facă parte dintr-un program de reabilitare și să efectueze inițial exercițiile în mod supravegheat.

Alte sfaturi:

• Igiena personală și a locuinței sunt foarte importante.

• Este recomandată vaccinarea antigripală anuală și vaccinarea anti pneumococică, care pot fi realizate de medicul de familie.

• Discuțiile cu un psiholog sau participarea la un grup de suport pentru pacienți sunt foarte utile, întrucât insuficiența cardiacă nu este o povară ușor de purtat și orice persoană se poate simți marginalizată, dependentă de persoanele din jur. Implicarea familiei este extrem de importantă și necesară pentru o calitate cât mai bună a vieții.

Boli asociate insuficienței cardiace

Printre cele mai frecvente complicații și boli asociate insuficienței cardiace se numără:

• Diabetul

• Boala cronică de rinichi

• Anemia

• Hipertensiunea arterială

• Fibrilația atrială

• Accidentul vascular cerebral

• Infecțiile cu orice localizare.

Insuficiența cardiacă, o boală gravă, dar tratabilă

Insuficiența cardiacă este o boală gravă, dar tratabilă – nu se vindecă, însă un tratament potrivit și un stil de viață adecvat țin pe loc evoluția bolii.

Cheia succesului este reprezentată de punerea unui diagnostic cât mai timpuriu și stabilirea tratamentului adecvat pentru fiecare pacient în parte. Este importantă urmărirea și monitorizarea pacientului în echipa medic de familie – medic cardiolog.

Oboseala excesivă, umflarea picioarelor, incapacitatea de a face eforturi obișnuite pot fi semnale de alarmă pentru instalarea insuficienței cardiace.

Medicul de familie este primul medic căruia i se adresează pacientul și apreciază probabilitatea de insuficiență cardiacă. Medicul cardiolog completează și aprofundează evaluarea, confirmă diagnosticul și stabilește forma de insuficiență cardiacă, precum și tratamentul potrivit fiecărui pacient în parte.

• Informațiile medicale prezentate în articol sunt preluate din Ghidul „Viața cu insuficiență cardiacă”, un proiect COPAC (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice) ce îi are ca autori pe dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog, și dr. Mihaela Daniela Baltă, medic de familie.

• Ghidul „Viața cu insuficiență cardiacă” poate fi consultat integral pe site-ul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. De asemenea, ghidul va fi distribuit gratuit și în cabinetele medicilor de familie (în limita a 5.000 de exemplare).