Cum au reapărut zimbrii în munții din România după 200 de ani. „S-a considerat singura soluție viabilă de revenire a acestei specii”

​După primul război mondial în lume mai existau doar 12 exemplare de zimbru. Vânătoarea, dar și distrugerea habitatelor au dus specia în pragul dispariției. În România, ultimul zimbru în libertate a fost atestat în 1790, în urmă cu mai bine de 200 de ani. Românii mai puteau vedea această specie în rezervații sau la grădinile zoologice. În ultimii 30 de ani însă, România, dar și multe state din Europa au depus eforturi colosale pentru restaurarea speciei. Astăzi, în România sunt peste 200 de zimbri în libertate, iar populația de zimbri din lume s-a triplat în ultimii 20 de ani, ajungând la peste 9.100 de exemplare.

În 2000 erau doar 2.864 de exemplare la nivel mondial, dintre care 1.669 în libertate, și aceștia se aflau doar în 5 țări: Belarus, Lituania, Polonia, Rusia și Ucraina, potrivit unui raport dat publicității în 2020 de IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii). Până în 2015 au mai fost reintroduși zimbri în libertate în alte 5 țări: Germania, Slovacia, Letonia, Bulgaria și România.

În 2020, populația de zimbri la nivel mondial a ajuns la peste 9.100 de exemplare, din care 6.819 în libertate. Doar circa 20% din populație se află în captivitate și 6% în semi-captivitate.

În 2020, din cele 34 de țări unde există populații de zimbri, Belarus deținea cele mai multe exemplare – 2.356, urmat de Polonia cu 2.316 exemplare și Rusia cu 1.798 exemplare. În 2020, România avea 214 exemplare dintre care 127 în libertate, 38 în captivitate și restul în semi-captivitate.

Cum au reapărut zimbrii în munții Carpați

Datele istorice arată că la noi zimbrii au fost văzuți ultima oară în libertate în 1760, în Moldova și în 1790, în Transilvania, iar de la această această dată zimbrul a dispărut, în special din cauza vânătorii, a explicat Victoria Donos, directorul de comunicare al fundației Conservation Carpathia, una dintre fundațiile care în ultimii ai au luptat pentru reintroducerea zimbrilor în libertate, în țara noastră.

În România, după dispariție, prima pereche de zimbri a fost adusă în 1958.

„Zimbrul fost reintrodus în fauna României în anul 1958, la aproape două secole de la dispariția sa, de către silvicultorii români, prin aducerea, din Polonia, a doi zimbri, numiți Podarec și Polonka. Treptat, s-au format mai multe nuclee de zimbri, unul din acestea fiind cel de la Parcul Natural Vânători Neamț”, a scris Romsilva pe pagina de Facebook la începutul acestui an.

Însă aceștia se aflau doar în captivitate, și abia din 2003 s-au depus eforturi pentru reintroducerea în libertate, în Parcul Natural Vânători Neamț.

• „Proiectul de reintroducere a zimbrului, derulat de Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ, a fost statuat ca unul din obiectivele planului de management al Parcului încă de la înființarea acestuia, dar primii pași consistenți privind reintroducerea zimbrului s-au facut începând cu 2003.
• Zona în care s-a realizat, în data de 22 martie 2012, prima eliberare a zimbrilor din țara noastră – cinci exemplare, aparține de județul Neamț. (…)
• În 2016, Parcul Natural Vânători Neamț era sigurul loc din țară în care zimbrul se întâlnea în captivitate, în cadrul Grădinii Zoologice din comuna Vânători ( 6 zimbri).
• În semi-captivitate, în cadrul Centrului de Management al Zimbrului, din cadrul Administrației Parcului Natural Vânători Neamț, mai erau 17 zimbri și 24 de exemplare în libertate. În primăvara anului 2016, efectivul aflat în libertate a fost suplimentat cu încă 3 exemplare”, se arată pe pagina parcului natural.

Programul a continuat, iar în 2023, Regia Nationala a Pădurilor – Romsilva administrează trei nuclee de zimbri, la Bucșani, Hațeg și Vânători Neamț, cu un efectiv total de peste o sută de exemplare.

Din 2013, fundațiile WWF România și Rewilding Europe au demarat un program similar de reintroducere a zimbrilor în libertate în munții Țarcu și Poiana Ruscă.

Primele două eliberări de zimbri făcute de WWF au avut loc în 2014 și 2015, apoi au continuat în iunie 2016 și aprilie 2017, populația de zimbri aflați în libertate în aceste zone ajungând la 30 de exemplare. În mai 2018, au fost eliberați încă 23 de zimbri, în două zone din sudul Carpaților, iar în 2019 încă 11. Potrivit datelor transmise de Rewilding Europe, în prezent populația estimată de zimbri din proiect a ajuns la 145 de exemplare.

Din 2019 o altă fundație, Conservation Carpathia a continuat efortul de reintroducere a zimbrilor în libertate, de data aceasta în Munții Făgăraș.

Din 2019 până în prezent, prin programul de reintroducere a zimbrilor derulat de Fundația Conservation Carpathia au fost reintroduși în libertate 36 de zimbri în zonele Lerești și Bunea, această primăvară acestora li se vor adăuga încă 22 de exemplare. Aceștia se află în cele trei țarcuri de aclimatizare, după cum urmează: 12 la Nucșoara, 5 la Bunea și 5 la Lerești și urmează să fie eliberați în luna mai. Obiectivul final al proiectului este eliberarea a 75 de exemplare până la jumătatea anului 2024. Până acum s-au născut 8 pui în libertate.

Efortul de reintroducere a zimbrilor este foarte mare deoarece, toate exemplarele de azi se trag din cele 12 exemplare existente după primul război mondial.

• „ Este foarte importantă selecția animalelor fiindcă zimbrul este o specie care la un moment dat, din cauza acțiunilor omului, a intrat în declin și a fost pe cale de dispariție. După primul război mondial mai erau 12 exemplare din care practic s-a refăcut întreaga populație pe care o avem astăzi.
• Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la momentul în care s-a luat decizia restaurării speciei pe baza unor exemplare venite din captivitate. Această ideea a avut-o un polonez și începând de atunci s-au făcut eforturi, majoritatea țărilor europene care au avut zimbri în captivitate, în grădini zoologice, au agreat această idee și au început procese de înmulțire a lor, astfel încât produșii să fie eliberați în natură. S-a considerat singura soluție viabilă de revenire a acestei specii.
• Consangvinizarea este o mare provocare pentru cercetători și pentru cei care desfășoară programe de creștere în captivitate și este un efort foarte mare de selecție a exemplarelor astfel încât să avem animale cu o variabilitate genetică cât mai mare”, a explicat Adrian Aldea, manager introducere specii în cadrul Fundației Conservation Carpathia, pentru HotNews.ro.

Apoi este deficil să găsești exemplare disponibile. Zimbri aduși la Nucșoara în noiembrie anul trecut și care vor fi eliberați în curând provin din Suedia, Slovacia, Germania.

„Este destul de greu să găsești acele animale disponibile și care să aibă și un bagaj genetic rezonabil astfel încât să fie pretabile reintroducerii. Există o carte de pedigree a speciei. Este gestionată de European Bizon Conservation Center din Polonia și acolo sunt înregistrați toți zimbri existenți în momentul acesta în captivitate. Pentru cei din libertate se aproximează numărul lor dar nu putem avea o origine genetică. Noi analizăm fiecare zimbru, vedem ce ancestori are și în felul acesta facem selecția”, a explicat Aldea.

Când, în sfârșit, se găsesc exemplare disponibile și compatibile cu exemplarele eliberate, acestea sunt aduse întâi într-un țarc de carantină, pentru 30 de zile, în zona în care vor fi introduși, apoi eliberați într-un țarc uriaș, cum este cel de 76 de ha de la Nucșoara, pentru a se acomoda cu speciile locale și cu viața în sălbăticie.

• „Am început construirea țarcului în primăvara anului trecut. La Nucșoara, primii zimbri au venit începând cu luna noiembrie. Strategia este de a-i ține într-o perioadă de aclimatizare pentru că ei vin din diverse medii, din țarcuri de reproducere, din rezervații, din diverse țări și schimbându-și mediul sigur că este necesară o perioadă de aclimatizare.
• Îi ținem până la începutul sezonului de vegetație, după care vor fi eliberați. Țarcul are o suprafață de 76 ha. Este construit astfel încât să cuprindă cea mai mare parte a habitatelor pe care ei le frecventează în mod natural astfel încât în perioada de aclimatizare să poată să-și redobândească aptitudinile de animale sălbatice, să învețe să-și caute hrana, să ia contact cu elemente de faună autohtonă, eventual cu prădători, se setează o structură socială în cadrul grupului, o anumită ierarhie, pentru că sunt animale de turmă.
• Țarcul are o împrejmuire formată din gard electric, format din patru fire, în așa fel încât fauna autohtonă să poată intra și ieși, iar zimbri să rămână la interior până în momentul eliberării”, a explicat Aldea.

Victoria Donos, director comunicare Conservation Carpathia, spune că acolo unde au fost reintroduși în libertate, zimbrii sunt motiv de mândrie pentru comunitățile locale și ar putea sta la baza dezvoltării economice sustenabile a respectivelor zone.

• „Prin proiectul nostru, zimbrii au venit în 2019, în zona Lacului Pecineagu, comuna Rucăr, în punctul de reintroducere Bunea. Al doilea grup și punct de reintroducere a fost la Lerești, unde credem noi că zimbrii au un impact destul de important în comunitate pentru că Câmpulung și Lerești, fiind destul de apropiate de această zonă, oamenii sunt foarte mândri că le-am adus zimbrii acolo și pe lângă faptul că dezvoltă diverse zone de turism, ecourism, de exemplu echipa de fotbal din Lerești și-a schimbat numele și se numește „Zimbrul Lerești”.
• După ce comunitățile de zimbri din sălbăticie se vor stabiliza, pot fi dezvoltate anumite proiecte care să aducă beneficii economice comunităților locale. Să vină oamenii să vadă zimbrii, poți să dezvolți diferite proiecte educaționale, diferite evenimente”, a explicat Victoria Donos.

Despre zimbru

Considerat drept cel mai mare mamifer de uscat din Europa, zimbrul este un animal erbivor, cu dieta foarte variată, ocupându-și până la 80% din zi pentru a se hrăni. Astfel, zimbrii au un rol important în conservarea biodiversității, susținând un echilibru între ecosistemele forestiere și de pajiști, poienile şi pădurile fiind menţinute prin păşunatul acestora.

Zimbrul poate ajunge și la 920 de kilograme, iar femelele au o greutate mai mică, între 320 și 640 kg. Masculii sunt solitari, iar femelele de zimbru în libertate trăiesc în turme, alături de pui, până când aceștia ating maturitatea.

Zimbrul a fost considerat până în 2020 specie vulnerabilă, dar datorită eforturilor programelor de reintroducere a depășit acest statut, iar acum este specie „aproape amenințată”, deci a trecut la un nivel mai bun. În continuare sunt necesare măsuri de conservare și cu cât mai multe inițiative de reintroducere în natură, cu atât mai bine, spun specialiștii.