Taxa pe apa de ploaie!

Romanii „traiesc bine” cu salarii de nivel oriental si impozite de nivel occidental. Si parca n-ar fi destul ca platim taxe pana si pe apa de ploaie sau pentru „probabilitatea” ca vom consuma gaz, vom folosi telefonul sau vom asculta radioul, mai suntem obligati sa contribuim si la diferite fonduri speciale, unele absurde.

Iar beneficiile aduse de cele mai multe fonduri de acest gen sunt minunate, sublime, dar… lipsesc cu desavarsire.

Romania se poate integra in UE. Cel putin in materie de taxe si impozite. Si asta din cauza ca atunci cand e vorba de a „jecmani” contribuabilii, guvernantii nu se zgarcesc, si nici nu duc lipsa de creativitate.

Asa a ajuns romanul sa scoata bani din buzunar pentru aproape orice, chiar si pentru probabilitatea (!) ca va consuma gaz, va folosi telefonul, va asculta sau viziona programele radioului sau televiziunii publice. Adica beneficiezi sau nu de serviciile unei institutii, esti obligat sa-i virezi lunar o suma frumusica de bani.

Cate taxe si impozite platesc romanii, nimeni nu stie cu exactitate. Reprezentantii Ministerului Finantelor sustin ca tara noastra are in jur de 100 de taxe, insa expertii independenti au ajuns la cifre mult mai mari. Oricum, fara a pune la socoteala taxele necesare (asigurarile sociale de sanatate sau asigurarile sociale de Stat), exista si taxe cel putin bizare.

Un exemplu ar fi taxa pe apa de ploaie, „botezata” taxa canal meteo. „Pentru apa de ploaie se face un efort, pentru ca e colectata, transportata si epurata. Daca se lucreaza asupra ei, e normal sa fie platita. Este o lege. Costul este in functie de suprafata, adica de cata se colecteaza de la fiecare proprietar de spatii, asociatii de locatari. E o suma modica. In cazul nostru nu se percepe lunar, ci anual”, a spus Micea Mecea, director executiv VITAL SA.

Morisca fondurilor speciale

In ultimii ani, pe masura ce constrangerile asupra deficitului bugetar au crescut ca urmare a conditiilor impuse de acordurile cu diferite organisme internationale, diverse ministere si-au constituit bugete independente, alimentate din taxe si contributii la fonduri nascocite peste noapte.

Asa au aparut cam 20-30 de fonduri (nimeni nu stie exact cate), cum ar fi: Fondul de restructurare economica, Fondul national pentru cultura, Fondul pentru mediu, Fondul Cinematografic, Fondul de protectie sociala a constructorilor, Fondul pentru protectia asiguratilor, Fondul pentru dezvoltarea sistemul energetic, Fondul de solidaritate in Metalurgie, Fondul de ameliorare a fondului funciar etc.

E o ingenioasa metoda de a inmulti banii ministerelor, altfel decat prin reducerea cheltuielilor de personal, spre exemplu. Nu sunt bani pentru aviatia civila? Infiintam un fond special. Turismul romanesc agonizeaza? Solutia: un fond special, la care sa contribuie toti cei care au cea mai mica legatura cu turismul.

Dar cum aceste fonduri trebuie administrate de cineva, se creeaza si o directie speciala, o agentie sau o institutie cu nume de rezonanta. Si astfel, o buna parte din banii stransi in aceste fonduri se cheltuiesc pe salariile celor care-l adminstreaza, pe birouri, masini, materiale, pixuri etc.

Restul de bani ar trebui insa folosit in beneficiul celor care administreaza astfel de fonduri, prin finantarea unor proiecte. Numai ca, in judetul nostru, astfel de beneficii sunt minunate, dar lipsesc cu desavarsire.

„In Maramures nu au fost proiecte finantate prin acest Fond de Mediu. S-au depus la administratia Fondului pentru Mediu mai multe solicitari, dar nu s-a primit inca nimic”, a spus Gheorghe Voinescu, director Agentia de Protectie a Mediului Maramures. Nici Fondul pentru Cultura nu a adus inca beneficii judetului nostru, desi se compune si din contributiile maramuresenilor.

Ioan Marchis, directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Maramures, a declarat ca: „am anuntat la diferite institutii sa trimita proiecte la Ministerul Culturii sa beneficieze de bani din acest fond. Pana acum, la nivel judetean nu s-a obtinut finantare din acest fond.”

Efectul acestor aberatii fiscale este previzibil. Sufocat de taxe, contribuabilul de rand ar putea raspunde la un moment dat ca Moromete catre perceptorul care venise cu „fonciirea”: „N-am!”. Si atunci rezultatul goanei dupa bani va fi doar o lista interminabila de datornici.

100 de taxe si impozite!

„Cinstit, n-am facut un calcul cate taxe si impozite sunt in Romania, dar cred ca sunt in jur de 100. Fondurile speciale sunt constituite pe baza de act normativ si ar trebui sa suplimenteze sumele alocate de la buget. Constructorii de exemplu, ar trebui, dupa fondul de salarii sa vireze la Casa lor, dar din pacate putini sunt cei care sunt asigurati sa dea salarii in perioada de iarna.

Avem tematica, verificam, iar Codul fiscal prevede sanctiuni si in acest domeniu.” – Stefan Libotean, director Directia Finantelor Publice Maramures.

Taxe speciale

Codul fiscal permite atat autoritatilor locale, cat si celor judetene sa impuna noi taxe si impozite, dar si sa le indexeze pe cele existente. Insa, in afara impozitelor pe cladiri, mijloace de transport, diferite autorizatii etc, se pot propune si o serie de taxe speciale.

Care „se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care au proprietatea, domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz, pe raza respectivei autoritati administrativ-teritoriale care a instituit taxa respectiva si care beneficiaza de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective”.

Domeniile in care se pot adopta astfel de taxe sunt colectarea deseurilor de orice fel; prestarea serviciilor de vidanjare; verificarea si intretinerea retelei de apa potabila; valorificarea nisipului ori a pietrisului din albiile raurilor sau din cariere; folosirea pajistilor comunale; servicii de salubrizare etc.