Metropola Cluj inghite jumatate din judet

Consiliul Judetean (CJ) a finalizat o parte din studiile de fezabilitate pentru proiectele incluse in Planul de Dezvoltare a Judetului Cluj.

De aceste proiecte se leaga in primul rand implementarea Zonei Metropolitane, care inglobeaza comunele Bontida, Jucu, Apahida, Caianu, Cojocna, Floresti, Gilau, Savadisla, Feleacu, Ciurila, Tureni, Aiton, Petrestii de Jos, Vultureni, Sanpaul, Borsa, Chinteni si Garbau.

Societatea Quantum Leap a depus la Consiliul Judetean proiectul final pentru Zona Metropolitana Cluj. Acesta se refera la jumatate din judet, mai exact la o suprafata de 3.750 de kilometri patrati.

Cele 19 comune ce vor adera la Metropola – Bontida, Jucu, Apahida, Caianu, Cojocna, Floresti, Gilau, Savadisla, Feleacu, Ciurila, Tureni, Aiton, Petrestii de Jos, Vultureni, Sanpaul, Borsa, Chinteni, Garbau si Baciu – ar urma sa adune peste 500.000 de locuitori.

Arhitectul judetului, Radu Spanu, a informat ca in perioada imediat urmatoare va avea loc si dezbaterea publica pe marginea acestui proiect, urmand ca, din martie, sa se treaca efectiv la implementarea lui. Asa cum a fost prevazut in planul de dezvoltare a judetului pe 2007-2013, CJ va incerca sa atraga fonduri europene si guvernamentale pentru implementarea acestui proiect, a spus Spanu.

El a mentionat ca realizarea Zonei Metropolitane implica si dezvoltarea Aeroportului International Cluj-Napoca, a retelelor rutiere, precum si dezvoltarea parcului industrial Tetarom III, proiecte pentru care, de asemenea, vor fi accesate fonduri europene.

Cum va functiona Metropola

Ca orice metropola, municipiul Cluj-Napoca va deveni orasul-mama, inima centrala, ce va aduna ca nucleu cele 19 comunitati adiacente, cu un grad ridicat de integrare sociala si economica. Proiectul nu va schimba, in nici un fel, statutul juridic al administratiilor care conduc aceste comunitati.

In schimb, Metropola va facilita amenajarea integrat` a teritoriului la nivel regional, a explicat arhitectul Spanu. Probleme, precum cele de infrastructura sau economice, vor fi inventariate de Executivul Metropolei, urmand sa fie solutionate, fie prin atragerea de fonduri europene, fie prin valorificarea de terenuri sau prin realizarea unor parcuri industriale.

In ce priveste coordonarea Metropolei, reprezentantii judetului au in vedere infiintarea unui for absolut independent.

De pilda, managementul Metropolei ar putea fi asigurat de un Consiliu Director, a explicat Spanu. In afara acestui for, ar putea exista Adunarea Generala, ai carei reprezentanti sa fie numiti de Consiliile Locale ce vor fi integrate in Metropola.

De asemenea, pe langa Consiliul Director ar putea functiona si un aparat de specialisti, de pilda un director economic, un jurist, un arhitect si nu numai, care sa initieze proiecte de dezvoltare a teritoriului.

Metropola se bazeaza pe alte proiecte majore

In planul de dezvoltare a judetului, care include Zona Metropolitana, a fost inclus un portofoliu intreg de proiecte. Fie ca este vorba despre aeroport, drumuri sau parcuri industriale, pentru toate acestea CJ a finalizat sau are in curs de finalizare studii de fezabilitate si de proiectare. O parte dintre aceste studii au fost finalizate, a precizat Spanu.

Or, aceste studii compun documentatiile pentru proiectele prin care se va incerca accesarea de fonduri europene si guvernamentale. Trebuie precizat ca proiectul pentru dezvoltarea Aeroportului International, realizat de societatea internationala DHV BV din Olanda, a fost, zilele trecute, aprobat in comisia de urbanism a CJ.

Conform proiectului, acest obiectiv ar urma sa se extinda cu 100 de hectare. Procesul implica si devierea Somesului. Arhitectul Spanu a precizat ca pentru acest aspect CJ a prevazut o finantare guvernamentala. Si pentru echiparea edilitara a parcului industrial Tetarom III au fost finalizate studiile de fezabilitate.

Proiectul va avea o valoare totala de 67 de milioane de euro si implica realizarea a doua drumuri judetene de acces, unul de 8,3 km, care va face legatura intre Tetarom I si Tetarom III, si unul de 6,2 km, care va face legatura cu centrul localitatii Floresti.

De asemenea, proiectul mai cuprinde si un drum national de 7,2 km ce va fi legat de Autostrada Transilvania. Mai bine de jumatate din acest proiect ar urma sa fie finantat din fonduri guvernamentale si din fonduri structurale.

Metropolizarea

Conform unui studiu efectuat de societatea Urbanproiect, metropolizarea este cel mai important proces de transformare si de crestere urbana de la sfarsitul mileniului doi. Amploarea si modernitatea acestui tip de organizare are legatura cu procesul globalizarii in genere.

Concret, un astfel de proiect se sprijina pe un schimb economico-urban, stabilit de dinamica dintre orasul-centru si zona de metropolizare. Metropola trebuie sa indeplineasca criteriile de marime, legaturile de transport, de potential intelectual, de rol de oras-poarta si de rol central de scara nationala si internationala.