Deputat PSD, bagat in afaceri cu Transnistria

Afaceri cu Transnistria de 40 milioane de dolari

Banii nu au miros. Desi Transnistria e condusa de o banda de traficanti, inca se pot face legal afaceri cu societatile arondate regimului separatist, firme care nu contribuie la bugetul Chisinaului, ci umplu vistieria lui Smirnov. E legal, dar imoral, mai ales pentru Romania, care a devenit unul dintre principalii parteneri economici ai regimului de la Tiraspol.

Mai multe surse vorbesc ca afacerile cu fier vechi sau cu petrol ii “infratesc” economic pe romani cu transnistrenii lui Smirnov. Guvernul de la Bucuresti spune ca nu detine statistici cu privire la volumul schimburilor comerciale cu regiunea separatista. Vamile considera “secret de serviciu” lista cu firmele romanesti care fac comert cu Transnistria.

Secrete, nesecrete, prosperele afaceri romano-transnistrene, alimenteaza bugetul regimului separatist, care altfel, in activitatea de zi cu zi, se ocupa de purificarea regiunii de orice urma de romanitate.

Tara noastra este al saselea partener comercial al regiunii transnistrene, asa cum arata o statistica intocmita de Camera de Comert si Industrie a Republicii Moldova. In primele sapte luni Romania a importat din Transnistria marfuri in valoare de aproape sapte milioane de dolari, aflindu-se pe locul al saselea din 53 de tari, cu o pondere de 3,48a din total.

Inaintea tarii noastre se afla state precum Federatia Rusa, Cipru sau Ucraina. In Romania, asemenea date nu exista, cel putin la nivel oficial.

Reprezentanti ai Departamentului de Comert Exterior au precizat ca Romania are relatii comerciale inregistrate doar cu Republica Molodva, aici fiind incluse si cele cu Transnistria, atit timp cit aceasta regiune nu este recunoscuta ca stat de tara noastra.

Romania a avut acord de liber schimb cu Republica Moldova pina la inceputul acestui an, cind au fost introduse o serie de restrictii, ceea ce inseamna ca marfurile romanesti au intrat in Transnistria extrem de competitiv, cu taxe vamale zero si, de asemenea, marfurile fabricate in aceasta regiune au trecut Prutul sub acelasi regim.

Informatii tinute la secret

Fara Transnistria, Republica Moldova nu mai are practic industrie, in aceasta regiune fiind concentrate principalele unitati de productie. Nucleul economic al acestei regiuni este Ribnita, unde se afla Uzina metalurgica, societatea Zaharul Transnistrean, Combinatul de ciment sau depozite pentru aprovizionarea cu carbune si produse petroliere.

De altfel, pe o pagina de Internet dedicata firmelor din Republica Moldova, fiecare diviziune administrativa are maximum 20 de firme importante, iar Ribnita figureaza cu 125 de societati comerciale. Numele firmelor romanesti care deruleaza afaceri in zona transnistreana este tinut la secret.

Baza de date cu aceste companii se afla la Directia Generala a Vamilor, care insa o considera secret de serviciu. “Transnistria a fost folosita si ca zona de tranzit pentru marfurile din Ucraina sau chiar din Rusia. Acestea intrau in regiune si dupa aceea erau certificate ca marfuri moldovenesti si ajungeau in Romania cu taxa vamala zero. Mari probleme au fost, de exemplu, cu zaharul.

Pe sacii respectivi, care chipurile veneau din Republica Moldova, scria in ruseste. Problema mare este insa alta. Foarte multi rusi din Transnistria si-au luat cetatenie romana, mai ales cei foarte bogati, astfel ei isi deruleaza mult mai usor afacerile si, mai mult, au acces in spatiul Uniunii Europene”, spune un fost oficial din domeniul vamal care a dorit sa-si pastreze anonimatul.

“Din clipa in care a fost anuntata privatizarea centralei termoelectrice de la Cugiurgan (centrala din Transnistria care santajeaza Republica Moldova cu furnizarea energiei electrice – n.r.), imediat au aparut informatii ca ei poarta negocieri cu o intreprindere din Slatina cumparata de rusi.

E vorba despre aceeasi retea, aceleasi filiere de realizare a intereselor geopolitice unde business-ul rusesc completeaza, consolideaza, sovinismul rusesc”, apreciaza Oazu Nantoi, director de programe in cadrul Institutului de Politici Publice de la Chisinau.

Tranzactiile cu metale, in topul schimburilor

In schimburile comerciale dintre Romania si Republica Moldova, o pondere importanta o detine tranzactia cu metale comune si articole metalice. De exemplu, in 2003, Romania a importat aceasta categorie de produse in valoare de 23 de milioane de dolari, reprezentind 27a din intreaga valoare a acestor schimburi cu Republica Moldova.

Insa cea mai importanta intreprindere metalurgica este cea din zona transnistreana, de la Ribnita, ceea ce inseamna ca marea parte a acestor importuri provin din aceasta regiune. “Jumatate din bugetul oficial al asa-numitei republici moldovenesti nistrene este acoperit din impozitele platite de uzina metalurgica de la Ribnita”, spune Oazu Nantoi.

Aprecierea este sustinuta si de informatiile furnizate de site-ul Bancii Centrale a Republicii Moldovenesti Nistrene. Aici se arata ca, “in anul 2003, valoarea metalului exportat de Transnistria a fost de 216,3 milioane de dolari, fiind in crestere cu 108,5 milioane de dolari fata de 2002.

Cresterea exporturilor a fost posibila ca urmare a aparitiei noilor piete de desfacere in tarile europene: Romania, Portugalia, Spania, Italia”.

In ceea ce priveste schimburile comerciale cu Romania, Banca Centrala a autoproclamatei republici sustine ca tara noastra a exportat in Transnistria, in primul trimestru din 2004, marfuri in valoare de 5,6 milioane de dolari, din care materii prime pentru industria metalurgica – 4,5 milioane de dolari.

In aceeasi perioada, exportul in tara noastra a fost de 4 milioane de dolari, din care metale – 3,1 milioane de dolari, si textile – 0,8 milioane de dolari. La afacerile Romaniei cu Transnistria s-au referit, in decursul timpului, atit presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, cit si senatorul PRM Ilie Ilascu.

Primul a sustinut, cu mai bine de un an in urma, ca Romania este principalul partener comercial al regiunii separatiste, iar al doilea ca peste jumatate din petrolul care se vinde in Transnistria este de provenienta romaneasca. Desi aprecierile trebuie privite cu rezerva, este clar ca, din punct de vedere economic, unele interese romanesti coincid chiar cu cele ale dusmanilor romanismului.

Cooperare cu voie de la Chisinau

Interviu cu Gheorghe Cucu, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Republicii Moldova

Care sint bazele legale ale comertului cu societatile din Transnistria?

Agentii economici din Transnistria au fost si sint tratati ca o parte componenta a Republicii Moldova, ei beneficiaza de toate acordurile comerciale pe care le are semnate Republica Moldova.

Nu e vorba de nici o blocada economica, dar acesti agenti economici trebuie sa fie plasati in cimpul economic al Republicii Moldova, trebuie sa fie inregistrati in Republica Moldova, trebuie sa aiba legaturi cu sistemul fiscal si cu cel bugetar al Republicii Moldova.

Or, Republica Moldova nu mai poate sa poarte responsabilitati fata de actiuni comerciale ale unor agenti care, practic, nu sint in cimpul ei economic.

Ei ar trebui deci sa intre in legalitate, sa se inscrie la Chisinau.

Exact. Agentii economici din Transnistria nu sint ei atit de impotriva, e o problema mai degraba de politica, in sensul ca administratia (de la Tiraspol – n.r.) nu le permite sa faca acest lucru.

Ce firme romanesti fac comert cu Transnistria?

Ufff… Am aceste informatii, dar cred ca nu sint… Ori imi telefonati peste o ora la serviciu, ori dimineata…

In ciuda insistentelor noastre, Gheorghe Cucu nu ne-a mai raspuns la apelurile telefonice.

“Firmele aduc de acolo in special textile si incaltaminte”

Senatorul PRM Ilie Ilascu confirma si el faptul ca uzina metalurgica de la Ribnita lucreaza cu materie prima importata din Romania. “Prin vama trec zilnic camioane cu fier vechi care se indreapta catre Transnistria. Aproape jumatate din fierul vechi utilizat de fabrica de la Ribnita provine din Romania.

In schimb, firmele romanesti aduc in tara in special textile si incaltaminte”, a precizat Ilie Ilascu.

Rafinariile romanesti sustin ca nu exporta carburanti in zona

Petrom, principalul operator de pe piata autohtona, spune ca de doi ani importa titei si comercializeaza carburanti pentru export doar prin Bursa Romana de Marfuri, avind relatii contractuale doar cu “traderi de carburanti”. “Rompetrol nu face export in Transnistria”, ne-au spus responsabilii cu presa ai grupului Rompetrol.

Acelasi raspuns l-a oferit recent si Paul Ivascu, directorul general al RAFO.

Operatori privati de pe piata petroliera spun ca de aproape un an exporturile de carburanti au fost liberalizate, deci sint accesibile oricarui agent economic.

Benzinarii privati considera insa ca valoarea estimata a exporturilor de carburanti pentru aceasta tara, aproape 15 milioane de dolari pe an, conform unor documente ale Vamii din Republica Moldova, este exagerata. Mai ales ca exportul de carburanti se face la un pret mai mic, fara taxe si accize incluse.

Aceleasi documente arata ca benzina si motorina sint principalele marfuri, alaturi de fierul vechi, exportate de Romania in regiune.

Analistul economic Valeriu Prohnitchi, de la Chisinau: „Romania ar trebui sa scoata in afara legii orice tranzactie cu agentii economici din Transnistria”

Care e miza economica in aceasta criza?

Transnistria este, economic, foarte importanta pentru Republica Moldova. Si am impresia ca, de fapt, conflictul s-a transformat de mult dintr-unul politic intr-unul economic, in care sint implicate interese deschise, dar mai ales subterane.

De ce e atit de importanta economic Transnistria?

In primul rind, pentru ca Transnistria este acea bucata de pamint care poate asigura sau, din contra, bloca accesul Republicii Moldova la pietele sale estice, ma refer la Ucraina si la Rusia. Prin Transnistria trec principalele magistrale feroviare. Exista o singura cale alternativa, pe la Ocnita, in nordul Moldovei, dar e o statie mica, unde deja s-a format un ambuteiaj in citeva zile.

Apoi, Moldova e dependenta energetic de statia de la Cuciurgani, controlata de capitalul rusesc, centrala privatizata ilegal de Tiraspol, cu o firma mixta ruso-belgiana. Sudul si centrul Moldovei, in proportie de 70a, sint asigurate cu energie electrica din Transnistria.

Apoi, potentialul industrial al Transnistriei, desi nu mai este la nivelul anilor `91-’92, e totusi foarte mare, cred ca ar putea sa adauge aproximativ 40a la potentialul Republicii Moldova. Exporturile lor sint foarte mari, in anul 2003 cifra totala a depasit 1,4 miliarde dolari.

Iar a Moldovei?

A fost in jur de 2,7 miliarde. O palma de pamint reprezinta jumatate din actualul comert extern al Republicii Moldova. Dar miza cea mai importanta, dupa parerea mea, este faptul ca marea privatizare in Transnistria inca nu a avut loc. Toate drepturile de proprietate achizitionate in aceasta perioada sint foarte instabile.

Guvernul Moldovei nu recunoaste drepturile de proprietate achizitionate intr-un proces pe care nu l-a controlat si este evident ca cel care va controla Transnistria va controla obiective economice si de infrastructura importante. Renationalizarea sau reconfirmarea drepturilor de proprietate ar putea insemna foarte mult pentru bugetul Republicii Moldova.

Ati vorbit si de zona tenebroasa, de interesele ascunse…

Transnistria este o gaura neagra… nu doar a Republicii Moldova, ci, probabil, pentru intreaga Europa de sud-est. E o zona care faciliteaza traficul international cu arme, cu droguri, cu fiinte umane. Practic, e controlata de un grup restrins de oameni, ma refer la bine cunoscuta corporatie Sheriff din Transnistria, care e direct controlata de Igor Smirnov si feciorii sai.

Controleaza importul de tigari, de produse alcoolice si de benzina. Transnistria a fost implicata in scandaluri internationale de spalare a banilor. In 2003, banci din Republica Moldova, din Transnistria si din Europa de sud-est, conform relatarilor de presa, au reusit operatiuni de spalare a capitalurilor ilegale de 120 de milioane de dolari.

Dar probabil lucrul cel mai important este exportul de arme. Arme din Transnistria au fost gasite in Kosovo, in Osetia de sud.

E o fabrica de armament?

Ei au stocurile ramase de la Armata a 14-a. Au uzine si ateliere mici, unde fabrica pistoale si anumite tipuri de rachete cu raza mica de actiune.

Ar fi o solutie ca Romania sa ajute cu energia electrica?

Solutia se impune de la sine. Dar Guvernul Romaniei ar putea sa faca inca multe lucruri pentru a ajuta Republica Moldova, inclusiv de a scoate in afara legii orice tranzactie facuta cu agenti economici din Transnistria. Stiu ca firme din Romania fac afaceri cu firme din Transnistria.

In ce domeniu?

In Transnistria e o uzina de prelucrare a metalului, Uzina Metalurgica de la Ribnita, care nu lucreaza pe baza de minereu, ci pe baza metalului uzat. O parte din aceste deseuri metalice stiu ca au fost furnizate de Romania.

Demnitar PSD, bagat in afaceri cu separatistii de la Tiraspol

Un document vamal al autoritatilor din Republica Moldova arata ca, in perioada 2000-2001, 58 de firme romanesti au facut importuri din Transnistria, alimentind cu 10 milioane de dolari anual regimul separatist de la Tiraspol. O mare parte din aceste societati comerciale au efectuat importuri reduse, de citeva mii sau zeci de mii de dolari.

Interesant insa este ca pe lista respectiva apare firma unui deputat PSD, Paul Neamtu, care este in topul tranzactiilor cu Transnistria. Paul Neamtu este si membru in Comisia pentru politica externa a Camerei Deputatilor si in Comisia Interparlamentara Bucuresti-Chisinau.

In respectivul document se arata ca firma Moldrom SA din Iasi, care a fost controlata de deputatul PSD Paul Neamtu, a facut importuri din Transnistria, in urma cu trei ani, in valoare de aproape 100.000 de dolari. Este vorba, in special, de otel carbon in colaci de la Combinatul metalurgic de la Ribnita.

“Afacerile noastre cu Republica Moldova si, implicit, cu acea zona au inceput inca de prin 1993. Cred ca, per total, cu uzina din Ribnita am facut schimburi in valoare de peste 10 de milioane de dolari. Le-am dus utilaje pentru metalurgie produse in Romania. Am facut si importuri, insa valoarea acestora a fost relativ mica.

Aproape ca nici nu au contat”, afirma Paul Neamtu, deputat PSD de Iasi, fost director al grupului de firme Moldrom. Deputatul PSD considera insa ca nu exista nici o incompatibiliate intre afacerile pe care le-a derulat cu regimul separatist de la Tiraspol si pozitia sa de parlamentar implicat in armonizarea relatiilor dintre Romania si Republica Moldova.

“Cit despre pozitia mea in Comisia de relatii cu Republica Moldova, nu are nici o legatura cu afacerile. In plus, sa stiti ca pentru mine Transnistria nici nu exista. E doar o nebunie pe care ma feresc acum sa o comentez. Sincer, abia astept sa termin cu politica si sa revin la afacerile mele si la schimburile cu Republica Moldova.

Sa stiti ca, pina sa ma las de afaceri, de acolo cistigam cel mai mult. Si chiar din schimburile cu cei de la Ribnita. Insa sa nu va faceti idei. Acolo e un combinat privat care se supune regulilor pietei si e un client serios”, a precizat deputatul PSD. In 2000, perioada din care dateaza documentul vamesilor moldoveni, Paul Neamtu era pe cai mari.

Cu carnetul de membru PSD in buzunar, a prins un loc pe listele de Iasi pentru Camera Deputatilor. In plus, conducea grupul Moldrom, unde si acum are 15a din actiuni.

Experienta si relatiile din spatiul ex-sovietic l-au propulsat ca membru in comisiile parlamentare mentionate. “Transnistria este parte inseparabila a Republicii Moldova, iar acest parteneriat nu aduce nici un deserviciu relatiilor bilaterale romano-moldovene”, declara deputatul PSD in 2002.

“Cei de la Ribnita sint parteneri seriosi”

Un alt beneficiar al relatiilor economice cu Transnistria este unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din Iasi, Constantin Comanescu. El detine sau este actionar in prezent la 19 mari firme. Ultima achizitie au fost serele de la Selefer Dancu din Iasi, societate pe care a cumparat-o de la stat cu 17 miliarde de lei. In 2003, cifra de afaceri s-a ridicat la peste 21 de milioane de dolari.

Firmele sint raspindite in toata Moldova, domeniile principale de activitate fiind colectarea de deseuri reciclabile si constructiile. “Intr-adevar, am avut mai multe afaceri in Transnistria, insa exlusiv cu uzina din Ribnita. Firma mea a fost intermediara pentru o serie de importuri facute de acolo.

Dar, din cite stiu eu, transnistrenii sint foarte seriosi si niste parteneri de afaceri care se tin de cuvint. Cel putin cei de la Ribnita”, afirma Constantin Comanescu, patronul grupului de firme Pieta, care apare in acelasi document ca fiind beneficiar al unui import de o jumatate de milion de dolari din Transnistria.

„Nu putem declara embargo”

Eugen Dijmarescu, seful Departamentului de Comert Exterior din cadrul executivului, a prezentat, pentru “Evenimentul zilei”, punctul de vedere oficial fata de firmele romanesti care fac afaceri in regiunea separatista transnistreana.

Aveti in vedere o politica comerciala speciala pentru regiunea transnistreana?

Politica comerciala a Romaniei aplicata Republicii Moldova este cea determinata de prevederile Acordului de comert liber, in baza caruia marfurile circula fara taxe vamale. Pina in prezent, autoritatilor romane nu le-a fost notificata nici o masura care ar afecta aplicarea acestui Acord de comert.

Pentru a beneficia de facilitatile vamale care decurg din Acord, marfa trebuie insotita de certificate de origine emise de Camera de Comert si Industrie a Republicii Moldova. Ca urmare, autoritatile de la Chisinau sint singurele in masura sa limiteze sau sa stopeze importul marfurilor de origine transnistreana in Romania.

Exista discutii la nivel guvernamental pentru a introduce un embargo economic?

Evident ca am discutat cu colegii si am luat nota de masurile pe care le-a impus guvernul de la Chisinau, dar consider ca Romania nu poate lua masuri unilaterale de interzicere a importului si exportului de marfuri cu regiunea Transnistria deoarece acestea ar putea fi interpretate ca o recunoastere a regimului separatist de la Tiraspol.

Asa cum s-a mentionat si in recentul comunicat de presa al Ministerului Economiei si Comertului, chiar masurile luate de Guvernul Republicii Moldova nu impart operatorii economici ai acestui stat in functie de amplasarea lor geografica.

Sint avute in vedere masuri impotriva persoanelor juridice care nu respecta legislatia nationala si angajamentele internationale ale Republicii Moldova, indiferent de locul amplasarii sediului social, in limita frontierei acestui stat.

Considerati ca este moral ca firmele din Romania sa faca afaceri in autoproclamata republica?

Personal, consider ca termenul “moralitate” nu se prea intilneste in dictionarul afacerilor, dar cind derulezi contracte cu firme transnistrene cred ca trebuie tinut cont de situatia speciala a zonei si de riscul pe care ti-l asumi.

Gelu Trandafir, Vlad Macovei