Romanii sunt mai realisti in privinta impactului aderarii la UE

Increderea romanilor in institutiile si valorile europene a scazut, dar principalele probleme ale Romaniei, situatia economica, preturile in crestere si somajul, au ramas neschimbate, potrivit celui mai recent Eurobarometru, facut public marti, de catre Delegatia Comisiei Europene in Romania.

Increderea romanilor in Uniunea Europeana a scazut la 64%, fata de 74% in toamna 2004 si 68% in primavara lui 2005.

„Acest raport arata ca romanii seamana tot mai mult cu ceilalti europeni, chiar daca in multe privinte tind sa fie mai increzatori decat altii in proiectul european. Este un proces firesc de apropiere nu numai cronologica de Europa, ci si mentala” a declarat Jonathan Scheele, Seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania.

In privinta procesului de aderare europeana, primele trei temeri manifestate de romani sunt agricultura, taxele sporite si cresterea consumului de droguri. Cat despre principalele probleme ale tarii, parerea romanilor a ramas neschimbata.

Independent de procesul de integrare europeana, romanii percep ca principale probleme ale tarii – situatia economica, preturile in crestere si somajul.

Jonathan Scheele a mai precizat ca se constata o stare de asteptare din partea romanilor fata de Uniunea Europeana, ca aceasta prin politicile sale sa combata saracia, somajul, terorismul sau cresterea consumului de droguri. Acest lucru trebuie insa rezolvat la nivel national.

„Am facut de multe ori apel la realism. Uniunea Europeana nu este un panaceu universal al problemelor Romaniei. Uniunea nu se poate substitui efortului national”, a declarat Scheele.

Potrivit datelor Eurobarometrului, romanii continua sa fie natiunea cu cel mai ridicat nivel de optimism fata de Uniunea Europeana. Nivelul lor de incredere este insa in declin continuu, cea mai puternica scadere de incredere fiind inregistrata in mediul rural si in randul populatiei cu nivel redus de educatie.

In mai putin de o jumatate de an in rural a avut loc o reducere cu 7 puncte procentuale a celor care au incredere in UE (fata de o reducere de numai 2 puncte in urban). Pentru populatia cu nivel elementar de educatie, increderea a scazut cu 11 procente.

Acelasi proces de reducere a increderii se manifesta si fata de institutiile interne romanesti, cea mai puternica reducere semnalandu-se in cazul institutiilor politice, respectiv fata de guvern, parlament si partide politice. Increderea in justitie a inceput sa se erodeze, scazand de la 35 procente la 31 procente.

La nivelul profilului de tara, Romania se inscrie in grupa tarilor balcanice, prezentand asemanari cu tari precum Bulgaria, Grecia si Portugalia. Pentru populatia din aceste tari dominanta de ingrijorare o constituie situatia economica, in special aspectele legate de somaj si preturi.

Infractionalitatea, sanatatea si pensiile formeaza a doua mare familie de ingrijorari pentru populatia acestor tari.

In privinta cunostintelor legate de Uniunea Europeana se remarca acelasi trend de indiferenta. Din primavara lui 2005 si pana la acest raport din toamna aceluiasi an, cunoasterea romanilor in legatura cu UE a scazut de la 42 procente la 37 procente.

La nivel mediu, in Romania se constata un nivel redus de cunostinte despre UE, dar o nevoie acuta de informatii despre Uniune. Desi ar putea fi un aspect pozitiv, studiul mai arata ca nevoia de informatii suplimentare este mai mare la cei care stiu decat la cei care nu stiu.

Astfel, romanii care au dat cel putin doua raspunsuri corecte la testul de cunostinte despre UE au declarat in proportie de 40% ca simt nevoia de mai multe informatii, in timp ce dintre cei slab informati doar 27% sustin ca ar avea nevoie de mai multe informatii referitoare la institutiile Uniunii.

„Acest lucru ar putea conduce la o diferenta uriasa intre cei care stiu si cei care nu stiu, de genul „om bogat, om sarac”, care ar fi foarte periculoasa pentru Romania”, a declarat Dumitru Sandu, autorul Raportului National.

Din punct de vedere cultural, Dumitru Sandu considera ca Romania are o localizare excelenta, situandu-se in randul tarilor cu orintare european-nationala alaturi de Spania, Franta, Italia, Portugalia, Suedia, Luxemburg si Ungaria.

Cu toate acestea, Eurobarometrul mai indica faptul ca in intervalul dintre primavara si toamna, ponderea europenilor care sprijineau aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a scazut. In noile state membre, media indica o scadere de la 58% la 53%, iar in vechile state europene acest procent a scazut de la 43% la 41%.

Eurobarometrul numarul 64 cuprinde date culese la nivelul a 30 de tari in perioada 11 octombrie – 15 noiembrie 2005 iar pentru Romania in perioada 13 octombrie – 31 octombrie 2005.