Vin traditional sau world-wine?

In Europa, vinul produs cu metode traditionale, este unul dintre ultimele bastioane ale agriculturii durabile. La presiunea Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), Comisia Europeana are intentia sa liberalizeze practicile enologice si comercializarea vinului. Doi experti din Franta ne-au impartasit punctul lor de vedere privind miza reformei viti-vinicole pentru producatorii europeni.

Reforma vinului, propusa de Comisia Europeana pe 4 iulie, are ca scop declarat ameliorarea competivitatii producatorilor europeni in fata concurentei internationale. Printre masurile principale: suprimarea a 200.000 de hectare de vita de vie, interzicerea adaosului de zaharoza in vin, introducerea unor metode enologice utilizate pana acum numai in tarile din Lumea Noua.

„Denumirile de origine controlata” vor fi eliminate, informatiile de pe etichete reduse. Din 2014, viticultorii vor avea dreptul sa planteze pe suprafete nelimitate si fara constrangeri administrative, orice soi de vita de vie. (In prezent, suprafata plantatiilor este strict reglementata, pentru a impiedica supraproductia.)

Reforma dezavantajeaza viticultorii traditionali”

Reforma nu aduce raspunsuri adecvate combaterii eficiente a crizei, au declarat membrii Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala. Dupa consultari la nivel national si european cu operatorii sectorului, europarlamentarii au prezentat pe 13 februarie un raport.

Potrivit acestuia, in programele nationale de dezvoltare si de sprijin a sectorului viti-vinicol, este necesara integrarea unor politici comunitare standardizate, in functie de prioritatile si orientarile stabilite de fiecare stat membru.

Operatorii sectorului la nivel national si regional trebuie consultati. Pentru a preveni orice distorsiune, finantarea acestor programe trebuie facuta la nivel comunitar, pe baza unor criterii obiective si standardizate. Bugetul comunitar de 1,3 miliarde de euro din primul pilon nu trebuie trecut in al doilea, ci alocat mentinerii si sprijinului viticulturii europene.

Dezbatut la 13 februarie 2007, Parlamentul a adoptat raportul doua zile mai tarziu. Ministrii pentru Agricultura din tarile UE, reuniti la Bruxelle pe 16 iulie, au avut pareri divergente.

Considera ca pe langa analizele macro-economice, in dezbateri vor trebui integrate: dimensiunea culturala a vinului, aportul sau in dezvoltarea locala, protectia solului, a climei si aspectul social al viticulturii pentru tarile UE. In toamna, ministrii vor relua discutiile. A treia reforma viticola din ultimii 15 ani ar trebui sa intre in vigoare in vara lui 2008.

Parlamentarul Stephane Le Foll din Le Mans, (PS, Franta), economist si expert agricol, membru in Comisia pentru agricultura si dezvoltare rurala, afirma ca propunerile reformei se bazeaza pe statistici eronate. Europa importa si exporta cea mai mare cantitate de vin din lume: 12 milioane de hectolitri, respectiv 13 milioane/an.

Eurodeputatul s-a luptat ca suprafetele stabilite initial pentru destelenire (distrugea vitei) sa fie injumatatite.

„Europa trebuie sa aiba o atitudine mult mai ferma in cadrul negocierilor cu OMC. Nu se mai poate sacrifica agricultura europeana in numele serviciilor si a industriei, cu atat mai mult cu cat, datorita cresterii demografice, problema alimentara va fi o miza strategica in viitorii 30 de ani” ne-a spus dl Le Foll.

Sunt necesare strategii de consolidare a calitatii vinului european, in special de promovare a vinurilor de calitate medie si inalta in tarile din Lumea Noua „Trebuie sa organizam cu inter-profesionistii viticoli o noua politica de standardizare si de identificare comerciala a vinurilor de calitate. In special prin valorizarea rasadurilor de vita de vie.

Sunt vinuri care corespund astazi unei cereri sporite in noile tari consumatoare. Acest dublu sfat il dau producatorilor romani si francezi.”

Un studiu recent al OIV (Organizatia Internationala a Vinului), in tarile din emisfera sudica – Africa de Sud, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Chile, Noua Zeelanda, Peru si Urugay – arata ponderea acestora in filiera viticola mondiala. In special in Chile si Australia, cresterea continua din 1995 a suprafetei de vita de vie reprezinta 10,9 % din supratata mondiala.

In paralel, productia a progresat de la 14,8 % in 1996 (parte din productia mondiala), la 18,5 % in 2006. Progresia exporturilor este constanta: de la 1, 7 % in anii `80, la 23, 2 % in 2006, in special catre Marea Britanie si Canada. (Infovins, 15.07.2007)

Cum hranim lumea?

„Ne aflam in fata a doua concepte care se confrunta”, ne spune Jean-Francois Chapelle, secretar general al Comisiei Nationale a Vinului din cadrul „Confederation paysanne” (Confederatia Taraneasca), a doua organizatie de agricultori din Franta. In Burgundia, regiune viticola traditionala din centrul Frantei, el cultiva cu familia 20 de hectare de vie.

„Primul concept, de tip agricol si traditional, se refera la un produs rezultat din fermentarea naturala a stugurelui si a mustului de strugure. Pana in prezent, in Europa practicile corective erau limitate”, arata el.

Din punct de vedere economic, vinul a favorizat de-a lungul timpului emergenta unei viticulturi durabile, care a respectat natura, vita de vie protejand solurile si impotriva eroziunii. Cu toate ca productia totala de vin a scazut, impactul viticulturii in agricultura din Franta a crescut in ultimii zece ani, de la 6 % la 16 %.

Confederatia Viticultorilor Independenti Europeni (European Confederation of Independent Winegrowers) a declarat pe 4 iulie, la Bruxelles, ca reforma aduce raspunsuri partiale la asteptarile sectorului european.

ECIW subliniaza necesitatea imperioasa de a „garanta pastrarea valorilor fundamentale de autenticitate care fac notorietatea vinurilor europene.” Introducerea masiva de metode industriale va accentua si mai mult cursa spre rentabilitatea financiara ad-hoc, in detrimentul producatorilor viticoli mici si mijlocii, producatori de vinuri traditionale.

„Al doilea concept, de tip industrial, vrea sa permita fara constrangeri, introducerea inventiilor tehnologice, sa utilizeze produse de sinteza pentru a „aranja” vinul.

Cu ce scop? Reducerea costurilor de productie si o mai mare libertate comerciala.” Daca se cere vechilor campioni ai vinului sa joace pe terenul concurentei, rezultatul este deja previzibil: practicile enologice traditionale vor fi abandonate, in detrimentul calitatii.

De altfel, noul sef al Oficiului International de Vinuri (OIV) care dicteaza reglementarea practicilor enologice internationale, este Peter Hayes. Fost cercetator in industria viticola australiana si ex-manager la South Wines, cea mai mare multinationala din Australia.

La inceputul anilor `90, in Europa a avut loc restructurarea sectorului comercial vini-viticol, dupa modelul lansat cu 15-20 de ani in urma de concernele agro-alimentare, producatoare de bauturi spirtoase si bere. Totusi, sistemul european a ramas diferit de cel din Lumea Noua. In Australia, 4 multinationale detin 60 % din productia vinului, in Franta, primele 10 firme, numai 25 %.

Practicile agronomice traditionale vor regresa in continuare, in profitul concernelor transnationale, cotate la bursa? „Este vorba, nici mai mult nici mai putin, de alegerea unui tip de societate” conclude Jean-Francois Chapelle.