Harta energiei regenerabile a Romaniei

In trei ani, Romania trebuie sa creasca utilizarea de energie regenerabila cu patru procente, de la 29% din consumul total, la 33%. Ministerul Mediului a aratat, joi, harta potentialului de energie din Romania si a anuntat facilitatile pentru viitorii investitori ai acestui sector.

Potrivit ministrului Mediului, Attila Korodi, harta este un instrument util atat autoritatilor care vor trebui sa respecte tratatul european in privinta utilizarii surselor alternative de obtinere a energiei, cat si investitorilor care doresc sa dezvolte o afacere in domeniu.

Attila Korodi a amintit estimarile Agentiei Internationale pentru Energie, potrivit carora resursele de petrol se vor epuiza in 40 de ani, cele de gaze naturale in 60 de ani, iar cele de carbune in 200 de ani.

„Asta inseamna ca in jurul anului 2030 Europa va fi nevoita sa importe 70% din necesarul de energie. Este si normal, cata vreme combustibilii fosili reprezinta la ora actuala 80% din energia utilizata in intreaga lume.

Un exemplu concret a ceea ce se intampla astazi: in Uniunea Europeana, aproximativ 40% din consumul energiei unei gospodarii este risipit, din cauza functionarii in gol a aparaturii electrocasnice si a sistemelor de iluminat” a spus ministrul.

Harta energiei verzi

Recent, Comisia Europeana a stabilit noi standarde de eficienta energetica, pentru a reduce consumul de energie cu 20% si, pentru un viitor mai bun, se mizeaza pe sursele de energie alternative (energia eoliana, energia solara, hidroenergia, biomasa si energia geotermala).

Tara noastra, in trei ani, trebuie sa ajunga sa ridice consumul de energie regenerabila la o treime din total. In prezent procentul de folosire a energiei verzi ajunge la 29%.

Energia eoliana

Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt interesante doar zonele in care viteza medie a vantului este cel putin egala cu 4m/s, la nivelul standard de 10 metri deasupra solului (la care, de altfel, se fac masuratorile in cadrul statiilor meteorologice).

Cu exceptia zonelor montane, unde conditiile meteorologice vitrege fac dificila instalarea si intretinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare pragului de 4m/s se regasesc in: Podisul Central Moldovenesc si in Dobrogea.

Litoralul prezinta si el potential energetic intrucat, in aceasta zona, viteza medie anuala a vantului depaseste pragul de 4m/s. Pe baza evaluarii si interpretarii datelor inregistrate, in Romania se pot monta instalatii eoliene cu o capacitate de pana la 14000 MW, ceea ce inseamna un aport de energie electrica de aproape 23000 GWh/an.

In zona litoralului, pe termen scurt si mediu, potentialul energetic eolian amenajabil este de circa 2000 MW, cu o cantitate medie de energie electrica de 4500 GWh/an.

Energia solara

„Energia solara este utilizata in special pentru producerea de apa calda menajera din locuintele individuale. Potentialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie provenita din radiatia solara incidenta in plan orizontal care, in Romania, este de circa 1100 kWh/metri cubi pe an”, a declarat Korodi.

„Daca am exploata la maximum intregul potential solar din tara noastra, am putea substitui in aceasta forma aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera sau 15% din cota de energie termica pentru incalzirea curenta”, a mai spus el.

In conditiile meteo-solare din Romania, un captator solar-termic functioneaza, in conditii normale de siguranta, pe perioada martie – octombrie, cu un randament care variaza intre 40% si 90%.

Hidroenergia

[c:2:d]O alta sursa de energie regenerabila in care Romania are potential imens este apa. Potrivit datelor autoritatilor de mediu, in momentul de fata, potentialul hidroenergetic al Romaniei este folosit in proportie de 48%.

In Romania, potentialul hidroenergetic al raurilor principale este de circa 40000 GWh/an, care se poate obtine in amenajari hidroenergetice de mare putere (10 MW/unitate hidro) sau de mica putere ( 10 MW/unitate hidro).

Biomasa

Biomasa este principalul combustibil rural – folosit mai ales pentru incalzirea caselor si a apei, precum si pentru gatit.

Exploatarea la maximum a potentialului de biomasa presupune utilizarea in totalitate a reziduurilor din exploatarile forestiere, a rumegusului si altor resturi din lemn, a deseurilor agricole rezultate din cereale sau tulpini de porumb, resturi vegetale de vita de vie precum si deseuri si reziduuri menajere urbane.

Potrivit ministrului Mediului, Romania are un potential energetic ridicat de biomasa, ce reprezinta aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000. „Am putea acoperi 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei, in mediul rural, numai prin consumul de reziduuri si deseuri vegetale.

Pe termen mediu si lung, cresterea cantitatii de biomasa se poate asigura din plantatii pe suprafete degradate, terenuri agricole dezafectate sau scoase din circuitul agricol”, a declarat el.

Energia geotermala

Energia geotermala este folosita pentru incalzirea spatiului si a apei. „In Romania, temperatura surselor hidrogeotermale, are temperaturi cuprinse intre 250 grade C si 600 grade C (in ape de adancime), iar la geotermia de temperatura medie temperaturile variaza de la 600oC pana la 1250oC (‘ape mezotermale’)”.

Facilitati pentru investitori

Guvernul va acorda facilitati celor care vor investi intr-o afacere de dezvoltare a sectorului energiei regenerabile. „Incurajez agentii economici, precum si autoritatile locale sa utilizeze Administratia Fondului pentru Mediu ca instrument financiar (AFM).

AFM finateaza astfel de proiecte si suporta in proportie de 50% din costurile eligibile ale proiectului, pentru agentii economici si 60% pentru autoritati locale”, a anuntat ministrul Mediului.

„Probabil ca o sa ma intrebati de ce avem in final nevoie sa producem energii verzi? In primul rand, energiile verzi inregistreaza emisii reduse de dioxid de carbon, ori noua politica UE se concentreaza pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in anul 2020.

Studiile in acest sens sunt cutremuratoare! Daca nu incepem actiuni care sa vizeze reducerea acestor emisii, in anul 2030 ele vor fi cu 25-90% mai mari fata de nivelul actual, iar cresterea temeperaturii globale va fi de 0,2 C pentru fiecare din urmatoarele trei decade, atingand astfel o crestere de 1-6C pana in anul 2100”, a conchis ministrul.