Die Tageszeitung: Securitatea de sub sutana

Publicatia germana Die Tageszeitung prefateaza, in editia sa de marti, alegerea unui nou Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane printr-un amplu material despre inaltele fete bisericesti suspectate de colaborare cu Securitatea.

Potrivit cotidianului citat, preluat de Rador, problema „este de o deosebita actualitate tocmai in aceste zile”, cand BOR trebuie sa aleaga un urmas pentru Patriarhul Teoctist, care a decedat la 30 iulie si care „era cunoscut pentru pozitia sa obedienta fata de dictatura”.

Reproducem, mai jos, varianta in limba romana a articolului din Die Tageszeitung, furnizata de Rador:

Biserica Ortodoxa Romana isi alege un nou conducator. Cotidianul mentionat a intalnit un ierarh socotit drept un reprezentant al opozitiei, care relateaza pentru prima oara despre activitatea sa pentru securitatea statului.

Iustin Marchis este un conducator sever. Ierarhul slab, mic de statura, imbracat intr-o sutana neagra, lunga, sta cu mainile incrucisate in fata intrarii in biserica si urmareste cu o expresie de nepatruns modul in care calugaritele trag clopotele si corul incepe sa cante. Dupa aceea, ii porunceste unui coleg pe un ton militaresc cu ce cantece si ritualuri sa fie continuata slujba.

Marchis are 56 de ani, are parul carunt, rar, tuns scurt, si ochii mici. Barba sa deasa ii ajunge pana la piept, iar ridurile adanci de pe fata lui il fac sa para dur si neiertator. Domeniul sau se afla in centrul Bucurestiului, imediat in spatele BNR.

Este vorba de biserica Stavropoleos, una dintre bisericile cele mai cunoscute si bogate in traditii din Romania, care adaposteste si o mica manastire, in care traiesc cateva calugarite.

Marchis este un reprezentant spiritual si intelectual al Bisericii Ortodoxe Romane. In timpul dictaturii Ceausescu, a fost calugar si abate la manastirea Cheia, intr-o zona romantica si salbatica din regiunea Carpatilor Meridionali. Acolo si-a castigat renumele ca unul dintre putinii prelati ortodocsi deschisi fata de cei ce gandesc altfel. El a primit adesea intelectuali care aveau o atitudine critica fata de regim.

Dupa 1989 a fost, pentru o vreme, membru al Grupului pentru Dialog Social din Bucuresti, o uniune a intelectualilor care initia dezbateri importante in Romania postcomunista. Dupa sfarsitul dictaturii, Marchis a contribuit la renasterea unor vechi traditii bisericesti. Astfel sub egida sa, a luat fiinta unul din cele mai bune coruri bisericesti ale tarii.

Astazi, parintele are multi cunoscuti si prieteni in randul politicienilor si intelectualilor, Biserica Stavropoleos fiind biserica preferata a elitei bucurestene.

Dupa aparitia unor zvonuri, potrivit carora Marchis ar fi lucrat ca informator al fostei Securitati, anul trecut el a recunoscut ca a furnizat rapoarte pentru Securitate. Tocmai el! Multi intelectuali romani au fost socati.

Dupa slujba, Marchis are in curtea interioara a bisericii sale un fel de audienta. Decizia de a vorbi despre trecutul sau a luat-o dupa un timp de gandire de cateva zile. Parintele este o figura foarte respectabila care trezeste prin intermediul privirii sale blande dar severe impresia ca traieste intr-o lume care nu este accesibila decat celor avizati.

La intrebarile care ii sunt adresate raspunde cu monologuri elaborate, pline de motive teologice.

Un pasaj din aceste monologuri suna in felul urmator: “Am fost urmarit intr-un mod foarte greu de inchipuit pentru mine. Am avut taria, ca abate, sa acord adapost unor disidenti si oponenti ai regimului. Acest lucru nu inseamna insa ca as fi fost altceva decat un calugar sau un preot ortodox. Am fost un oponent, dar nu un luptator impotriva sistemului comunist.

Acest lucru nu sta in structura noastra ortodoxa. Porunca spune sa-i dai cezarului ce este al cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu. Cu siguranta, am dat cezarului mai mult decat era necesar, dar nu i-am dat ceea ce era al lui Dumnezeu”.

Acesta este un pasaj dintr-un monolog de o ora si jumatate, intrerupt de cateva intrebari, monolog care se va sfarsi printr-o recunoastere in parte amara si in parte fortata a colaborarii cu serviciul secret al statului.

De la caderea lui Ceausescu au trecut aproape doua decenii, dar colaborarea BOR cu fosta Securitate constituie inca un subiect aproape neabordat. In afara parintelui eminent Marchis, pana acum doar doi arhiepiscopi si un episcop au recunoscut ca au intocmit rapoarte de informatori. Un alt arhiepiscop a admis ca ar fi semnat o declaratie de colaborare, dar ca nu a furnizat niciun raport.

Dintre acestia, doar arhiepiscopul Banatului, mitropolitul Nicolae Corneanu a facut o marturisire cat de cat credibila, in anul 1990. Cu toate acestea, BOR ca institutie se fereste sa se ocupe de acest subiect.

Problema este de o deosebita actualitate tocmai in aceste zile. La 30 iulie, a decedat la varsta de 92 de ani Patriarhul Teoctist. Capul Bisericii romane era cunoscut pentru pozitia sa obedienta fata de dictatura. Chiar si inainte cu o zi de la caderea lui Ceausescu, i-a trimis acestuia o telegrama de felicitare in care il asigura de loialitatea sa. Au existat mereu banuieli ca Teoctist ar fi avut contacte cu Securitatea.

Astazi, Sinodul BOR vrea sa aleaga un nou patriarh. Aceasta problema a generat in viata publica romaneasca o dezbatere privind persoana noului patriarh. Intelectuali si publicisti cunoscuti au cerut conducerii bisericii sa verifice evetualul trecut securist al membrilor sinodului si sa aleaga un patriarh fara un trecut dubios.

Insa BOR a avut o reactie de respingere fata de aceasta: “Noi am fost prima institutie care a condamnat comunismul dupa caderea lui Ceausescu si care ne-am cerut iertare pentru greselile din acea perioada”, se inflameaza purtatorul de cuvant al BOR, Constantin Stoica.

CNSAS, institutia care are drept sarcina controlul documentelor de securitate, are sarcina sa verifice daca anumite persoane din domeniul politicii, statului si administratiei, chiar si al bisericii, au avut sau nu legaturi cu fosta Securitate.

La mijlocul lui august, primul functionar al bisericii, arhiepiscopul Banatului, Nicolae Corneanu, a primit rezultatul verificarii dosarului sau de catre CNSAS. Potrivit documentului, el ar fi desfasurat “o activitate in sensul politiei politice”. Se pare ca Nicolae Corneanu ar fi fost remunerat de Securitate pentru informarile sale.

Intr-unul din cazuri, in urma unui denunt al sau, un preot ar fi fost indepartat din functie.

Astfel de dezvaluiri nu provoaca o modificare a atitudinii populatiei fata de BOR. Pe langa armata, BOR este acea institutie din tara careia romanii ii acorda, dupa schimbare, in mod constant cea mai mare incredere. De pe urma acestui fapt intentioneaza sa profite politicenii romani.

Astfel, Mircea Geoana, presedintele PSD, a cerut sistarea “agresiunilor anormale” ale CNSAS impotriva “simbolului national, Biserica”. El vrea sa interzica verificarea functionarilor bisericii de catre CNSAS, afirmand ca in ultima instanta in timpul dictaturii biserica “apara interesele poporului roman”.

Acest mit legat de rezistenta unor preoti singulari care i se atribuie unei intregi institutii, incearca sa-l sustina si Iustin Marchis, cand aude intrebari referitoare la daca si dece BOR a avut o atitudine loiala fata de dictatura. “Romanii au opus rezitenta cu arma in mana, iar calugarii au fost cei ce ascundeau partizanii”, afirma domnia sa cu manie si bate cu pumnul in masa.

“Europa Occidentala nu stie acest lucru! Represiunea fata de manastiri si biserica a fost atat de groaznic ca nicaieri in alta parte in Europa rasariteana! Cine a vrut sa ceara curaj din partea romanilor cand altii au avut un papa la Roma?”

A fost nevoie de un curaj deosebit ca inainte cu o zi de caderea dictaturii Ceausescu sa nu i se trimita telegrame de felicitare presedintelui, asa cum a procedat defunctul Patriarh Teoctist? “Astfel de telegrame au fost trimise de toate institutiile”, spune Marchis pe un ton mai bland.

“Multumita acestei atitudini formale, biserica nu a trebuit sa schimbe nimic fundamental, nicio litera a Sfiuntei Scripturi si nimic din ceea ce inseamna misiunea sa in lume”.

Este valabila aceasta opinie si pentru propriul sau trecut si rapoartele pentru Securitate, pe care le-a scris despre vizitatori, fiind abatele Manastirii Cheia? “Eu mi-am spovedit compromisurile, da, am scris aceste rapoarte pe care – cine stie cu ce pret – nu ar fi trebuit sa le scriu”, spune el incet si raspicat. “Dar legea m-a obligat la aceasta.

Erau rapoarte datorate unei presiuni, dar in ele nu era nimic care sa fi lezat libertatea, demnitatea sau viata personala ale vizitatorilor manastirii si, inainte de toate, ale diplomatilor straini care veneau la mine”.

Marchis sta o clipa pe ganduri. “Acesta este ultimul lucru pe care am a-l spune” – afirma el pe un ton de spovedanie. “Nu ar fi trebuit sa vorbesc cu Securitatea, nu ar fi trebuit sa scriu ce am fost obligat sa scriu, dar asa prevedeau legile comuniste. Insa vreau sa ma supun doar legilor umane. Suferintele mele si ale altora au fost imense. Singurul ghinion adevarat este ca nu suntem sfinti”.

*

Pe langa trei arhiepiscopi si un episcop, care si-au recunoscut voluntar contactele avute cu Securitatea, se pare ca alti aproape 16 de inalti demnitari ai BOR au avut legaturi cu politia secreta a lui Ceausescu, a afirmat la sfarsitul lui august Mircea Dinescu, membru in conducerea CNSAS.

Noul conducator al BOR, Daniel Ciobotea, mitropolitul Moldovei si Bucovinei, care se pare ca va fi ales, dupa toate probabilitatile, in functia de patriarh, este posibil sa fie printre cei 16 demnitari. In timpul dictaturii Ceausescu, el a petrecut ca teolog cativa ani de studiu in Europa Occidentala.

In cazul perioadelor petrecute in strainatate, mai ales in privinta celor profesionale, Securitatea cerea in multe cazuri in schimb colaborarea. Dupa sfarsitul anilor’80, Ciobotea a facut o cariera rapida in BOR, devenind in 1990, la varsta de 39 de ani, mitropolit. Pana acum, el nu a luat atitudine fata de ecuzatii.

Avand 20 de milioane de membri, BOR este, dupa biserica rusa, a doua biserica ortodoxa autocefala din lume. Aproximativ 87% din populatia Romaniei face parte din Biserica ortodoxa.