A crescut fără părinți. A învățat să fie părinte de la frații ei mai mici. Apoi a fost mamă pentru mai multe generații. E bunica mea, Anna.
Anii ’30 sunt grei în Valea Vișeului. Perioada dintre războaie vine cu foame și sete la confluența a două râuri, Tisa și Vișeul, și multe lumi: România, Cehoslovacia, Polonia. Ungaria și Ucraina sovietică nu sunt departe. Toate se întâlnesc, dar mai ales se despart în pădurile din nordul Maramureșului.
Prin sat bântuie multe boli, iar familii întregi cad pe capete. Anna face dizenterie. Ar trece cu cheag, dar laptele e rar, iar bolnavii sunt mulți.
E o perioadă în care diferența dintre viață și moarte e neclară, în care se nasc și se cred povești cu suflete, cu strigoi și cu „zbihlenieta”, copiii nebotezați care nu găsesc drumul către cer.
Pentru că mulți copii mor la naștere ori înainte de ea.
Ea, tot un copil, scapă. Părinții ei, nu. Rămâne să îngrijească mulți frați și surori când ar trebui să învețe să scrie. Cel mare, Ivan, e trimis pe front.
Războiul n-o lasă doar fără sprijin, ci și fără școală. Dar recuperează peste ani. Își organizează propria clasă în bucătăria de vară, lângă șpor, soba de gătit. O ajută Iura, mezinul, care își face temele cu ea. De la el învață să citească, să adune, strânge cântece și poezii. Își scrie numele cu un creion gros, roșu, ascuțit cu lama unui cuțit.
„Anna”. Cu doi n.
Cântă. Dorul de familie o face să improvizeze melodii. Le cântă în ucraineana munților. Care-i 80% ucraineană de abecedar, abetka, și restul cuvinte împrumutate din limbile care au vânturat zona. Germană, maghiară, română, cehă, polonă.
„Oi, rano, kaje rano / rosecika zrosela / uina Liuba Maricecika / piet’ seniv vrodela / Perșei Iosep, druhei Vaseli, a tretei Ivanko…”, începe cântecul despre familia din partea mamei ei.
„Așa cum dimineața / Roua cerului crește / Mătușa Liuba Maricek / a născut cinci copii / Primul Iosif, al doilea Vasile / și al treilea Ivanko…”
Familia mare din primele strofe se micșorează. Și, la final, cântecul unei familii devine cântecul în care se regăsește. E cântecul despre ea, despre foamete și despre sete. Despre orfani.
„…ta ne plachte, seriotiata / șcio vam mamka vmerla”. „Și nu plângeți, orfanilor, că mama voastră a murit”. „Bo i ia serotena / sered hate stala / doki vode’m ne zanesla / iste’m ne distala”.
„Că și eu sunt o orfană / rămasă-n mijlocul casei / și până când apă n-am găsit / mâncare n-am primit.”
Iar clasa ei ba se micșorează, ba crește cu anii. Maríchka, sora cea mică, vine prin iarnă de la o nuntă la care dansase tot amarul anilor de război. Răcește puternic. Nu apucă aniversarea de 19 ani. Anna și-o va aduce aminte, până peste ani, venind acasă cu capul descoperit, fără batic.
Anna e distrusă de durere, dar găsește loc de iubire. Îl cunoaște pe Mihailo, cel care-i va fi soț pentru șase decenii. Își ridică o casă în centru, departe de Pojerniță, colina din sat pe care crescuse. La poartă sădește viță, pe care Mihailo o va păzi de copiii care vin să fure aguride.
Cum să furi fructe verzi când, coapte, ajung horincă?
Copii răi pentru el. Pentru ea, copii.
E un echilibru chirurgical în casa lor de lemn. Mihailo Luțac e un Popeye local, cu brațe mari, muncite la CFR, dezinteresat de tumultul satului și aprig în gândire. Cu păr alb de la 40 de ani și aspru ca un arici, cu pulovăr plin de rumeguș în timpul săptămânii și pălărie curată în zi de duminică.
Anna e curioasă și artistă. Îi place să cânte, să recite. Să învețe. Să afle.
E un jurnalist al unui loc fără jurnal scris, ci doar vorbit.
Peste ani, altă generație de copii care fură aguride o va porecli PRO TV. Pentru că află totul înaintea tuturor. Știe ce nunți sunt în august înaintea nașilor. Știe că mireasa și mirele au fost în aceeași clasă în gimnaziu. Știe că nu se poate în ACEL final de săptămână, pentru că e altă nuntă la căminul cultural.
Citește continuarea pe platforma editorială UNFINISHED LOVE STORIES.
Acest text face parte din proiectul UNFINISHED LOVE STORIES – o platformă editorială ce publică povești reale despre iubire în sens larg. În fiecare duminică dimineață, vei putea citi pe Hotnews.ro și pe unfinishedlove.ro o nouă poveste ce dă iubirii o nouă valență. Dacă ai și tu o întâmplare adevărată, unică și imperfectă, care explorează universul relațiilor contemporane, trimite-o către echipa editorială.
Articol scris de Răzvan Luțac
Parteneriat media