A inceput largirea la 4 benzi a tronsoanelor din centura Bucuresti Nord spre autostrazile A1 si A2, la doi ani de la semnarea primului contract
La aproape doi ani de la semnarea primului contract, au inceput primele lucrari de largire la 4 benzi pentru cele doua capete ale Centurii Nord a Capitalei, tronsoane care asigura legatura cu autostrazile A1 si A2, au confirmat pentru HotNews.ro reprezentantii CNADNR. Practic, la inceputul lunii octombrie, s-au dat ordinele de incepere pentru lucrarile de modernizare a 11 km de centura intre Voluntari (DN2) si A2, precum si a 9 km intre Chitila (DN7) si A1. Daca fondurile nu vor fi taiate ca in trecut, lucrarile ar putea fi gata abia in 2015, estimeaza autoritatile.
- In acest timp, pe cei 20 de km deja modernizati din centura Nord exista puncte critice in care fie inca nu s-au terminat lucrarile chiar si dupa trei ani de la inaugurare, fie s-au lasat intersectii extrem de periculoase in care accidentele cu victime au devenit deja o constanta.
Dupa multe intarzieri, au inceput lucrarile la largirea centurii de nord in capetele spre autostrazile A1 si A2
Modernizarea Centurii – capetele spre A1si A2
Foto: Hotnews
Lucrarile de modernizare si de largire la 4 benzi a celor doua capete de centura care asigura legatura cu A1 si A2 au primit ordin de incepere in prima parte a lunii octombrie, au confirmat reprezentantii CNADNR la solicitarea HotNews.ro.
Practic, lucrarile la cele doua bucati din Centura de Nord care nu au fost inca modernizate au inceput la aproape doi ani de la semnarea primului contract si la peste un an de la semnarea celui de-al doilea.
Pentru sectorul cuprins intre A1 (km 55+465) – DN 7 (km 64+160):
Constructor Asocierea SC Delta ACM 93 SR: & Azvirt LLC & SC Maxdesign SRL
Contractul a fost semnat pe 15.11.2011
Ordin de incepere:
– pentru proiectare (Proiect Tehnic + Detalii Executie): 16.12.2011
– pentru lucrari pe drum existent, intre km 55+465 – km 58+520: 10.05.2013
– pentru largire la 4 benzi intre km 55+465 – km 63+250: 10.10.2013
- Valoare contract: 132/197.791,73 lei (cu TVA)
- Stadiul fizic al lucrarilor (oct 2013): 5,7%
- Alocatie bugetara 2013: 47.951 mii lei (exproprieri, servicii consultanta si executie lucrari)
- Plati efectuate: 47.951 mii lei (exproprieri. servicii consultanta S1 avans executie lucrari)
- Rest de decontat 2013: 0 lei.
Pentru sectorul cuprins intre DN2 (km 12+300) – A2 (km 23+750):
Constructor: Asocierea Sc Tehnologica Radion SRL & SC Consitrans SRL & SC Pro Cons XXI SRL
Contractul a fost semnat pe 20.08.2012
Ordin de incepere:
– pentru proiectare (Proiect Tehnic + Detalii Executie): 20.09.2012
– pentru lucrari pe sectoarele km 12+300 – km 14+050, km 14+700 – km 19+700 si km 20+800 – km 23+750: 07.10.2013
- Valoare contract: 234.345.229,27 lei (cu TVA)
- Stadiul fizic al lucrarilor (oct 2013): 0%
- Alocatie bugetara 2013: 43.454 mii lei (exproprieri, executie lucrari. servicii consultanta)
- Plati efectuate: 24.814 mii lei (exproprieri, proiectare – Proiect Tehnic)
- Rest de decontat 2013: 18.640 mii lei.
In prezent, din cei 72 de kilometri ai intregii Centuri Ocolitoare a Capitalei, dar doar 20 au fost modernizati si largiti la 4 benzi si doar in zona de Nord intre Chitila si Voluntari.
Pentru a termina procesul de modernizare a centurii – macar in partea de Nord – si pentru a asigura o centura ocolitoare la standarde acceptabile si care sa lege cele doua (acum trei) autostrazi care intra in Bucuresti, autoritatile au demarat inca din 2011 procedurile pentru terminarea segmentelor DN2 – A2 si DN7 – A1.
Cu toate acestea, desi contractele s-au semnat, lucrarile au inceput abia acum si, in cel mai bun caz, vor gata abia peste un an si jumatate.
Bani taiati, lucrari sistate si neincepute
In 2012, la putin timp dupa ce compania de drumuri a semnat unul dintre contracte pentru reabilitarea centurii, guvernul Ponta a lasat intreg proiectul aproape fara nici un ban la rectificarea bugetara.
Haos in trafic inainte de Chitila
Foto: Hotnews / Constantin Barbu
Astfel, desi un contract era proaspat semnat si altul statea iscalit de aproape un an, lucrarile nu au putut demara din moment ce finatarea a fost taiata.
La inceputul anului 2013, ministrul Marilor Proiecte, Dan Sova, in curtea caruia a fost mutata Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale, anunta ca s-au pus in buget circa 150 de milioane de lei pentru lucrarile la cele doua capete ale centurii de Nord.
In replica, fostul ministru al Transporturilor, deputatul PDL Alexandru Nazare sustinea ca Dan Sova, ministrul delegat pentru marile proiecte si investitii, iroseste banii de la bugetul de stat pentru legatura centurii Bucuresti cu autostrazile A1 si A2 in loc sa foloseasca fonduri de la Banca Europeana de Investitii, potrivit unui comunicat remis la acel moment HotNews.ro.
„Domnul Sova trebuia sa stie ca anul trecut [n.r. 2012], in aprilie, obtinusem acordul ca jumatate din fondurile necesare sa vina din partea BEI. Reuseam astfel sa directionam din banii de la bugetul de stat, si asa insuficienti, catre alte proiecte la fel de necesare”, sustinea Nazare.
Portiune din modernizata Centura de Nord
Foto: HotNews.ro / Constantin Barbu
Doar 20 de km de centura modernizati in 23 de ani. Probleme, totusi, exista
In timp ce captele centurii de nord spre A1 si A2 au asteptat doi ani de zile sa fie modernizate, ceilalti 20 de km de centura dintre ele – intre Chitila si Voluntari – au fost modernizati, largiti la 4 benzi si deschisi circulatiei inca din 2010.
Cu toate acestea, pe drumul modernizat exista in continuare mai multe puncte nevralgice la care fie inca nu s-au terminat lucrarile, fie au fost „rezolvate” cu intersectii periculoase in care multe persoane si-au pierdut deja viata.
Punctele negre – intersectiile mortale de la Tunari si Stefanesti
Doua dintre aceste intersectii „mortale” sunt in dreptul localitatilor Tunari si Stefanesti. Acolo, centura largita la cate patru benzi si cu separatoare de sens din beton se intersecteaza cu drumurile de acces catre localitatile amintite.
Intersectie stefanesti
Foto: Hotnews
In anii dinaintea lui 2010, odata cu modernizarea centurii, s-a optat pentru o configurare aproape indetica pentru cele doua intersectii. S-au cheltuit milioane de euro pentru realizarea unor pasaje supraterane dinspre Bucuresti, peste centura si spre localitatile ilfovene. Cu toate acestea, solutia aleasa nu a fost una care sa elimine complet conflictele de trafic.
In dreptul acestor intersectii s-a optat pentru realizarea pe un sens al centurii a unor benzi de facut stanga spre Tunari sau Stefanesti.
Practic cei care vin dinspre zona Otopeni pe centura si vor sa o ia spre Tunari sau Stefanesti, nu au alta optiune decat sa „taie” traficul de pe celalalt sens al centurii. Totul pe un sector de drum unde vitezele practicate sunt destul de mari.
Intersectia de la Tunari
Foto: Hotnews
Drept consecinta, in ultimii ani in cele doua intersectii problema au avut loc mai multe accidente care s-au soldat cu victime. Un astfel de accident petrecut in intersectia de la Stefanesti l-a avut in prim plan pe cantaretul Eduard Mihai Andreianu (CRBL) in urma cu cateva zile.
De neinteles decizia autoritatilor de a amenaja astfel cele doua intersectii, avand in vedere ca intre cele doua puncte exista intersectia cu Autostrada A3, o intersectie ce a fost elegant rezolvata printr-un sens giratoriu mai mare. Astfel, prin solutia aleasa la intersectia cu A3, traficul castiga in siguranta, nu duce la formarea de cozi si s-a inlaturat pericolul unui accident in viteza. Vezi aici o poza cu intersectie giratorie intre Centura si A3.
Intersectia complicata de sub DN1 si numeroasele treceri de pieton marcate direct pe sosea
Un alt punct nevralgic, desi nu la fel de periculos ca intersectiile prezentate mai sus, este intersectia Soselei de Centura cu bretele de acces pe DN1, in zona podului de la Otopeni. Din cauza formei mai speciala a intersectiei si a zonei unde sunt amplasati pilonii podului DN1, autoritatile au ales o solutie de rezolvare a traficului ce a ajuns sa dea multe batai de cap soferilor, in special celor care nu cunosc zona.
Astfel se ajunge la situatii in care unii soferi care rateaza iesirea sau traseul dorit, ajung sa intoarca masina in zone cu linie dubla continua sau alte locuri nepermise. In plus, bretelele de acces 9cate o banda pe sens) se dovedesc uneori a fi incapabile sa gestioneze fluxul prea mare de trafic.
Intersectia problema cu DN1
Foto: Hotnews
In continuarea soselei din zona podului Otopeni (DN1) si pana la Chitila (capatul zonei modernizate), soseaua de centura pastreaza cate doua benzi pe sens, insa nu mai are separator de sens.
Cel mai grav insa sunt suitele de treceri de pietoni puse intr-o zona in care se practica viteze destul de mari mari. De altfel, si aici, in astfel de locuri, s-au inregistrat mai multe accidente cu victime in ultimii ani.
Motivul pentru care acest sector de drum difera de cel dinspre Podul Otopeni si Voluntari, acolo unde exista separator de sens si nu sunt treceri de pietoni, este ca cele doua tronsoane au fost realizate de firme diferite, in cadrul a doua contracte diferite si cu proiecte diferite, dar acceptate astfel de catre autoritati.
Breteaua neterminata de la pasajul Chitila
Rampa lipsa de la Pasajul Chitila
Foto: Hotnews
Din pacate lucrurile in neregula nu se opresc aici. Desi tronsoanele modernizate au fost inaugurate in decembrie 2010, la noul pasaj de la Chitila lucrarile nu sunt inca nici acum finalizate.
Practic, breteaua de acces de pe pasaj (de pe Centura) spre DN7 – un element foarte important ce ar da o si mai mare utilitate intersectiei – inca nu a fost finalizata. Oficial, motivele intarzierilor sunt finantarile insuficiente alocate in ultimii doi ani.
Din cauza ca acesta bretea de acces inca nu este gata, foarte multi soferi care vin pe Centura dinspre Otopeni aleg sa treaca pasajul si, la capatul sau, sa intoarca intr-o zona cu linie dubla continua.
Lucrarile la tronsonul de Centura Sud, blocate si sistate din cauza finantarilor taiate de catre Guvern
Cu toate problemele enumerate mai sus, pe tronsonul de 20 de km modernizat din Centura Nord se poate totusi circula in conditii cat de cat civilizate, iar noul drum a ajutat enorm la fluidizarea traficului in zona.
Mai mult, noua sosea reabilitata si largita a putut deveni o optiune viabila pentru unii soferi fata de traversarea orasului, in special pentru traficul greu si de tranzit. Despre portiunile modernizate si despre cum au ajutat ele traficul, cititi intr-unul din reportajele HotNews.ro.
Centura de Sud a Capitalei – intersectia de la Domnesti
Foto: Hotnews
Daca totusi pe partea de Nord a centurii Capitalei lucrurile s-au miscat – greu, dar s-au miscat, nu la fel se poate spune si pentru Centura Sud. Acolo, autoritatile au promis in repatate randuri ca vor demara lucrarile de modernizare si largire, dar mereu demersurile au fost prelungite sau blocate din lipsa de bani.
Dupa lungi amanari si prelungiri, autoritatile au reusit contractarea in 2011-2012 a lucrarilor de modernizare a celor trei trosoana in lungime totala de circa 33 de km din Centura Sud, dar… atat.
HotNews.ro a relatat in exclusivitate in luna mai ca lucrarile de modernizare si extindere a centurii de Sud a Capitalei, lucrari ce partial trebuiau terminate anul acesta in primavara, au fost sistate inca din septembrie 2012 din cauza ca Guvernul a oprit finantarea.
In luna aprilie 2013 ar fi trebuit ca o etapa din modernizarea Soselei de Centura Sud a Capitalei – largirea la patru benzi a intersectiilor problema – sa fie finalizata. In realitate insa, lucrarile la Centura de Sud au fost suspendate din luna septembrie 2012 in urma taierilor de fonduri facute de Guvern, iar banii alocati pentru anul 2013 abia ajung sa acopere lucrarile executate anul trecut. (Mai multe detalii mai jos)
Cu actuala centura Sud nemodernizata si lucrarile blocate, Guvernul anunta noi pasaje si constructia unei autostrazi cu taxa ce va fi si centura
Cu actualele lucrari de modernizare suspendate, cu termenele de finalizare in aer si cu cozi kilometrice de masini si tiruri pe o sosea de centura plina de gropi si denivelari, Victor Ponta declara la finele lunii august, intr-o vizita in teren, ca vrea sa realizeze pasaj pe centura Capitalei in zona Prelungirea Ghencea-comuna Domnesti, pentru fluidizarea traficului.
Ideile guvernantilor de a porni noi proiecte in zona centurii Sud, desi actualele contracte au ramas fara nici un ban, nu s-au limitat doar la podul de la Domnesti.
Harta cu centurile Sud ale Capitalei (cu albastru este autostrada – planificata / cu rosu este actualul drum)
Foto: Hotnews
La inceputul anului Guvernul a anuntat in repetate randuri ca viseaza la o autostrada de Centura Sud (A0) – un nou drum facut in concesiune. Licitatia a fost lansata la inceputul anului, impreuna cu un contract pe 30 de ani de administrare a Autostrazilor A1 Bucuresti – Pitesti si A2 Bucuresti – Constanta.
Totusi, asa cum a relatat HotNews.ro, noua autostrada de centura Sud (A0)ar putea fi gata abia din 2016 in cel mai bun caz, adica la doi ani dupa ce modernizarile actualei Centuri de Sud ar fi trebuit terminate daca guvernul nu ar fi taiat finantarea acordata proiectului.
INTERVIURILE HotNews.ro