Acord dezamăgitor al membrilor NATO cu privire la „calea ireversibilă” a aderării Ucrainei la alianță, în timp ce vor menținerea comunicării cu Moscova. Nauseda: „Nu este suficient de determinat”

Aliații NATO au ajuns la un acord asupra unei declarații finale a summitului care include angajamentul alianței de a continua să sprijine Ucraina „pe calea sa ireversibilă către integrarea totală euro-atlantică, inclusiv aderarea la NATO”, a declarat miercuri o sursă pentru Reuters. Cu toate acestea, președintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat că declarația summit-ului NATO poate fi criticată pentru că nu este suficient de hotărâtă, în timp ce membrii alianței doresc să menţină deschise canalele de comunicare cu Rusia pentru a preveni escaladarea războiului.

„Vom continua să susţinem Ucraina pe drumul său ireversibil către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”, se arată în declaraţia comună, care mai rămâne să fie adoptată formal de liderii statelor Alianţei.

Formularea acestui text are în vedere să asigure Ucraina că „viitorul său este în NATO”, dar subliniază că o invitaţie de aderare va fi transmisă Kievului numai atunci când toţi membrii Alianţei Nord-Atlantice vor fi de acord. „Reafirmăm că vom fi în poziţia de a adresa Ucrainei o invitaţie de a se alătura Alianţei atunci când aliaţii vor fi de acord şi condiţiile vor fi întrunite”, se precizează în proiectul de declaraţie.

Președintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat miercuri că declarația summit-ului NATO poate fi criticată pentru că nu este suficient de hotărâtă sau că semnalul pe care îl trimite nu este suficient de puternic, dar reflectă consensul actual al aliaților NATO.

Întrebat dacă declarația dezamăgește Ucraina în speranța ei de a deveni membru NATO, el a spus: „Sunt de acord că textul… poate fi criticat pentru că poate nu este suficient de determinat sau că semnalul pe care îl trimite nu este suficient de puternic. Dar acesta este consensul actual la care am ajuns și trebuie să prețuim consensul pe care îl avem”.

Ungaria spune că este exclusă aderarea, dar se încearcă proiectarea unei imagini a aderării ucrainene

SUA şi Germania în special se opun grăbirii acestui proces de aderare, potrivit unor surse din cadrul Alianţei, în timp ce alte state membre doresc să se demonstreze faptul că Rusia nu poate pune obstacole aderării Ucrainei la NATO prin continuarea războiului.

Totodată, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, spune că aderarea Ucrainei la NATO „este evident exclusă”, realistic vorbind, întrucât acest lucru ar crea ameninţarea unui conflict direct cu Rusia.

„Se încearcă proiectarea unei imagini a aderării ucrainene la NATO, deşi toată lumea ştie că este exclus şi nici nu intră în discuţie”, a spus el.

Potrivit lui Szijjarto, situaţia a dus la „acrobaţii gramaticale” în declaraţia finală a summitului, „pentru că dacă NATO ar primi Ucraina, am trăi sub ameninţarea constantă, făţişă şi extrem de periculoasă a războiului, întrucât aderarea Ucrainei la NATO ar prefigura un conflict direct între Rusia şi NATO”.

Statele NATO sunt dispuse să menţină deschise canalele de comunicare cu Moscova 

Statele NATO sunt dispuse să menţină deschise canalele de comunicare cu Moscova pentru a diminua riscurile şi a preveni escaladarea războiului din Ucraina, se mai arată în proiectul de declaraţie finală a summitului, relatează Agerpres, citând Reuters, DPA şi AFP.

În acest text, China este acuzată că a devenit o susţinătoare decisivă a efortului de război al Rusiei prin furnizarea către aceasta a unor produse cu dublă întrebuinţare, civilă şi militară, şi că reprezintă prin urmare o provocare sistemică pentru Europa şi securitatea acesteia, documentul solicitând Beijingului să înceteze orice sprijin politic şi material pentru Rusia în războiul din Ucraina. Secretarul american de stat Antony Blinken declarase anterior că, deşi China nu furnizează Rusiei arme şi muniţii, îi oferă în schimb industriei militare ruse „un sprijin incalculabil” prin vânzarea unor produse de micro-electronică, maşini-unelte şi optică.

Proiectul de declaraţie abordează şi importanţa relaţiilor NATO cu regiunea Indo-Pacifică, întrucât evoluţiile de acolo afectează direct securitatea euroatlantică, în timp ce salută cooperarea sporită cu partenerii din zona Asia-Pacific pentru susţinerea Ucrainei.

Pe de altă parte, proiectul declaraţiei salută „progresele concrete” făcute de Ucraina privind „reformele democratice, economice şi de securitate solicitate”, în perioada scursă de la precedentul summit NATO desfăşurat în urmă cu un an în Lituania.

Noi ajutoare pentru Ucraina

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la sosirea la summit că aşteaptă ca aliaţii să aprobe cu acest prilej un nou ajutor militar substanţial destinat Ucrainei pentru a susţine această ţară în războiul cu Rusia, ajutor care va servi şi ca o punte către aderarea Ucrainei la NATO, adăugând însă că este prea devreme pentru a spune când ar putea deveni Ucraina membră a Alianţei Nord-Atlantice.

În afară de aniversarea a 75 de ani de la crearea NATO, la acest summit „istoric” vor fi luate „decizii importante pentru viitor”, inclusiv suplimentarea ajutorului militar pentru Ucraina şi stabilirea unor relaţii mai strânse cu partenerii din zona Pacificului, a spus Stoltenberg la sosirea la Centrul de convenţii din Washington, unde are loc summitul de la care se aşteaptă ca statele membre să îşi asume un angajament pe termen lung pentru finanţarea echipamentelor militare oferite Ucrainei, în valoare de circa 40 de miliarde de euro pe an.

Noile pachete de ajutor militar destinate Kievului vor include crearea unui nou comandament NATO pentru Ucraina în vederea furnizării asistenţei de securitate şi a instruirii soldaţilor ucraineni, livrarea de noi arme şi muniţii, inclusiv de sisteme antiaeriene, precum şi măsuri de asigurare a interoperabilităţii depline între armata ucraineană şi trupele NATO, a detaliat Jens Stoltenberg.

Statele Unite, Germania şi România au promis deja că vor furniza Ucrainei baterii antiaeriene Patriot suplimentare, în timp ce Ţările de Jos (Olanda) şi alte state membre ale NATO urmează să livreze componente ce vor permite operaţionalizarea unei baterii de acest tip, iar Italia va furniza Kievului un sistem antiaerian SAMP-T.

Pe de altă parte, Stoltenberg a dat asigurări că NATO nu observă vreo ameninţare militară iminentă din partea Rusiei faţă de vreun stat membru al Alianţei, mai ales că acum Moscova este concentrată pe invazia în Ucraina, însă „trebuie să rămânem vigilenţi”, el susţinând de asemenea că există „o ameninţare constantă de atacuri cibernetice, sabotaje sau diferite tipuri de acţiuni ostile contra aliaţilor NATO”.

Întrebat dacă Statele Unite au ridicat nivelul de alertă la unele dintre bazele americane în Europa, Jens Stoltenberg a confirmat acest lucru, dar a refuzat să-l comenteze. „Ceea ce pot spune este că am văzut în ultimele luni un tipar de creştere a acţiunilor ostile împotriva NATO organizate de serviciile secrete ruse”, a spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că declarația finală a summitului de mâine va include intenţia de a consolida apărarea antiaeriană pe flancul estic al alianţei, a declarat miercuri preşedintele României.
„Veți vedea în declarația de mâine… măsuri planificate pentru consolidarea apărării antiaeriene pe flancul estic”, a declarat Klaus Iohannis reporterilor. „Acest lucru ne privește, au existat… situații în care drone au căzut pe teritoriul nostru național”.