Sari direct la conținut

Aderarea României la Schengen NU se află pe ordinea de zi provizorie a Consiliului JAI din martie

HotNews.ro
Zona Schengen, Foto: Nikolai Sorokin / Dreamstime.com
Zona Schengen, Foto: Nikolai Sorokin / Dreamstime.com

​​Aderarea României și Bulgariei la Schengen nu figurează pe ordinea de zi provizorie a Consiliului JAI din 9-10 martie, prima reuniune oficială după cea din decembrie în care Bucureștiul și Sofia au fost lăsate în afara spațiului de liberă circulație.

Documentul publicat de Consiliu notează discuții despre situația generală a spațiului Schengen, mai exact situația actuală a funcționării spațiului și viitorul politicii în domeniul vizelor.

Inițial, după votul din Consiliul JAI din decembrie, în care Austria a blocat aderarea României și Bulgariei la Schengen, autoritățile și politicienii au vorbit despre reuniunea din martie ca fiind cea a următoarei șanse, însă ulterior declarațiile s-au temperat. Forțarea unui vot în condițiile în care poziția Austriei nu s-a schimbat ar echivala cu un nou eșec.

Iohannis: Sunt optimist că vom găsi soluții pentru această problemă Schengen, dar n-aș vrea să ne legăm de o anumită dată

Cu ocazia ultimei reuniuni a Consiliului European, de la începutul lui februarie, președintele Klaus Iohannis a reiterat că aderarea la Schengen rămâne prioritate pentru România, însă nu trebuie legată de o anumită dată.

„Noi vom continua discuțiile politice pe toate palierele, pe absolut toate palierele, și sunt optimist că vom găsi soluții pentru această problemă Schengen, dar n-aș vrea să ne legăm de o anumită dată. Repet, pentru mine, pentru România și pentru români, este important să intrăm în spațiul Schengen. Nu vreau să legăm discuția de o anumită dată, fiindcă, am văzut și în decembrie, aceste lucruri nu pot fi legate de o anumită dată, ele țin de foarte multe considerente, europene ar trebui. Din păcate însă țin și de chestiuni de politică internă în unele state membre. Asta este un lucru pe care nu-l consider bun, dar nu poate fi ignorat. Deci continuăm discuțiile și sunt optimist”, a declarat șeful statului pe 9 februarie.

Chiar dacă aderarea României la Schengen este pe agenda președinției suedeze a Consiliului UE, o decizie în acest mandat ar putea să nu fie luată, împingând lucrurile pentru a doua parte a anului.

Președinția suedeză a Consiliului UE nu riscă un vot

Suedia nu va iniția un vot pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen până când nu se va ajunge la un acord cu statele care s-au opus acceptării celor două state în spațiul european de liberă circulație, a declarat reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, la începutul anului.

El a spus că au fost începute consultările bilaterale cu statele implicate, iar la acest moment nu poate spune când va putea fi repusă pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne tema aderării României și Bulgariei la Schengen.

„În opinia noastră, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Dar nu vedem niciun rost să o înscriem pe ordinea de zi până când nu este clar că există o șansă rezonabilă de a obține aprobarea în Consiliul JAI. Așa că vom încerca să facem acest lucru în timpul președinției suedeze, dar nu pot garanta că se va întâmpla. Nu depinde în primul rând de noi, ci de părțile implicate”, a afirmat reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson.

Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, aflată în 20 decembrie la București, a susținut din nou că „va lupta” ca România să fie primită în Schengen în 2023, spunând că nu vrea să se gândească „ce s-ar întâmpla dacă acest lucru nu se va întâmpla”.

România aparține spațiului Schengen și nu există nicio justificare pentru a respinge aderarea acesteia la Schengen, iar Parlamentul European va insista ca acest lucru să se întâmple în 2023, a declarat șefa Parlamentului European într-o conferință de presă susținută alături de Klaus Iohannis.

Mesajul lui Nehammer transmis din Bulgaria

La finalul lunii ianuarie, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, care s-a opus aderării României și Bulgariei la Schengen a fost într-o vizită la Sofia de unde a transmis din nou că „sistemul Schengen se află în prezent într-o criză majoră”.

„Faptul că Schengen nu funcționează corect în Europa Centrală nu înseamnă că Bulgaria și România ar trebui să rămână în afara spațiului Schengen”, i-a replicat președintele Radev.

El a spus că România și Bulgaria protejează frontierele externe ale UE mai bine decât o serie de țări care se află în Schengen.

Aurescu: Este prematur să vorbim despre un calendar de aderare

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu a declarat, la finalul lui ianuarie, la prima reuniune din 2023 a șefilor diplomațiilor din statele membre UE, că a avut discuții cu omologii săi, care l-ar fi asigurat că sprijină România să intre în Schengen, însă „este prematur să vorbim despre un calendar de aderare a României”.

El a mai susținut că a primit asigurări de la omologul său din Suedia privind începerea „consultărilor” pe care președinția suedeză a Consiliului UE vrea să le organizeze cu statele care se opun aderării României și Bulgariei la Schengen. Este vorba despre Austria și Olanda. „Este foarte important ca aceste consultări pe care le va începe Suedia să ajunga la concluzii și apoi să vorbim despre un calendar. Este greu de estimat că Austria își va schimba poziția înaintea alegerilor interne (n.r.- de la sfârșitul lunii ianuarie). Este prematur să vorbim despre un calendar de aderare”, a mai afirmat Aurescu.

Ministrul de Externe a mai spus că o estimare a calendarului de aderare e greu de făcut și în condițiile în care Bulgaria trebuie să convingă Olanda: „Nu trebuie să uităm că Bulgaria mai are de discutat şi cu Olanda, nu doar cu Austria. Prin urmare, există o serie de solicitări din partea Olandei care trebuie să îşi găsească un anumit răspuns din partea autorităţilor de la Sofia”.

Tomac a contestat la CJUE votul din Consiliul JAI din decembrie

Europarlamentarul Eugen Tomac a anunțat la începutul lui februarie că a demarat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o acțiune în anulare a votului împotriva primirii României în spațiul Schengen, considerând că acest tip de acțiune are cele mai mari șanse de reușită. Documentele au fost depuse şi înregistrate luni 6 februarie la Tribunalul UE, care este o instanţă specializată a CJUE, cu sediul la Luxemburg.

„În concret, am cerut Curții să constate nelegalitatea deciziei implicite în urma votului de pe 8 decembrie, prin care Consiliul decide împotriva aplicării integrale a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România. Această decizie nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE, cum a fost cazul deciziei de primire a Croației, însă reprezintă în continuare un act atacabil potrivit art. 253 TFUE.”, spune Tomac.

Tomac a explicat că acţiunea sa nu opreşte procesul de negociere a României cu Austria şi nici al Bulgariei cu Olanda. ”El doar va scoate în evidenţă lipsa de loialitate a unor guverne şi instituţii europene faţă de Tratat şi legislaţia europeană” şi, consideră el, ”va obliga Consiliul Uniunii Europene să adopte decizia corectă de acces al României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, proces amânat nejustificat de mai bine de 12 ani”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro