Afacerile ilegale cu lemn, din Harghita, in vizorul lui Blanculescu

„Te mai legeni, codrule / Plin de cioate, plin de hoti?!”

Articolul de fata ii va interesa in mod special atat pe cititorii mei mureseni cat, mai ales, pe cei harghiteni si asta pentru simplul motiv ca in premiera „absolut absoluta” (!) va voi prezenta rezultatele unei ample si minutioase anchete efectuate de echipe de comisari din Garda Financiara din aproape intreaga tara si din comisari din Garda Nationala de Mediu, puse „la treaba”, in urma

cererii Comisiei Parlamentare de Cercetare a Abuzurilor si Coruptiei din Camera Deputatilor, in special dupa ce deputatul UDMR din Gheorgheni, Garda Dezso, membru in aceasta comisie parlamentara, a fost sesizat in legatura cu furtul unei imense suprafete de padure in Lazarea, judetul Harghita.

E bine de stiut si faptul ca intregul control s-a efectuat cu aprobarea ministrului Autoritatii Nationale de Control, Ionel Blanculescu, si a ministrului Agriculturii, Ilie Sarbu.

Dupa cum ati putut afla de la mine, intr-un articol publicat la sfarsitul toamnei anului trecut, intr-o buna zi Garda Financiara Mures si-a trimis comisarii intr-un control inopinat in judetul Harghita, pentru a controla cateva firme toplitene care se ocupa de afacerile cu lemn.

La acea data, public, am scos in evidenta doar ceea ce aflasem de la sursele mele si-anume faptul ca deputatul UDMR Garda Dezso se afla in spatele intregii operatiuni, iar apoi am preferat sa monitorizez controlul pastrand insa discretia, ca sa-i pot lasa pe comisari sa-si faca treaba in liniste.

Dupa cum aveam sa constat, procedasem bine ca-mi tinusem curiozitatea in frau, caci anchetarea furtului unei intregi paduri a fost de o anvergura atat de mare, incat m-a lasat si pe mine nitel cu gura cascata!…

In Harghita, in decurs de cateva saptamani, sosisera nu doar comisari de la Garda Financiara Mures, ci si de la Garda Financiara Bucuresti si Arad si chiar comisari de la Garda Nationala de Mediu din Suceava si din Botosani, alaturi de echipe de inspectori silvici de la ITRCS din judetele Bacau, Covasna, Harghita si Bistrita si de politisti de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, din cadrul

IJP Harghita, astfel ca flerul m-a anuntat ca am dat de un subiect nu doar gras, ci chiar fierbinte.

Am tacut din gura atata vreme cat anchetatorii profesionisti din Garda Financiara, cea de Mediu si politistii aflati in control, si-au facut treaba, caci asa am crezut ca e corect sa procedez, mai ales ca anchetatorii fusesera alesi „pe spranceana” si aflasem ca erau cei mai buni profesionisti din institutiile implicate in control.

Amenzile care au curs in urma anchetei, cand s-a mers pe recuperarea taxelor destinate statului, au fost de ordinul miliardelor de lei, caci nici un afacerist lemnar, controlat „la sange”, nu s-a putut intelege cu anchetatorii.

In urma amplei anchete, padurea n-a mai fost recuperata, in schimb se cunosc vinovatii. Ce se va petrece cu ei, doar bunul D-zeu stie, insa asta nu mai e treaba mea. Datoria mea e doar sa va informez cat mai exact cu putinta si fara sa omit nimic din ceea ce stiu, despre ce anume s-a petrecut in judetul Harghita cu o mandrete de padure care a disparut subit de pe fata pamantului.

In acest material, va fi suficient sa public doar un Act! Un Act oficial cu concluziile unora dintre anchetatori, fiind convins ca veti intelege pe deplin ce anume s-a intamplat la Lazarea si de ce au tabarat pe afaceristii lemnari harghiteni, atata „amar” de comisari anchetatori! In privinta actului, acesta este o copie dupa un act oficial ce se afla actualmente intr-un dosar care cantareste

cateva kilograme, aflat pe masa ministrului Autoritatii Nationale de Control, Ionel Blanculescu, a ministrului Agriculturii, Ilie Sarbu si chiar pe masa Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor si Coruptiei din Camera Deputatilor.

Stiu sigur ca nu sunt singurul ziarist care a intrat in posesia unor copii ale acestei ample anchete, insa din cate am putut constata pana astazi, cel putin in legatura cu acest subiect, sunt singurul ziarist care, dupa ce si-a facut „temele” cum trebuie, le si da publicitatii!…

In concluzie, purcedeti la citit! Merita!…

In premiera absoluta, m-am hotarat sa va prezint detalii mai ample din „Raportul” comisarilor din Garda Financiara Arad, raport referitor la ancheta efectuata in judetul Harghita, pentru simplul motiv ca doresc sa vedeti cu ochii dvs la ce concluzie au putut ajunge niste comisari sositi din capatul tarii, carora le sunt indiferente numele unor personalitati, mai mici sau mai mari, harghitene ce

se fac vinovate de disparitia unei paduri de peste 100 de hectare, si care nu au putut fi influentati cu nimic sa-si schimbe concluziile raportului lor.

Concluziile acestor comisari integri, sunt identice si cu concluziile comisarilor din Garda Financiara Mures sau Bucuresti, ca si cu ale celor din Garda Nationala de Mediu din Suceava sau Botosani, insa parerea comisarilor aradeni e atat de franca si de spusa „pe fata” si fara nici o retinere (de parca i-ar fi durut in cot pe comisari de coruptia existenta in Harghita!) ca mi-a provocat

mancarimi! Deci, va invit la distractie…

RAPORT

„Subsemnatii Roman Pavel, Muresan Marius, Gyulai Ioan si Seran Mihai, comisari in cadrul sectiei Arad ai Garzii Financiare, in urma verificarilor efectuate ca urmare a deplasarii in localitatea Gheorgheni, judetul Harghita, in vederea efectuarii unor verificari privind exploatarea si prelucrarea masei lemnoase, am constatat urmatoarele:

1 – Cu privire la exploatarea masei lemnoase, in urma doboraturilor de vant din raza localitatii Lazarea:

In perimetrul orasului Gheorgheni si al localitatilor limitrofe, se afla un bazin considerabil, compus din paduri de esenta moale (conifere) in care predomina bradul si molidul.

In ultimii ani, mai precis dupa anul 2000, in baza Legii nr 18/1991, marea majoritate a acestor suprafete impadurite a fost retrocedata fostilor proprietari, astfel incat ponderea suprafetelor impadurite, proprietate privata, din totalul suprafetelor existente, este net in favoarea proprietatii private.

Ceea ce este negativ de semnalat este faptul ca retrocedarea padurilor s-a facut inainte de adoptarea unei legislatii adecvate si prin nerespectarea celei in vigoare, la data efectuarii retrocedarilor (Legea 26/1996, OG 96/1998) respectiv inainte de asigurarea efectiva unui regim restrictionar in ceea ce priveste exploatarea padurilor, asigurarea pazei si efectuarii lucrarilor de intretinere si

regenerare, sub aspectul descurajarii exploatarii nerationale a padurilor si sub aspectul raspunderii proprietarului de padure, pentru distrugerile provocate intentionat sau din culpa.

De asemenea, spectrul pierderii administrarii padurilor si a veniturilor ilicite, provenite din exploatarea discretionala (prin licitatii trucate sau favorizante) si ilicita a padurilor au transformat organele silvice (incepand de la padurari pana la sefii directiilor silvice) in adevarati exterminatori ai padurilor! Direct sau prin intermediul unor societati in care aveau interese, organele

silvice au exploatat sau au incurajat exploatarea nerationala a padurilor, fara discernamant, acoperind adevaratele jafuri cu documente ce nu reflecta realitatea si care nu fac altceva decat sa confirme exterminarea padurilor in interes personal.

Acest fapt, coroborat cu lipsa altor resurse materiale ale proprietarilor de paduri, care la randul lor au profitat de practica implementata de organele silvice, au facut ca exploatarea padurilor sa se faca haotic, intr-un mod necontrolat, prin taieri nelegale si furturi de proportii inimaginabile, de care au profitat, in special, societatile comerciale avand ca obiect de activitate exploatarea

si prelucrarea primara a masei lemnoase.

Ce este deosebit de grav e faptul ca organele silvice, care aveau, in majoritatea cazurilor, conform prevederilor art 6 si 19 din OG 96/1998 si a art 10 si 72 din Legea 26/1996, obligatia urmaririi gestionarii intregului patrimoniu silvic, indiferent de proprietate, dand dovada de o lacomie iresponsabila, au fost cei care au dat tonul defrisarilor masive necontrolate, fara discernamant,

justificand exploatarile masive prin asa-zise lucrari de igienizare, regenerare, intinerire, rarire, combatere a daunatorilor etc. in urma carora unele arborete au fost slabite intentionat astfel incat, cu ocazia unor furtuni de putere medie, acestea au cedat si au fost doborate sau urmeaza sa se intample acest lucru, caz in care au fost incalcate dispozitiile art 74, alin. 2 din Legea 26/1994.

Un astfel de caz, consecinta a unor furturi masive si a unor taieri necontrolate, pentru care nu au fost luate nici pana in prezent masurile legale (desi s-au cunoscut in permanenta vinovatii) a avut loc in cursul lunii august 2003, cand o furtuna de intensitate medie a doborat peste 100 ha de padure (cca 65.

000 mc, dupa estimarile organelor silvice din raza localitatii Lazarea, judetul Harghita si a Ocolului silvic Gheorgheni) padure aflata in proprietate privata, apartinand unui numar de peste 200 de persoane.

Volumul de masa lemnoasa rezultat in urma doboraturii, dar mai ales calitatea acesteia si sansa realizarii unor profituri rapide, considerabile, au determinat organele silvice, in complicitate cu administratorii unor societati comerciale din zona, sa puna in practica o metoda originala de exploatare a masei lemnoase doborate, astfel incat sa nu mai fie posibila nici stabilirea cantitatii de masa

lemnoasa exploatata si nici destinatia finala a acesteia, avand ca scop final eludarea taxelor si impozitelor la bugetul de stat, in urma valorificarii ilicite a masei lemnoase exploatate.

Incalcand prevederile legale in materie (art 73 din Legea 26/1996 si art 8 litera h respectiv art 10 din OG 96/1998) dovedind o graba suspecta si o dorinta inexplicabila de a ajuta proprietarii de paduri din zona calamitata, Melles Elöd, seful Ocolului silvic Gheorgheni a intocmit intr-un timp record (fizic imposibil) Actele de Punere in Valoare (AVP) ale masei lemnoase, aferente partidelor care

au fost doborate de vant (desi nu au existat cereri oficiale din partea proprietarilor de paduri, in acest sens) fara a respecta prevederile legale in materie, respectiv delimitarea zonei afectate, marcarea arborilor ce nu au fost doborati de vant, inventarierea masei lemnoase doborata ce urma a fi exploatata si a celei ramasa pe picior, ce urma a fi exploatata, avizarea si aprobarea APV-urilor

de catre conducerea directiei etc (art 10 din OG 96/1998).

APV-urile au fost intocmite in birou, personal, de catre seful de ocol (fara a fi vizate de organele superioare, asa cum prevad normele silvice legale) pe baza amenajamentelor silvice a caror date nu au mai fost reactualizate de multi ani (desi era de datoria sefului ocolului sa verifice efectuarea amenajamentelor), fapt ce a determinat subevaluarea masei lemnoase doborata de furtuna, cu mii de

metri cubi si a creat astfel conditiile exploatarii nelegale a cantitatii suplimentare de masa lemnoasa existenta si neinventariata, dovedind ca in fapt, subitul interes al sefului de ocol, in ajutorarea proprietarilor de paduri si graba cu care a intocmit actele de punere in valoare s-a datorat lacomiei, respectiv dorintei de a asigura posibilitatea sustragerii a cat mai multa masa lemnoasa fara

forme legale din patrimoniul proprietarilor de paduri.

O alta neregula grava, care a permis exploatarea haotica a zonei calamitate, in interesul celor care au pus in practica aceasta metoda nelegala de exploatare (altii decat proprietarii de drept) a fost acordarea de catre seful Ocolului silvic Gheorgheni a autorizatiilor de exploatare unor fundatii non-profit (Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea si Asociatia 10 Brazi Lazarea), desi aceste

asociatii non-profit nu indeplineau conditiile legale in acest sens, respectiv nu detineau atestate de exploatare si nu aveau prevazut in obiectul de activitate exploatarea de masa lemnoasa.

In fapt, pentru a putea supraveghea exploatarea legala a padurilor private si a presta serviciile ce se impuneau pentru protejarea acestora (reimpaduriri, combaterea daunatorilor, igienizare, etc) – greu de realizat in conditiile in care existau multi proprietari de paduri, detinand suprafete diferite – in cursul anului 2002, Directia Silvica Harghita a solicitat detinatorilor de paduri

constituirea unor asociatii legale de proprietari, cu personalitate juridica, care sa reprezinte interesele mai multor persoane ce detineau paduri in aceeasi zona si cu care Directia Silvica Harghita urma sa incheie contracte de prestari servicii.

In acest sens, pentru administrarea padurii private, padure cunoscuta sub numele de „Alsoerdö” situata in raza localitatii Lazarea, judetul Harghita, in luna mai 2002 Directia Silvica Harghita a incheiat un contract de prestari servicii cu „Asociatia proprietarilor de padure” Lazarea, reprezentata de numitul Korpos Arnold in calitate de presedinte si cu „Asociatia 10 Brazi” Lazarea,

reprezentata de numitul Nagy Venczel, in calitate tot de presedinte.

Analizand documentele de infiintare ale „Asociatiei proprietarilor de padure” Lazarea – statutul, contractul si obiectivele asociatiei – am constatat, pe langa faptul ca nu toti proprietarii de padure care detin parcele in padurea „Alsoerdo” sunt membri ai acestei asociatii – si faptul ca aceasta asociatie a fost infiintata in baza Legii 26/2000, fiind in fapt o asociatie non-profit, din

categoria ONG-urilor, fara scop lucrativ, avand un patrimoniu de 3,5 milioane lei si care nu avea in obiectul de activitate administrarea, exploatarea sau gestionarea suprafetelor de paduri ale membrilor asociatie si nici alte activitati comerciale prin care se puteau realiza venituri, nefiind practic o asociatie a proprietarilor ci o fundatie non-profit, intitulata doar pompos „Asociatia

proprietarilor de paduri”…

De asemenea, din analiza actelor de constituire a Asociatiei proprietarilor de paduri Lazarea, nu rezulta ca presedintele asociatiei ar fi fost mandatat de membrii acesteia sa angajeze vreo intelegere legata de proprietatile detinute, cu organele silvice sau alte autoritati, intrucat membrii asociatiei nu au intrat in asociatie cu padurile …

si nici n-au delegat vreo persoana sa le reprezinte interesele… deci, practic, din punct de vedere juridic, presedintele asociatiei nu putea angaja patrimoniul detinut de proprietarii de paduri, asa cum precede art 15 alin. 2 din OG 96/1998.

De asemenea, in conformitate cu prevederile art 17 alin 2 din OG 96/1998, contractele – pentru a putea angaja raspundere juridica – se incheie numai in forma autentica, la birourile notariale, fapt neconstatat de catre organele de control.

In aceste conditii, contractul incheiat de catre Directia Silvica Harghita cu Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea, pentru administrarea exploatarii de masa lemnoasa, pe o suprafata de 350 de HA de padure, de catre Directia Silvica judeteana, este nul si nelegal!…

(- asociatia nu detinea in patrimoniu cele 350 de ha de padure, inscrisa in contract, nu fusese mandatata sa ii reprezinte pe proprietari iar contractul intre Directia Silvica si Asociatie nu fusese incheiat in forma autentificata, si nici nu era inregistrata la notar. – nota red!)

Cu toate acestea, Directia Silvica Harghita, nu numai ca a incheiat in mod nelegal acest contract, dar a si trecut la derularea acestuia, determinand Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea sa incalce prevederile legale privind functionarea societatilor de tip non-profit …

prin efectuarea unor acte si fapte de comert pe care nu le avea in obiectul de activitate, respectiv gestionarea, exploatarea si administrarea suprafetei de 350 ha de padure, fara a declara aceasta activitate si fara a conduce evidenta financiar-contabila, in acest sens.

Astfel, desi nu avea nici o competenta sa angajeze patrimonial proprietatile private, presedintele Asociatiei proprietarilor de paduri Lazarea, fara a fi imputernicit legal, impreuna cu seful Ocolului Silvic Gheorgheni, au trecut practic la administrarea padurii private din zona localitatii Lazarea, fara a detine acordul legal al proprietarilor.

In aceste conditii, Directia Silvica Harghita, prin intermediul Asociatiei de paduri Lazarea, a incasat de la proprietarii de paduri … taxe stabilite arbitrar, neavand la baza o hotarare de Guvern si fara o solicitare oficiala din partea proprietarilor, in ceea ce priveste prestarile de servicii efectuate, asa cum prevede legea.

Prevalandu-se de contractul incheiat cu Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea… seful Ocolului Silvic Gheorgheni a intocmit nelegal actele de punere in valoare, in vederea exploatarii de paduri doborate de vant si a eliberat autorizatie de exploatare pe numele asociatiilor, desi acestea nu detineau nici o suprafata de padure…

neindeplinind practic conditiile stabilite prin lege pentru a efectua exploatarea.

Prin acelasi contract nelegal incheiat cu Asociatia proprietarilor de padure, organele silvice, hotarate sa administreze cu orice risc, exploatarea padurii „Alsoerdo”, si-au atribuit contrar prevederilor legale, in exclusivitate, obligatia emiterii documentelor cu regim special, respectiv foaia de insotire a materialului lemnos pentru transportul masei lemnoase exploatate, desi nu toti

proprietarii de paduri erau membri ai asociatiei si nici nu existau solicitari oficiale din partea acestora referitoare la exploatarea masei lemnoase…

Nemultumiti de prevederile legale in materie, determinate de faptul ca padurea nu putea fi exploatata legal fara acordul tuturor proprietarilor de paduri, de drept, pentru a detine controlul si secretul asupra volumului de masa lemnoasa exploatat din zona calamitata si a nu fi obligata Directia Silvica Harghita sa incheie contracte legale cu proprietarii de paduri iar Ocolul Silvic sa fie obligat

sa emita autorizatii de exploatare pentru proprietarii de drept ai padurilor, seful Ocolului Silvic Gheorgheni impreuna cu complicii sai, i-au silit pe numitii Korpos Arnold si Nagy Venczel, cei doi presedinti ai celor doua asociati, sa incheie o conventie, la data de ……

intre Ocolul Silvic Gheorgheni si cele doua asociatii, ambele din Lazarea, prin care cele doua asociatii solicita sa devina beneficiarele masei lemnoase exploatate si, totodata, celor doua asociatii le revenea obligatia intocmirii Avizului de expeditie al materialului lemnos… in timp ce angajatii Ocolului Silvic Gheorgheni aveau obligatia emiterii foilor de insotire…

prin aceasta conventie, Ocolul Silvic incercand sa dea impresia respectarii legislatiei cu privire la incheierea contractelor de exploatare si eliberarea autorizatiei de exploatare… incalcand clar dispozitiile referitoare la utilizarea documentelor cu regim special, fapta prevazuta de art 10 din Legea 87/1994, ca infractiune.

In concluzie, in baza contractului nelegal incheiat si a conventiilor ulterioare, Directia Silvica Harghita si Ocolul Silvic Gheorgheni, cu complicitatea presedintilor Asociatiei proprietarilor de paduri Lazarea si Asociatiei 10 Brazi Lazarea, au „improprietarit” practic cele doua asociatii, cu suprafete de paduri aflate in proprietatea persoanelor fizice si au transformat presedintii acestor

asociatii in administratorii padurilor private, fara a avea o baza legala sau vreo imputernicire legala in acest sens…

Exploatand zona calamitata, in conformitate cu intelegerile perfectate intre Directia Silvica Harghita, Ocolul Silvic Gheorgheni si cele doua asociatii non-profit, prin emiterea in mod ilegal, a foilor de insotire a materialului lemnos catre asociatiile respective – desi acestea nu puteau avea calitatea nici de proprietari si nici de beneficiari – in conditiile in care marfa (bustenii rezultati

din exploatare) in fapt, era ridicata direct de la padure de catre societatile comerciale cumparatoare, Ocolul Silvic Gheorgheni, in complicitate cu presedintii celor doua asociatii, a creat posibilitatea exploatarii ilegale a unor imense suprafete de paduri… si a contribuit direct la disparitia efectiva a unei mari cantitati de material lemnos…

Prin procedura aplicata de Ocolul Silvic, s-a urmarit in fapt, ca organele de control sa nu poata stabili exact, cui a apartinut materialul lemnos exploatat, respectiv cine a fost proprietarul de drept, care a fost volumul masei lemnoase detinuta de fiecare proprietar si cate din foile de insotire a materialului lemnos au fost intocmite de Ocolul Silvic si nu in ultimul rand, cate dintre

transporturile expediate de Ocolul Silvic au ajuns, in fapt, la cele doua asociatii si care sunt societatile care au achizitionat aceasta marfa…

Contrar prevederilor legale, desi marfa era livrata direct cumparatorului si incarcata in mijloacele de transport apartinand acestuia, organele silvice imputernicite cu intocmirea documentelor, aflate la fata locului si in cunostinta de cauza, au intocmit foile de insotire in fals, inscriind ca beneficiar cele doua asociatii, completand astfel deliberat, date si operatiuni nereale in documentele

de livrare.

Aceste nereguli au facut ca majoritatea agentilor economici care au achizitionat masa lemnoasa de la proprietarii de padure, sa nu beneficieze de documente legale de provenienta pentru marfa achizitionata, respectiv borderou de achizitie si foaie de insotire sau aviz de expeditie pentru transportul materialului lemnos, fiind pusi in situatia de a intocmi documente false de provenienta a marfii.

Pe de alta parte, in practica, s-a mai constatat si faptul ca o parte dintre foile de insotire emise de organele silvice, pe langa faptul ca la primitor, la rubrica rezervata proprietarului de drept al padurii, au avut inscris numele paznicilor din padure, la rubrica ce contine mijlocul de transport utilizat si numarul acestuia, au fost inscrise in fals, numere de inmatriculare de autoturisme sau

mijloace de transport (inadecvate transportului de material lemnos) impiedicand astfel posibilitatea stabilirii destinatiei acestor transporturi. Verificarile efectuate de comisarii Garzii Financiare, sub aspectul depistarii volumului total si al destinatiei materialului lemnos exploatat…

sunt ingreunate si de numarul mare al societatilor care au achizitionat aceasta marfa – peste 300 de societati raspandite in mai multe judete – (inclusiv din Toplita-nota red) si de modul defectuos in care au fost intocmite documentele de livrare, astfel ca finalizarea verificarilor depaseste posibilitatile pe care le are echipa detasata in prezent, pentru a efectua aceste verificari…

In ceea ce priveste neregulile constatate, Garda Financiara dupa estimarea prejudiciului (format din taxele si impozitele neachitate la buget, pentru comercializarea fara documente legale a unei cantitati mari din marfa exploatata, care nu mai poate fi depistata) va solicita Directiei Generale a Finantelor Publice Harghita intocmirea actului constatator si va sesiza organele de cercetare penala

in vederea instrumentarii cazului, raspunderea revenind, in opinia noastra, Directiei Silvice Harghita, Ocolului Silvic Gheorgheni si reprezentantilor celor doua asociatii.

2 – Cu privire la unele aspecte ce vizeaza activitatea Ocolului Silvic Gheorgheni

Concluzia generala, in urma verificarilor efectuate, este ca unica preocupare a sefului de Ocol Gheorgheni, Melles Elod si a subordonatilor acestuia, in complicitate cu administratorii unor societati comerciale la care acestia au interese, a fost si este exploatarea masei lemnoase, in orice conditii, indiferent de proprietate, de forma legala si de modul cum este dobandita aceasta, conditie care

asigura venituri substantiale, cu minimum de investitii.

In frunte cu sefi din cadrul Directiei Silvice Harghita, angajatii Directiei si a ocoalelor silvice administreaza prin intermediul rudelor apropiate (parinti, sotii, frati, copii) si fara ca acestia sa poata proba implicarea lor efectiva in administrare, o serie de societati comerciale, asociatii si fundatii avand ca scop exploatarea, prelucrarea si comertul masei lemnoase de pe raza ocolului.

Incepand de la licitatii, achizitii forestiere, paduri, firme de exploatare si pana la acoperirea furtului de masa lemnoasa, au ca autori directi, indirecti, complici sau protectori, organele silvice in frunte cu angajati ai Directiei Silvice Harghita si sefi de ocoale.

De exemplu, asociatia „Pro Silvae” din Gheorgheni, avand ca obiect exploatarea masei lemnoase, are ca asociati pe tatal sefului de Ocol Gheorgheni, Melles Geza si pe tatal sefului exploatarilor din cadrul Directiei Silvice Harghita, Latzco Terezia, considerata a fi adevaratul sef al Directiei Silvice Harghita.

Aceasta asociatie, spre exemplu, este implicata in exploatarea ilegala a unei suprafete de 2,9 ha padure, achizitionata prin metode ilegale, exploatare efectuata de catre Ocolul Silvic Gheorgheni.

Un alt exemplu privitor la modul in care este administrata padurea, de catre Ocolul Silvic Gheorgheni, este dat de faptul ca desi in cursul anului 2002, ITRSC Harghita a constatat taieri ilegale din padurea privata „Alsoerdo” (padure doborata ulterior de vant) a peste 10.

000 mc, in valoare de peste 14 miliarde lei, autorii nu au fost depistati pana in prezent si nimeni nu a raspuns penal pentru un asemenea jaf…

Un alt exemplu este modul cum a fost exploatata (furata) padurea comunala din localitatea Suseni, judetul Harghita, apartinand de ocolul silvic Tulghes, unde a fost exploatat peste 1.200 mc fara forme legale si care a fost comercializat la pretul de 150.000 lei mc, in conditiile in care pretul pietei este de 1.000.000 lei/mc.

Practic a fost taiata padurea inainte de restituire, de catre primarul localitatii in complicitate cu Directia Silvica Harghita.

Un alt capitol care trebuie analizat, il reprezinta activitatea de prestari servicii din cadrul ocolului silvic Gheorgheni si Directia Silvica Harghita.

Organele de control au constatat faptul ca prin intermediul unor societati in care seful Ocolului silvic Gheorgheni are interese, sume considerabile de bani, depasind 15 miliarde lei, obtinute din vanzarea masei lemnoase pe picior sau din exploatare in regie proprie, au fost delapidate din bugetul ocolului, prin intermediul unor societati comerciale…

prin efectuarea unor asa zise prestari de servicii care nu au fost insa efectuate sau prin atribuirea unor lucrari pe baza de licitatii trucate, pentru care s-a platit cu mult peste pretul real de piata.

Fata de cele mentionate, in vederea finalizarii obiective a verificarilor incepute, solicitam:

-detasarea… unei echipe de minim 10 inspectori din cadrul ITRSC, in vederea efectuarii inventarierilor, constatarilor incalcarii legislatiei si propunerii anularii contractului incheiat intre Directia Silvica Harghita si asociatiile din comuna Lazarea;

-a unei echipe din cadrul Autoritatii de control fiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice, in vederea incheierii actelor si stabilirii prejudiciului adus bugetului de stat de catre Ocolul silvic Gheorgheni;

-a unei echipe de cercetare penala din cadrul IGP, care sa preia cercetarile legate de infractiunile comise de catre organele silvice si complicii acestora, in cazul exploatarii padurii din zona Lazarea…

Mentionam faptul ca, din informatiile culese pana in prezent, nu putem beneficia de sprijinul organelor locale, care, in mare parte sunt, de asemenea, implicate in operatiuni comerciale cu masa lemnoasa, activitate de baza si cea mai profitabila din zona Gheorgheni.

Seful Ocolului silvic Gheorgheni, impreuna cu unele persoane care au profitat din plin de pe urma exploatarilor ilegale a padurilor, doresc sa transforme acest control intr-un scandal politic, cu toate ca neregulile constatate, al caror autor este in mare parte, nu au nici o legatura cu activitatea politica.

Gheorgheni – 24.10.2003

Comisari

Semnaturi indescifrabile

In incheiere, va voi mai prezenta doar numele principalilor vinovati gasiti de anchetatori si care sunt mentionati in raportul catre Ionel Blanculescu, ministrul Autoritatii Nationale de Control, inaintat de consilierii din cadrul Garzii Nationale de Mediu.

Raport

privind controlul efectuat in raza Ocolului Silvic Gheorgheni, judetul Harghita, ca urmare a sesizarilor depuse la Comisia pentru cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si pentru Petitii a Camerei Deputatilor.

Masuri:

Propunem ca Raportul prezentat sa fie trimis Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si pentru Petitii a Camerei Deputatilor, Garzii Financiare si Regiei Nationale a Padurilor in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare, astfel:

-Impotriva domnisoarei Lackzo Terezia, inginer-sef al Directiei Silvice Harghita, pentru …… …… …… …… …… ……

-Impotriva domnului Mihoc Ioan, de la biroul Fond Forestier al Directiei Silvice Harghita pentru ………………………

-Impotriva sefului de ocol ing. 2Melles Elod, pentru ………………”

– Sfarsit –