AFP: Motivatiile unei erori politice majore din partea lui Giorgios Papandreou

In vreme ce guvernul elen isi joaca supravietuirea, analistii speculeaza asupra motivatiilor care l-au determinat pe premierul grec sa comita o eroare politica majora prin propunerea unui referendum national, o initiativa asupra careia s-a declarat dispus sa revina, comenteaza AFP.

Principala preocupare a Greciei, de joi, a fost sa afle de ce Giorgios Papandreou si-a aruncat tara si Europa intr-o criza fara precedent, intrebandu-se daca cumva a fost vorba de „panica” in fata haosului de pe strada, vointa de a zdrobi opozitia „reticenta” sau dorinta inconstienta de a se recunoaste infrant.

Joi dupa-amiaza, el a anuntat ca ar fi dispus sa renunte la referendum, pus in fata amenintarii partenerilor europeni, consternati si ajunsi la capatul rabdarii, cu taierea ajutorului financiar pentru Grecia si excluderea sa din zona euro.

Liderul, cunoscut, pana in prezent, pentru calmul si abilitatile sale de negociere, a cauzat panica in Europa anuntand luni, spre surprinderea tuturor, decizia de a supune unui referendum acordul european privind sustinerea financiara a tarii, incheiat cu mari eforturi la Bruxelles, intre cele 17 state membre ale zonei euro si sute de bancheri, in noaptea de 26 spre 27 octombrie.

„Este dificil de gasit o explicatie rationala” a acestui gest, a declarat Thanassis Diamantopoulos, profesor de stiinte politice la Universitatea din Atena, care apreciaza ca este necesar sa se „recurga la psihanaliza” pentru a intelege miscarea premierului grec.

„Constatand ca guvernul sau se prabusea, el poate a dorit, intr-un mod total iresponsabil, sa incerce orice ar fi fost posibil: fie sa atraga, in caderea sa libera, intregul sistem politic sau chiar zona euro, fie sa para marele maestru al jocului, la fel ca bunicul si tatal sau, „doi fosti prim-ministri carismatici”, a apreciat Diamantopoulos.

El mai pune in discutie si „oboseala si o problema de rezistenta fizica si psihica” in fata tensiunilor conflictuale la care a fost supus Papandreou inca de la venirea sa la putere, in 2009, perioada care a coincis cu declansarea crizei datoriilor din care tara sa se chinuie sa iasa in prezent.

Politologul George Sefertzis, un apropiat al familiei Papandreou, indica „doua resorturi ale acestei maini de poker”: unul psihologic- „panica” si unul politic- „cautarea legitimitatii” necesare pentru „revigorarea” unei tari reticente fata de rigurozitatea disciplinei si masurilor de austeritate prescrise de UE si FMI, in schimbul promisiunilor de salvare.

„Faptul ca a fost numit „tradator” al tarii sale in timpul protestelor de vinerea trecuta, care au provocat anularea paradei de ziua nationala (un lucru nemaintalnit in Grecia), a jucat un rol major”, spune Sefertzis .

Fiul unei americance, crescut in exil pana in 1974, pana la sfarsitul Dictaturii Coloneilor, Papandreou, huiduit timp de luni de zile si numit „servitorul Bruxellesului” sau „angajatul model al FMI”, a spus candva ca este „grec prin alegere si nu prin necesitate”, reaminteste analistul.

In opinia lui Sefertzis, Papandreou „nu ar fi avut de ales”, fiind obligat „sa se confrunte cu pericolul unei situatii scapate de sub control” in interiorul tarii.

„Vinerea trecuta, extrema stanga si extrema dreapta au manifestat impreuna in strada, impotriva guvernului, miscare ce ar fi putut conduce la haos o tara in care administratia nu mai functioneaza si unde oamenii organizeaza proteste la fiecare doua zile”.

Parlamentarii greci „nu pot iesi in strada fara a fi jigniti”, in contextul in care, pentru a-si indeplini angajamentele, majoritatea socialista va trebui sa faca noi sacrificii, a subliniat Michalis Spourdalakis, profesor de stiinte politice la Facultatea de Drept din Atena. „Nelinistea si furia sunt peste tot”, a spus el, iar „Papandreou este prins in mijlocul lor”.

„Impasul politic” a fost agravat de intransigenta opozitiei de dreapta, acuzata de iresponsabilitate, inclusiv in sanul familiei politice europene din care face parte, din cauza opozitiei constante fata de apelurile lui Papandreou la unitate nationala.

Joi, pentru prima data, Antonis Samaras, rivalul conservator al lui Papandreou, a declarat ca ar fi de acord cu un „guvern de tranzitie”, care sa garanteze ca statul elen va implementa planul european de salvare.

Sustinator declarat, de multi ani, al democratiei participative, Giorgios Papandreou a primit sprijin din partea reprezentantilor de stanga si miscarii antiglobalizare din Europa, dar, si mai ironic, a beneficiat de sprijinul mass-mediei si reprezentantilor conservatori germani, care au cerut Uniunii Europene sa indemne la putin mai multa democratie in procesul de luare a deciziilor.