Alegeri în Portugalia: Sondajele prevăd o înfrângere a socialiştilor / Principalii actori şi miza competiției

​Partidul Socialist din Portugalia, aflat la putere de peste opt ani, este în pragul unei înfrângeri în alegerile parlamentare anticipate de duminică, arată aproape toate sondajele de opinie consultate de dpa. Predicţiile indică o victorie strânsă a Alianţei Democratice, de orientare conservatoare.

Marcelo Rebelo de Sousa, Președintele Portugaliei, a ieșit sâmbătă seara la postul public de televiziune pentru a îndemna oamenii să voteze.

Niciuna din cele două principale rivale nu va obţine însă majoritatea absolută, aşa cum au reuşit socialiştii la începutul lui 2022.

Prin urmare, formarea unui nou guvern la Lisabona va fi dificilă. Va fi necesară o înţelegere cu partide mai mici, fie pentru socialistul Pedro Nuno Santos, fie pentru conservatorul Luis Montenegro, scrie Agerpres.

Se aşteaptă ca partidul Chega (Ajunge), considerat populist de dreapta, să avanseze semnificativ, ajungând de la 7% în prezent la 15 sau chiar 20%.

La fel ca în Germania, în Portugalia există o separaţie între formaţiunile tradiţionale şi extrema dreaptă, al cărei sprijin la formarea guvernelor nu a fost acceptat până acum.

Fără Chega, atât Santos, cât şi Montenegro vor avea probabil dificultăţi în obţinerea nominalizării pentru funcţia de premier din partea preşedintelui Marcelo Rebelo de Sousa. Unii observatori anticipează încă un tur de scrutin.

Şeful statului a convocat alegerile anticipate după ce fostul prim-ministru Antonio Costa a demisionat din cauza unor anchete de corupţie împotriva sa şi a altor membri ai cabinetului, deşi nu i s-a dovedit vinovăţia.

Duminică, 10,8 milioane de portughezi cu drept de vot sunt chemaţi să îi aleagă pe cei 230 de membri ai parlamentului – Assembleia da Republica (Adunarea Republicii).

Alegătorii din Portugalia se vor prezenta la urne duminică, 10 martie, pentru un scrutin convocat anticipat, dar care se preconizează că va avea ca rezultat un parlament fără majoritate, cu cele două partide principale, de centru-dreapta şi centru-stânga, luptând pentru întâietate, în timp ce un populist de extremă dreapta în plină ascensiune ar putea obţine o cincime din voturi, relatează The Guardian.

De ce au fost convocate alegeri anticipate?

Prim-ministrul Portugaliei, António Costa, care a câştigat un surprinzător al treilea mandat consecutiv, în ianuarie 2022, a demisionat în noiembrie anul trecut, pe fondul unei anchete privind presupuse ilegalităţi în gestionarea de către guvernul său a unor mari proiecte de investiţii ecologice.

Ancheta privind posibile „abuzuri, corupţie activă şi pasivă a politicienilor şi trafic de influenţă” a dus la percheziţii la ministerele Mediului şi Infrastructurii şi la reşedinţa oficială a lui Costa, precum şi la arestarea a cinci persoane, inclusiv a şefului său de cabinet.

Cei cinci au fost ulterior eliberaţi, iar judecătorul de instrucţie a menţinut doar acuzaţia de trafic de influenţă, însă procurorii au făcut apel împotriva acestei decizii, iar bărbaţii, împreună cu alte patru persoane, inclusiv fostul ministru al infrastructurii şi şeful agenţiei de mediu, rămân suspecţi oficiali.

Costa însuşi, care a rămas în funcţie în calitate de interimar, a negat orice abatere şi a declarat că „are conştiinţa curată”. El nu este acuzat de nicio infracţiune. În momentul demisiei, el a declarat că îndatoririle de prim-ministru „nu sunt compatibile cu vreo suspiciune cu privire la integritatea” sa.

Cine sunt jucătorii cheie?

Locul lui Costa în fruntea Partidului Socialist (PS), aflat la putere, a fost luat în decembrie de şeful aripii de stânga a partidului, Pedro Nuno Santos. Fost ministru al infrastructurii, Nuno Santos, în vârstă de 46 de ani, a fost o legătură vitală cu partidele de extremă stânga care au susţinut anterior un guvern minoritar al lui Costa, dar care s-au opus bugetului de stat pentru 2022, ceea ce a declanşat ultimele alegeri generale. El a demisionat din funcţia de ministru la sfârşitul anului 2022 în urma unui scandal legat de o indemnizaţie de 500.000 de euro plătită de compania aeriană de stat portugheză TAP, care se afla în plin proces de restructurare.

Luís Montenegro, în vârstă de 51 de ani, liderul partidului rival, Partidul Social-Democrat (PSD, de centru-dreapta, în ciuda numelui – n.r.), a condus grupul său parlamentar atunci când partidul a fost la guvernare între 2011 şi 2015 şi a impus măsuri severe de austeritate. Deputat de peste 20 de ani, refuzul său de a lua în considerare o alianţă cu extrema dreaptă l-a determinat să se despartă de premierul din acea perioadă, Pedro Passos Coelho. El a fost ales şef al PSD în mai 2022, la a doua sa încercare.

André Ventura, în vârstă de 41 de ani, este un fost comentator sportiv de televiziune care a intrat iniţial în politică în rândurile PSD şi a atras pentru prima dată atenţia atunci când, în calitate de candidat la funcţia de primar într-un oraş de lângă Lisabona, a denunţat comunitatea romă. El a părăsit PSD pentru a lansa Chega (Destul) în 2019 şi de atunci a propovăduit un mesaj populist şi anti-sistem care a găsit un public în creştere rapidă. Chega a obţinut 1,3% din voturi la alegerile din 2019 şi 7,3% în 2022, când s-a clasat pe locul al treilea. Adversarii politici acuză Chega că recurge frecvent la xenofobie, rasism şi demagogie. Ventura spune însă că partidul său „atinge subiecte care îi interesează pe oameni”.

Care sunt problemele?

Corupţia ocupă un loc important în rândul preocupărilor alegătorilor şi a fost un punct cheie al campaniei extremei drepte. „Portugalia are nevoie de curăţenie”, scria pe un panou publicitar al Chega.

Pe lângă ancheta care a declanşat aceste alegeri, un alt fost prim-ministru socialist, José Sócrates, urmează să fie judecat pentru acuzaţii că ar fi încasat 34 de milioane de euro în perioada în care a fost la putere, din acte de corupţie, fraudă şi spălare de bani.

PSD se confruntă, la rândul său, cu acuzaţii de corupţie, doi politicieni proeminenţi ai partidului fiind nevoiţi recent să demisioneze în cadrul unei anchete de corupţie în Madeira.

Criza imobiliară (preţul locuinţelor au crescut vertiginos în timpul celor opt ani de guvernare a socialiştilor), nivelul persistent mic al salariilor şi serviciile de sănătate publică nesigure sunt alte domenii în care prestaţia celor două partide principale este contestată.

Pe lângă presupusa corupţie, Chega face campanie pe tipul de probleme care au adus în general succes electoral extremei drepte în Europa în ultimii ani: imigraţia, criza climatică şi luptele culturale.

PS promite investiţii industriale, dar mai ales avertizează că un vot pentru oricine altcineva riscă să lase extrema dreaptă să ajungă la putere – o strategie care a funcţionat pentru Costa în 2022, când partidul a câştigat o majoritate absolută, dar care nu pare să aibă acelaşi succes de data aceasta.

Cine va forma următorul guvern?

Sondajele de opinie plasează PSD în frunte cu circa 31% din voturi, fiind urmat îndeaproape de PS cu 29%. Chega se află pe poziţia a treia, cu 18%, iar şase partide mai mici, de stânga şi de dreapta, ar urma să obţină între 1% şi 6%.

PSD s-a asociat cu micul partid conservator CDS-PP pentru a forma Alianţa Democratică (AD), iar dacă i se alătură şi Iniţiativa Liberală (IL), pro-business, ar putea avea o majoritate cu sprijinul Chega. Cu toate acestea, partidul de centru-dreapta a exclus o alianţă cu Chega, care insistă că va susţine un guvern de dreapta doar dacă va face parte în mod oficial dintr-o coaliţie. Ventura a sugerat că orice instabilitate politică după alegeri ar fi din vina PSD.

La stânga, PS – care afirmă că nu va bloca un guvern minoritar de dreapta dacă adversarii ar termina pe primul loc, dar fără majoritate – ar urmări să încheie alianţe cu Partidul Comunist (PCP-PEV, cotat cu 2%) sau cu Blocul de Stânga (BE, 4%), condus de Mariana Mortágua.

Aşa cum stau lucrurile, însă, nici dreapta, nici stânga nu au o cale evidentă spre o majoritate – deşi, după opt ani în opoziţie, analiştii suspectează că PSD ar putea fi tentat să renunţe la promisiunea de a nu lucra cu Chega dacă o înţelegere l-ar readuce la putere.

De ce contează?

Portugalia, care sărbătoreşte în aprilie o jumătate de secol de la Revoluţia garoafelor din 1974, care a pus capăt la aproape tot atâţia ani de regim autoritar, a scăpat până acum de influenţa crescândă a extremei drepte, observată în alte state membre ale UE, de la Finlanda la Italia.

Chega este de acord cu castrarea chimică pentru violatorii recidivişti şi doreşte toleranţă zero pentru imigraţia ilegală. De asemenea, a declarat că doreşte ca Portugalia să aibă mai multă libertate faţă de UE pentru a urmări anumite legături economice bilaterale.

O prezenţă puternică a partidului de extremă-dreapta ar marca sfârşitul unei excepţii portugheze. Populiştii de extremă dreapta se află în coaliţii de guvernare în Italia şi Finlanda şi susţin un guvern de dreapta în Suedia.

În ciuda eşecurilor de anul trecut în alegerile din Spania şi Polonia, un partid de extremă dreapta este pe cale să câştige în această toamnă în Austria, în timp ce AfD din Germania – deşi în scădere de la un recent scandal de „deportare în masă” – şi Reuniunea Naţională (RN) din Franţa al lui Marine Le Pen se află la cote maxime în sondaje.

La alegerile europarlamentare din iunie, partidele de dreapta radicală sunt pe cale să ajungă pe primul loc în nouă ţări, inclusiv Austria, Franţa şi Polonia, şi pe locul doi sau trei în alte nouă ţări, inclusiv Germania, Spania, Portugalia şi Suedia.

(news.ro)

sursa foto: Palinchak | Dreamstime.com